13,312 matches
-
pământului și creșterea animalelor domestice (în special a cornutelor mari) și își făceau așezările pe boturi de deal sau locuri joase” . În concluzie, Vornicenii, prin poziția geografică, având vatra pe platouri înalte de 200 m altitudine, neinundabilă, prin existența unor pânze freatice bogate, prin solurile relativ fertile, unde s-a dezvoltat de timpuriu agricultura, prin existența unui ”petic” de pădure, prin descoperirea unor urme de locuire continuă, este o comună căreia i se acordă o atenție tot mai mare, în ultimii
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
altui râu, cu o capacitate de eroziune, transport și aluvionare mult mai puternică. Dealtfel, din dreptul localității Gălbinași, lunca Buzăului este comună cu cea a Călmățuiului, prezentând numeroase brațe părăsite. Pe teritoriu comunei Zăvoaia se întâlnește cernoziomul levigat nisipos cu pânza freatică variabilă între . Are o textură luto-nisipoasă pe cca 60% din suprafața comunei (Zona sudică a comunei) și luto-argiloasă pe cca 40 %, în partea nordică a comunei, pe malul drept al Călmățuiului. Aici se găsesc solonceacuri cu o salinizare de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare în urcioare de lut legate în spate cu ajutorul unei fâșii de pânză sau de lână, țesută în război, numită ștergură. Ulcioarele numite ,vase” erau legate două în spate și unul în față. Pe Valea Luncilor și Valea Letii au fost amenajate mori de apă prin cădere, unde locuitorii măcinau secara cultivată pe
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
neîncheiat în față, cu mărgele aplicate și cusut cu flori). In picioare purtau „jumătăți” (un tip vechi de pantofi), opinci, iar mai târziu cizme de box. Bărbații purtau cămeși albe, cusute cu spărgi și împodobite cu bumbi, gaci largi de pânză vara sau cioareci de suman iarna și cușmă ori clomp. Iarna toată lumea purta sumane, cusute la femei cu fitău roșu. Momentele importante din viața familiei prilejuiesc bogate manifestări spirituale ale satului. Unele dintre ele ca nașterea, nunta și înmormântarea sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
privesc însă ca pe ceva natural, inevitabil și îi presimt apropierea prin unele semne. Un prim semn prevestitor îl constituie unele vise: dacă îți cad dinții în vis sau te mușcă porcul, casă nou văruită, copaci dărâmați, arătură proaspătă sau pânză albă în război. Un alt semn este șarpele încolăcit în holda de grâu, înseamnă că din acel grâu se vor face „pomene la mort”. Alte semne sunt: dacă se sparge lampa aprinsă, găina cântă în curte, câinele urlă prelung. In
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a opri hemoragiile. Spânzul e bun pentru orice boală la animale, folosindu-se rădăcina introdusă în mușchi sau în partea exterioară a urechii. Toate plantele de leac sunt uscate pe pod, la umbră. Mai demult îmbrăcămintea locuitorilor se confecționa din pânză de cânepă și din lână. In acest scop se cultivau mari suprafețe cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din sat. Nu intră în casă ci strigă la poartă, le dă un caier și le spune cum să-l toarcă, pentru pânză, sau pentru saci, comunicându-le și data când să fie gata. La această dată se organizează o petrecere cu muzică, mâncare și băutură. Femeile și fetele duc ghemele pe care le dau gazdei. Fetele obișnuiesc să împodobească ghemul cu panglici
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a solurilor comunei Bordei Verde este reprezentată de cernoziomuri de foarte bună calitate și propice pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive. Excepția o constituie lunca râului Călmățui (zona Filiu-Lișcoteanca), formată din soluri halomorfe de tipul solonceacurilor, soluri sărăturoase datorate existenței unei pânze de ape freatice cu mineralizare ridicată, la adâncime foarte mică (1-1,5 m). Aceste suprafețe sunt folosite în special pentru pășunat. În a doua parte a anilor 1960 pe teritoriul comunei au fost descoperite importante zăcăminte de petrol și gaze
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se ridică într-o pânză, în crintă după care zerul se pune la fiert și se obține urda care se mestecă cu o lopețică numită botic. Urda se ia și se pune în zăgârne - plase de tifon. În prezent se folosesc ca unități de măsură
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se ridică într-o pânză, în crintă după care zerul se pune la fiert și se obține urda care se mestecă cu o lopețică numită botic. Urda se ia și se pune în zăgârne - plase de tifon. Zajzoni Rab István
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele. Pe Dunăre se găsește rezervația naturală Ostrovul Mare. Apele de suprafață din apropierea Islazului sunt Dunărea, Oltul și Sâiul (fostă albie a Oltului, alimentată din pânza freatică). Solul este parțial din cernoziom, parțial aluvial (în lunca Oltului și la Dunăre). Vegetația cuprinde culturi, pajiști secundare și, la Dunăre și Olt, zăvoaie și vegetație de luncă. Temperaturi: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Islaz se ridică
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
