11,975 matches
-
de Est. • 770-476 î.e.n. Perioada , Primăveri și Toamne”- decăderea puterii centrale; întărirea nobilimii vasale și formarea statelor feudale. • 475-221 î.e.n. Perioada ,Statelor combatante”- Introducerea producerii și folosirii uneltelor și armelor de fier și oțel; inventarea busolei; dezvoltarea mineritului, agriculturii, de irigații; înflorirea școlii de filosofie; înmănunchierea creațiilor culturale în culegeri. Perioada ,Primăveri și Toamne” și a ,Statelor combatante” constituie prima etapă a marelui proces de fuzionare națională în China, ce a avut ca rezultat formarea națiunii han ( populația majoritară chineză). • 221-206
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
țăranii erau obligați să servească o lună în fiecare an în miliția locală, o altă lună departe de casă în armata imperială și încă o lună la proiecte de construcții în zone îndepărtate . Unele porțiuni ale sistemelor de canale și irigații ale Primului Împărat, în special, lucrările renumite din zona dealurilor Sichuan, au continuat să fie folosite până în prezent. Șoselele sale imperiale cu trei benzi înconjurau capitala ca niște raze, erau mărginite de copaci și aveau o lărgime de șaizeci de
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
solului, și atunci, așezarea era abandonată. Ca metode de îngrășare, depuneau resturile vegetale sau bălegarul. Au impus probabil rotația culturilor, cultivând un teren și lăsând altul în pârloagă( asolamentul bienal), ce are drept consecință sedentarizarea. Nu au fost atestate însă irigațiile. La recoltare, smulgeau su adunau snopii, fie cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Mijlociu și a Cornului Abundenței, descoperirile arheologice efectuate în cele două Americi, Asia de Est și Asia de Sud-Est au dovedit ca și aici, agricultura a cunoscut o aceeași continuă dezvoltare . O etapă importantă în evoluția agriculturii o constituie apariția și dezvoltarea irigațiilor și utilizarea forței de muncă specializate la Sumerieni prin 5.500 î.en. Agricultorii din Semiluna Fertilă săpau șanțuri prin care apa ajungea până la culturi. Cu ajutorul iazurilor și stăvilarelor se puteau fertiliza terenuri situate la mare depărtare de râuri. În
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Urartu și Elam , Asia Mică , Caucaz , Africa de Nord și estul Mării Mediterane , devenind un imperiu vast sub regii Tiglath-Pileser I și Tiglath-Pileser al III-lea . Capitala era Ninive, unde au fost ridicate clădiri, palate cu grădini întinse, zigurate și canale de irigație. Ultimul mare rege al Asiriei, Assurbanipal, un rege nemilos, dar și patron al artelor, a construit o uriașă bibliotecă cu vechile scrieri sumeriene și akkadiene copiate pe tăblițe de lut despre științe și mituri, precum Epopeea lui Ghilgameș. După moartea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
fiind, a adoptat legile morale budiste de corectitudine și non-violență. A trimis misionari budiști în Indonezia, Egipt și Asia Centrală. A ridicat un număr mare de stâlpi de piatră inscripționați cu reguli morale și religioase pentru popor, precum și sisteme de iazuri, irigații și fântâni. A avut o poliție secretă cu ajutorul căreia își conducea imperiul diversificat în peste 60 de limbi și credințe diferite. Nu a reușit să unifice imperiul, deosebirile dintre hinduși și budiști adâncindu-se tot mai mult, iar după moartea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
și Palestina. Anul 950: o mare civilizație se prăbușește. Dar supraviețuiesc câțiva indivizi în ținuturile înalte ale Americii Centrale, ce poartă urmele unei civilizații prospere. Maiașii trăiau în America Centrală din mileniul II î.en. Drenau terenurile mlăștinoase și construiau sisteme de irigații. Din 300 î.en., timp de 600 de ani, au construit orașe-state independente în Guatemala, Belize și în sudul peninsulei Yucatan. Erau organizați în clase sociale de nobili, preoți, regi, funcționari și războinici, precum și oameni de rând agricultori, meșteșugari care
