11,920 matches
-
naționale nu se vor demoda, iar organizarea intereselor la nivel european nu se va detașa de ceea ce se Întâmplă la nivel național. Competiția Între Comisie și Parlament face ca membrii celui din urmă să fie mai atenți la interesele naționale. Parlamentarii trebuie să țină legătura cu interesele statelor și partidelor din care provin, dar și cu procesul decizional european. Astfel, ei trebuie să proceseze o cantitate mare de informații, ceea ce Îi determină să fie foarte deschiși față de grupurile de lobby pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
voința politică, resursele politice și legitimitatea politică a discursului despre interesele și problemele femeilor la nivelul tuturor actorilor implicați: cetățenii - femei și bărbați -, societatea civilă din România și societatea civilă din UE, mass-media și opinia publică, politicienii, actorii guvernamentali și parlamentarii autohtoni, grupurile politice din UE, alți actori politici. Capacitatea politică este importantă În „lupta” pentru agenda politică (publică și instituțională), pentru definirea problemei ( În funcție de perspectiva asupra problemei - socială, culturală, instituțională, educațională etc. - sau de scopul urmărit - de a focaliza atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
analiza formulării ar părea inutilă, de vreme ce decizia este deja luată, nu putem vorbi totuși decât despre decizia de a implementa niște directive vizând o anumită problemă politică În cadrul acquis-ului. Din analiza documentelor și a minutelor dezbaterilor parlamentare, rezultă cum văd parlamentarii problema inechității de gen (ca pe o „inegalitate de șanse”, o „inegalitate de șanse și tratament” sau nu iau În seamă principiul echității de gen ori sectoarele vieții publice și/sau private În care se consideră că trebuie să intervină
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
am oprit la mențiunea: 1966-1968, lector de Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare organizate de Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul Universității București. În perioada 1966-1968, am frecventat Cursul postuniversitar menționat și spun asta cu mândrie de acolo au ieșit viitori miniștri, parlamentari, secretari de stat, ambasadori... Nu era o școală de partid, nu era "Ștefan Gheorghiu", era o instituție academică serioasă unde "politica" nu era materie de predare. Îmi privesc "Diploma de absolvire" fotografia, numele, promoția, media finala "10" și, pe verso
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi făcută în mod direct sau indirect. Astfel, Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul sau Avocatul Poporului se adresează direct Curții Constituționale pentru a solicita exercitarea controlului privitor la constituționalitatea legii. Dacă sesizarea s-a făcut de către parlamentari, aceasta se transmite secretarului general al Camerei respective, care o va transmite Curții Constituționale. Asupra sesizării Curții Constituționale se înștiințează Președintele României, atunci când sesizarea este făcută de către președinții celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sesizarea s-a făcut de către parlamentari, aceasta se transmite secretarului general al Camerei respective, care o va transmite Curții Constituționale. Asupra sesizării Curții Constituționale se înștiințează Președintele României, atunci când sesizarea este făcută de către președinții celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau de Avocatul Poporului. Sesizarea se comunică Președintelui României în ziua înregistrării acesteia la Curtea Constituțională pentru a se opri promulgarea legii. Atunci când sesizarea se face de către Președintele României, de parlamentari
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau de Avocatul Poporului. Sesizarea se comunică Președintelui României în ziua înregistrării acesteia la Curtea Constituțională pentru a se opri promulgarea legii. Atunci când sesizarea se face de către Președintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casație și Justiție sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituțională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. În cazul în care sesizarea este făcută de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în care era interesată România, cum sunt: ocrotirea mediului; sănătatea publică; cercetarea științifică; organizarea legislațiilor naționale în diferite probleme. Desigur, se cerea și procurarea documentației disponibile. În fond, era vorba de o informare reciprocă temeinică și inițierea unor contacte între parlamentari, care să prevină alte luări de poziție ostile României de genul "Raportului Blaaw", care fusese publicat anterior, bazat pe surse și aprecieri, ce aveau alte scopuri decât situația reală din țară și stabilirea unui dialog pozitiv cu un stat nemembru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale partidelor din care ei făceau parte. Această primă serie de întrevederi a constituit începutul unui dialog care