legate de: Costumele populare, țesăturile, culorile, broderiile sunt asemănătore cu cele din întreaga zonă a Meseșului dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu mâneci largi cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale și geometrice din piele de oaie. "Poalele" (fusta) erau făcute din pânză de cânepă cu o bordură din broderie aplicată în partea de jos. Peste poale, în partea din față se purta o "zadie" (șorț) de lână, de obicei de culoare roșie ori albastră, încrețită în partea de sus, cu panglici cusute
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
longitudinea de 27,6 grade având că fus orar EET (UTC+2) iarnă și EEST (UTC+3) vară. Climă este temperat continentală cu mici caractere aprige specifice zonei est-europene. Hidrografia este reprezentată de râurile care străbate comună dar și de pânză freatică care nu se gaseste la adâncimi mari. Solurile sunt folosite în special pentru cultivarea cerealelor și pășunarea animalelor agricultură fiind principala activitate economică a comunei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băcani se ridică la locuitori, în creștere
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
bisericii. Dovadă că și astăzi se poate admira acel trunchi de stejar multisecular unde s-a înfipt săgeata. Interiorul bisericii păstrează icoane vechi și valoroase din sec.XVII - XVIII pictate atât pe lemn în ulei, cât și pe piele și pânză. Catapeteasma este pictată pe piele, scoțând în relief icoanele praznice și ale prorocilor, iar în partea de jos a catapeteasmei se găsesc icoanele mari împărătești pictate pe lemn. Biserica are formă de navă, arhitectura specifică bisericilor din Moldova, cu partea
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul sau în Barajul de acumulare Râpă Albastră de lângă orașul Bârlad . Afluienții râului Ibana : Pânză freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime (la Fântânița) iar pe dealul Candrea , la aceeași altitudine(circa 200
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
11 jucători, sătenii improvizau teren de oină pe maidane sau chiar pe drumurile sătești și jucau "tacă" formând echipe de 4, 5, 6,7 sau chiar 3 persoane, modificând « regulamentul » jocului. Mingea folosită era de obicei făcută din bucăți de pânză legate cu ață din cânepă. Ocupația de bază a sătenilor fiind agricultură, perioadă în care se juca cel mai mult tacă era începutul primăverii, înainte de începerea campaniei agricole de primăvară. Apoi sportul revenea în prim plan spre sfârșitul verii după
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
1656 exista o biserică ortodoxă. Hramul bisericii este “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. Masa altarului este din piatră masivă, iar pe piciorul acesteia este scris cu litere slavone: “1765 pomană de la Adrieș Aioni de la Bergău”. Pictura din interior este pe pânză de cânepă și lipită pe lemn cu ajutorul unui strat subțire de ipsos. Predomină scene din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus. În momentul de față este deteriorată și se disting destul de greu scenele pictate
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
cerere. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ei comercializau brazi de Crăciun (păhui), unii ajungând până la Budapesta sau chiar la Viena, de unde cumpărau ceasuri cu pendulă sau alte lucruri care le păreau ceva mai deosebite pentru săteni. Comerțul cu pânză a fost practicat de mănăștureni indeosebi după Primul Război Mondial, venind să suplinească lipsa de țesături și pânzeturi din magazine. În afara de valuri de pânză nouă, duceau spre vânzare și prosoape de bucătărie din pânză folosită. Veniturile erau modeste, dar
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
cu pendulă sau alte lucruri care le păreau ceva mai deosebite pentru săteni. Comerțul cu pânză a fost practicat de mănăștureni indeosebi după Primul Război Mondial, venind să suplinească lipsa de țesături și pânzeturi din magazine. În afara de valuri de pânză nouă, duceau spre vânzare și prosoape de bucătărie din pânză folosită. Veniturile erau modeste, dar binevenite într-o perioadă de mari lipsuri.
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
deosebite pentru săteni. Comerțul cu pânză a fost practicat de mănăștureni indeosebi după Primul Război Mondial, venind să suplinească lipsa de țesături și pânzeturi din magazine. În afara de valuri de pânză nouă, duceau spre vânzare și prosoape de bucătărie din pânză folosită. Veniturile erau modeste, dar binevenite într-o perioadă de mari lipsuri.
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
de vară. Ca afluenti primește pe teritoriul satului Valea Gugii cu caracter permanent și câteva râuri mici cu caracter semipermanent: Valea lui Șerb, Vâlceaua, Valea Pietrișului, Valea Horobanului, valea Cornilor. Pe teritoriul satului se află o serie de izvoare și pânze freatice superficiale care oferă condiții favorabile pentru alimentarea cu apă a locuitorilor. Grupuri de cetățeni s-au asociat ți au captat ape din fântânile Valea lui Șerb și Fântâna lui Ionuț, dirijând-o prin cădere liberă spre propriile gospodării.
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]