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
regiunea cu cel mai mare număr de specii ale florei și faunei mediteraneene din Șerbia, în timp ce ecologia regiunii Kosovo nu diferă față de cea din Șerbia. Metohia este format din teren arabil fertil cu multe râuri mici care furnizează apă pentru irigații și, în combinație cu climatul mediteranean, oferă terenuri excelente, mai puțin pentru cereale. Această zonă este bine cunoscută pentru înaltă calitate a vitei de vie, pomi fructiferi și creșterea castanilor și a migdalelor de copaci. Cele mai mari orașe ale
Metohia () [Corola-website/Science/314899_a_316228]
-
satului Erdec-Burnu se ocupă în principal cu agricultura și cu zootehnia. Se cultivă cereale (porumb), legume, viță de vie și se cresc vite. Ferma din sat se ocupă cu producția de lapte. Satul Erdec-Burnu este complet echipat cu instalații de irigații care își trag apa din lacul Catalpug - parte a Biosferei Delta Dunării. Datorită acestui lucru în sat se cultivă varză, roșii, castraveți, ardei etc. În marea lor majoritate, exploatațiile agricole au sere. Satul nu dispunde de un sistem de canalizare
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
imobiliare Gabetti Property Solutions). Povestea Grupului Marcegaglia începe în anul 1959 când Steno Marcegaglia, care încă nu împlinise 30 de ani, preia împreună cu un asociat, prin intermediul companiei Marcegaglia-Caraffini din Gazoldo degli Ippoliti (Mantova), o întreprindere meșteșugărească care producea conducte pentru irigații și șine metalice pentru storuri. Patru ani mai târziu, în Contino di Volta Mantovana, este înființată societatea Ipas cu aproximativ 10 angajați, specializată în producția de produse trefilate. Între timp, în Gazoldo degli Ippoliti, unde lucrează deja aproape 30 de
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
vale largă din Bazinul Mării Negre, brăzdată de ravene și se varsă în râul Cogâlnic, în apropierea orașului Arciz. El are un debit foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt folosite în irigații. Principalul afluent se află pe partea dreaptă și anume: Saca (cu o lungime de 52 km și punctul de vărsare în apropiere de satul Cleastitz). Râul Ceaga traversează următoarele localități: Surchiceni, Baimaclia, Taraclia, Ceaga, Sărățica, Gheorghieni-Vechi, Gura-Văilor, Răileni, Evghenița, Cleastitz
Râul Ceaga () [Corola-website/Science/318445_a_319774]
-
varsă printr-un canal cu o lățime medie de 2 m în râul Sărata, în apropierea satului Moruzeni. El are un debit foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt folosite în irigații. Râul Babei traversează următoarele sate: Feștelița, Marianca de Jos, Volintiri, Faraoani și Moruzeni.
Râul Babei () [Corola-website/Science/318447_a_319776]
-
Bazinul Mării Negre și se varsă în râul Sărata, în apropierea satului Gnadenfeld. El are un debit foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt folosite pentru alimentarea cu apă curentă și în irigații. Râul Gealair traversează următoarele localități: Ștefan Vodă, Ștefănești, Cetatea Albă și Gnadenfeld.
Râul Gealair () [Corola-website/Science/318451_a_319780]
-
și apoi se varsă printr-un canal cu lățimea de 300-400 m într-un golf al Lacului Catalpug din zona de șes a Câmpiei Dunării. În sezonul de vară, debitul său scade foarte mult. Apele râului Tașbunar sunt folosite pentru irigații. Principalele localități traversate de râul Tașbunar sunt satele Vaisal și Tașbunar.