avea să se îmbogățească pe parcurs, concretizându-se și cu unele acțiuni pozitive. De reținut, printre altele, întâlnirea din 1986 a unor parlamentari români, aflați în vizită în Franța, cu reprezentanți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, vizita în România (6-10 aprilie 1987) a unui grup de parlamentari și oficiali ai Consiliului Europei. La acestea, trebuie să fie adăugată o premieră în activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-se și cu unele acțiuni pozitive. De reținut, printre altele, întâlnirea din 1986 a unor parlamentari români, aflați în vizită în Franța, cu reprezentanți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, vizita în România (6-10 aprilie 1987) a unui grup de parlamentari și oficiali ai Consiliului Europei. La acestea, trebuie să fie adăugată o premieră în activitatea Consiliului Europei din acele timpuri audierea unui reprezentant al României (primul din Estul Europei) în Comisia pentru relațiile cu țările nemembre, care avea să se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai multe argumente pe care să le transmit în Centrala MAE, în scopul inițierii unor raporturi de durată cu acest organism european. În convorbirea avută la conducerea Comisiei pentru țările nemembre la care a fost prezent și Peter Sager, vicepreședinte, parlamentar elvețian, care urma să preia președinția comisiei -, am desprins o linie pozitivă favorabilă unor contacte și schimburi parlamentare. Era evidentă dorința orientării contactelor spre cooperarea Consiliului Europei cu România, precum și pentru o informare concretă asupra realităților românești. Acest curs făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
făcea parte dintr-un spirit mai larg de deschidere către țările din Est. Cu această ocazie, am aflat că deputatul Blaaw nu a mai fost reales și, în consecință, părăsește Adunarea Parlamentară de la Strasbourg. Am convenit, în final, ca, împreună cu parlamentarii de la București, să fie puse de acord forma contactelor bilaterale în Franța și detaliile unei vizite în România. Întrevederea cu Francis Rosenstiel, pe care am continuat-o și în septembrie al aceluiași an, avea să îmi furnizeze unele detalii încurajatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al Adunării Parlamentare, pe care l-am reîntâlnit și în alte ocazii, inclusiv la București. 2. Suita vizitelor la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg a continuat la intervale de 1-2 luni, până în 1989. De fiecare dată, am întâlnit sau reîntâlnit parlamentari și înalți funcționari din Secretariat, încercând să clădim ceva în plus la un posibil viitor edificiu al relațiilor României cu această instituție europeană de prestigiu. Într-o nouă convorbire cu deputatul Kurt Hugosson, în toamna anului 1986, acesta a reconfirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rol se atribuie întâlnirilor informale cu delegația parlamentară română la Oficiul Consiliului Europei de la Paris, cu ocazia vizitei bilaterale în Franța. Kurt Hugosson a subliniat că grupul de deputați, care merg la București, dorește să discute cu autoritățile și cu parlamentarii modalitățile de cooperare pentru viitor. Nu este în intenția noastră să facem o anchetă", a precizat el. Intervenind în discuții, Secretarul Comisiei, Hanno Hartig, a fost mai explicit. Comisia consideră, a afirmat el, că "Raportul Blaaw" este "depășit și uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dacă vom fi refuzați și nu ni se vor oferi direct informațiile, vom fi nevoiți să reluăm vechile rapoarte, întocmite de conservatori". După ce a avut loc întâlnirea delegației deputaților români, condusă de M. Ivașcu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, cu parlamentari și demnitari ai Consiliului Europei, în noiembrie 1986, la Oficiul acestui consiliu la Paris, s-au început pregătirile corespunzătoare pentru vizita delegației care urma să se deplaseze, în aprilie 1987, în România. În acest sens, la 28 ianuarie 1987, la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a precizat că delegația se va informa, pentru a face un raport bazat pe fapte. Nu se punea problema unei "anchete". Din nou, mi s-a spus că "Raportul Blaaw" era "total greșit" ("Totally wrong"). Întâlnirea precedentă de la Paris cu parlamentarii români a fost apreciată ca "foarte utilă", fiind rugat să transmit un mesaj de salut șefului delegației, împreună cu dorința de a revedea membrii acesteia cu ocazia proximei vizite la București. Până la vizită, parlamentarii europeni doreau să întâlnească colegii români la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Totally wrong"). Întâlnirea precedentă de la Paris cu parlamentarii români a fost apreciată ca "foarte utilă", fiind rugat să transmit un mesaj de salut șefului delegației, împreună cu dorința de a revedea membrii acesteia cu ocazia proximei vizite la București. Până la vizită, parlamentarii europeni doreau să întâlnească colegii români la o reuniune internațională parlamentară programată pentru martie, la