Râul Tașbunar () [Corola-website/Science/317987_a_319316]
-
9 m³/s, iar scurgerea medie anuală este de 91,2 milioane m³. În partea superioară străbate o regiune deluroasă din Basarabia, iar pe măsură ce coboară spre vărsare străbate zona de șes a Câmpiei Dunării. Apele râului Ialpug sunt folosite pentru irigații. Principalii afluenți sunt pe partea stângă Ialpujel (cu vărsarea în apropiere de satul Javgur) și râul Lunga (cu vărsarea în apropiere de satul Aluatu) și pe partea dreaptă Chirsova Mare (cu vărsarea în apropiere de satul Congaz), Ialpugel (cu vărsarea
Râul Ialpug () [Corola-website/Science/317971_a_319300]
-
are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Covurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite poldere care au fost utilizate pentru culturile de cereale (se cultivă permanent grâu și ovăz, iar însămânțarea cu porumb și lucernă se face periodic, prin rotație. În ultimii ani, s-a trecut
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
și Lacul Dridu. Conform proiectului actual, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lățime la baza de 20 de metri și o adâncime de 7 metri. Construirea canalului va aduce beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigații în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundații în lunca Șiretului și utilizarea să că ruta pentru transportul naval de mărfuri. În prezent lucrările avansează într-un ritm foarte lent, deoarece finanțarea este mult sub nivelul necesar. În anul 2012 se
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
de Adjud și care permitea irigarea a peste 200.000 ha. Totuși studiul, concentrându-se exclusiv asupra problemelor cu caracter hidrotehnic, nu analiza problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal. Studiul nu analiza regimul necesarului de apă pentru irigații și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Șiretului era insuficient pentru acoperirea necesarului de apă. Problema a fost reluată în perioada interbelică de ing. Dimitrie Leonida, care studia
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
asupra problemelor cu caracter hidrotehnic, nu analiza problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal. Studiul nu analiza regimul necesarului de apă pentru irigații și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Șiretului era insuficient pentru acoperirea necesarului de apă. Problema a fost reluată în perioada interbelică de ing. Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea de realizare a unui baraj pe Râul Bistrița (Siret) la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
acumulare pe care il proiecta pe Bistrița putea avea un efect de regularizare a debitelor Șiretului astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate astfel încât să acopere deficitul de apă și să satisfacă cerințele de apă ale irigațiilor. Cu toate ca Hotărîrea Consiliului de Miniștri Nr. 1182 din 13 noiembrie 1950 care aprobă realizarea Lacului Izvorul Muntelui enumeră, printre obiectivele proiectului "combaterea inundațiilor și a secetei de-a lungul văii Șiretului și în nordul Bărăganului, dezvoltarea culturilor agricole intensive, bazată
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
Consiliului de Miniștri Nr. 1182 din 13 noiembrie 1950 care aprobă realizarea Lacului Izvorul Muntelui enumeră, printre obiectivele proiectului "combaterea inundațiilor și a secetei de-a lungul văii Șiretului și în nordul Bărăganului, dezvoltarea culturilor agricole intensive, bazată pe folosirea irigațiilor și energiei electrice în vederea stabilirii unei recolte stabile și abundente, și pregătirea condițiilor pentru pregătirea unei arii de navigație între Moldova și Dunăre". Este de remarcat, ca în acea perioadă zona de irigat din Siret se limită la Bărăganul de
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
anii următori nu s-au luat măsuri pentru realizarea obiectivelor enunțate în Hotărîrea 1182. Este totuși de avut în vedere faptul că, în primii ani dupa colectivizarea agriculturii, nu existau condiții pentru promovarea pe scară largă a unor lucrări de irigații. Pe de altă parte, în 1954, din cauza dificultăților economice, au fost sistate importante lucrări hidrotehnice, printre care multe centrale hidroelectrice din Planul de Electrificare, precum și canalul Dunăre-Marea Neagră, astfel încât promovarea altor lucrări hidrotehnice de amploare nu mai era de actualitate
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
în perioada 1969-1972 în cadrul Institutului de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA) și a Institutului de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare (ISPIF) de Andrei Filotti pentru partea de gospodărire a apelor și de Leonida Caraiani pentru partea de irigații. Studiile respective detaliau soluțiile preconizate în Planul Național de Amenajare a Apelor, legate, între altele de promovarea sistemului de irigare Mostiștea-Călmățui. Soluția propusă includea: Rezultatele studiilor respective au fost prezentate în 1972-1974 lui Nicolae Ceaușescu, care nu s-a arătat
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
navigabilizarea Argeșului până în zona Pitești. Astfel concluziile studiilor respective nu au fost doar respinse, dar acele lucrări care au fost aprobate erau concepute astfel încât să nu poată fi extinse fără ample modificări. Astfel, pentru lacurile de acumulare ale sistemului de irigații de pe Mostiștea nu au fost prevăzute amplasamente pentru ecluze, iar amplasamentul lacului de acumulare de pe Ialomița a fost deplasat amonte de confluenta cu Prahova, făcând imposibilă utilizarea lui pentru tranzitarea debitelor spre Bărăganul Central. Execuția canalului dinspre Siret spre Bărăgan
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
acratice) se identifică prin: Pentru a fi utilizate terapeutic, apele minerale trebuie să fie pure bacteriologic și să aibă un debit care poate să asigure valorificarea prin metodologia indicată. Cura externă: balneație externă în bazine sau cadă, piscine și solarii, irigații medicinale, comprese. Cura internă: crenoterapia (cura de băut), inhalații, pulverizații, gargarisme, irigații vaginale. Pentru extragere de săruri sau gaze pentru cură sau pentru industrializare. a) Pe baza originii în: ape de profunzime (juvenile, ce provin din apa de condensare a
Apă minerală () [Corola-website/Science/318980_a_320309]