Viena. În pregătirea vizitei de la București, am avut o suită de întrevederi cu oficiali ai Secretariatului și parlamentari, la Strasbourg. La 28 ianuarie 1987, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ocazia proximei vizite la București. Până la vizită, parlamentarii europeni doreau să întâlnească colegii români la o reuniune internațională parlamentară programată pentru martie, la Viena. În pregătirea vizitei de la București, am avut o suită de întrevederi cu oficiali ai Secretariatului și parlamentari, la Strasbourg. La 28 ianuarie 1987, cu Francis Rosenstiel, am avut o convorbire de fond privind pregătirea vizitei, abordând tematica convențiilor. El a explicat că, de exemplu, în materia brevetelor, U.R.S.S. a fost implicată în negocierea textelor; la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
am avut o convorbire de fond privind pregătirea vizitei, abordând tematica convențiilor. El a explicat că, de exemplu, în materia brevetelor, U.R.S.S. a fost implicată în negocierea textelor; la fel și R.P. Chineză. Iugoslavia era interesată de domeniu, iar parlamentarii unguri vizitau deja Consiliul Europei. Convențiile Consiliului erau deschise aderării, oferind acces la mecanismul de aplicare. La 29 ianuarie, am întâlnit pe domnii S. Massanelli (Italia) și M. Smith (Irlanda), cu care m-am întreținut pe teme de sănătate și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aceste ocazii, am avut plăcerea să vizitez Biblioteca și să am o convorbire de substanță, la 29 ianuarie 1987, cu dra Stekis, care m-a introdus în tainele tezaurului cărților și documentelor pe care le aveau la dispoziție funcționarii și parlamentarii. Nu era o bibliotecă impresionantă, dar destul de bogată, care beneficia de primele binefaceri ale informaticii. Ceea ce mă interesa, erau însă și cărțile despre România. Am constatat că totul se reduce la câteva lucrări și articole periodice, publicate în afara României. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de care dispunea Consiliul până atunci. Ulterior, după ce îl am cunoscut și pe domnul David Klow, unul din responsabilii Bibliotecii, Ambasada a furnizat diverse lucrări și colecții care au fost primite cu interes la această bibliotecă. Vizita la București a parlamentarilor s-a desfășurat în condiții normale. Programul convenit împreună s-a realizat în întregime, fiind incluse chiar puncte suplimentare, care au permis o informare relativ amplă asupra realităților românești. Acestea au infirmat cele mai fanteziste aprecieri ale "Raportului Blaaw". Parlamentarii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parlamentarilor s-a desfășurat în condiții normale. Programul convenit împreună s-a realizat în întregime, fiind incluse chiar puncte suplimentare, care au permis o informare relativ amplă asupra realităților românești. Acestea au infirmat cele mai fanteziste aprecieri ale "Raportului Blaaw". Parlamentarii participanți la vizită nu au avut reproșuri deosebite cu privire la organizarea acesteia, temele discutate și, mai ales, la cele constatate. Discrepanța între propaganda / manipularea și cele constatate nu era de ignorat. Un fapt era clar, România nu era o țară "buldozerată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
era o țară "buldozerată", așa cum pretindea o anumită propagandă pe care un "vecin binevoitor" o alimenta cu multă osârdie. Cea mai bună probă a fost faptul că vizita nu s-a soldat cu un nou raport de tipul "Blaaw", iar parlamentarii au considerat că pot continua dialogul cu România, inclusiv prin intermediul Ambasadei de la Paris, unde eram interlocutorul lor direct. 3. În continuare, în centrul preocupărilor mele s-a situat pregătirea vizitei în România a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Louis
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
președinte Peter Sager. După o scurtă prezentare de circumstanță a scopului reuniunii, am fost invitat să iau cuvântul. După ce am mulțumit pentru onoarea ce se face țării mele, prin invitația adresată, am trecut în revistă contactele și întâlnirile recente între parlamentarii români și cei din Adunarea Parlamentară a Consiliului, precum și cu înalți funcționari ai acestuia. Am transmis un mesaj de salut din partea șefului delegației parlamentare române, M. Ivașcu, și a conducerii Marii Adunări Naționale. În continuare, răspunzând solicitării președintelui, am expus
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Nu era ușor, dar am considerat că singura bază ideală erau sinceritatea și abordarea frontală, fără ocolișuri, de care nu m-am ferit de-a lungul întregii cariere diplomatice. Știam de la englezi că "minciuna are picioare scurte", iar vicepreședintele Comisiei, parlamentarul din Marea Britanie, David Atkinson, prezent la adunare, nu m-ar fi iertat. Adevărul și numai adevărul, oricât de crud ar fi putut fi pentru unii, constituia singura bază pentru o discuție reală, deoarece era de departe varianta mai avantajoasă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]