12,120 matches
-
cu elemente decorative de inspirație musulmană. Interiorul sinagogii este amplu construit și decorat. Pe sub cele două turnuri trec scările care duc la balcon. Plafoanele centrale sunt zugrăvite cu stele viu colorate și decorate în centru cu Steaua lui David. La parter se află bănci de lemn. În incinta sinagogii, pe partea de est, lipit de peretele balustradei Chivotului, se află un monument memorial de marmură albă în amintirea victimelor Holocaustului. Pe acest monument sunt scrise cu litere ebraice următoarele: ""Numărul sfinților
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
loc între construcțiile civile ale Brașovului din secolul al XVI-lea, având lungimea de 67,40 metri și fiind alcătuită din două pavilioane separate printr+o curte interioară, unite la extremitățile frontale. Stâlpii de piatră, amintind stilul Renașterii, arcadele de la parter și cele de la etaj, acoperișul abrupt acoperit cu țiglă roșie, coborât până sub limita superioară a zidurilor, dau construcției un aspect, deși compact, foarte masiv și bine întărit. Intrarea arcuită, păstrată în forma inițială, reprezintă principala intrare a clădirii. Vestigiile
Casa Negustorilor din Brașov () [Corola-website/Science/317015_a_318344]
-
a clădirii. Vestigiile unor vechi ziduri amintesc configurația din trecut a pavilionului, cu două birouri și două magazii mari, destinate probabil oficiului vamal. Pivnița spațioasă, cu bolți largi și masive, era compartimentată în partea dinspre piață, potrivit structurii încăperilor de la parter. O parte din pivniță era însă special amenajată pentru păstrarea vinurilor. Puternicul incendiu de la 1689, precum și cele ulterioare, afectează și Casa Negustorilor. Între 1759-1847 au loc transformări arhitecturale radicale care aduc construcția în forma ei actuală. Odată cu slăbirea și mai
Casa Negustorilor din Brașov () [Corola-website/Science/317015_a_318344]
-
partea de est. Pereții erau din cărămida tencuită. Fațada principală, unde se afla intrarea, era pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat chivotul, la est. Oamenii stăteau așezați în bănci la parter, în centrul sălii de rugăciuni, și erau cu fața spre Chivot, în timp ce femeile se aflau la balcoanele de la cele două etaje situate în colțurile de vest, nord și sud ale sălii. Clădirea avea 39 metri lungime și 24 metri lățime
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
sa se ridica la înălțimea de 39 de metri. După refolosirea pereților în 1959 pentru a transforma clădirea într-un cinematograf, cupola nu a mai fost reconstruită, fiind înlocuită cu un acoperiș în pantă cu fronton. Cladirea avea trei nivele, parterul și două etaje. Parterul era străpuns de oculi și de ferestre duble. Nișe terminate în arce rotunde încadrau cele două etaje pe toată înălțimea lor, ferestrele erau duble și triple, precum și rozetele de la primul și al doilea etaj. Fațadele erau
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
înălțimea de 39 de metri. După refolosirea pereților în 1959 pentru a transforma clădirea într-un cinematograf, cupola nu a mai fost reconstruită, fiind înlocuită cu un acoperiș în pantă cu fronton. Cladirea avea trei nivele, parterul și două etaje. Parterul era străpuns de oculi și de ferestre duble. Nișe terminate în arce rotunde încadrau cele două etaje pe toată înălțimea lor, ferestrele erau duble și triple, precum și rozetele de la primul și al doilea etaj. Fațadele erau evidențiate prin muluri orizontale
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
și de ferestre duble. Nișe terminate în arce rotunde încadrau cele două etaje pe toată înălțimea lor, ferestrele erau duble și triple, precum și rozetele de la primul și al doilea etaj. Fațadele erau evidențiate prin muluri orizontale deasupra soclului, precum și între parter și primul etaj. Clădirea avea deasupra sa muluri crenelate. Fațadele erau împărțite pe verticală de pilaștri care reflectau organizarea interioară a spațiului. Fiecare pilastru era terminat printr-un turn decorat cu arcade oarbe în plin cintru și cu un bulb
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
ferestrei triple terminate în arc în formă de potcoavă se afla o rozetă în opt colțuri. Timpanul era acoperit cu plăci ceramice decorate. Pe fiecare parte a arcului se afla o pereche de ferestre terminate în arc de cerc la parter și o fereastră rotundă cu stele celtice în cinci puncte, înconjurată de un panou decorativ la primul etaj. Panourile de deasupra timpanului erau și ele acoperite cu plăci ceramice decorate. Cele două părți laterale aveau fiecare câte o ușă decorată
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
cinci puncte, înconjurată de un panou decorativ la primul etaj. Panourile de deasupra timpanului erau și ele acoperite cu plăci ceramice decorate. Cele două părți laterale aveau fiecare câte o ușă decorată care avea deasupra sa un panou decorat la parter și o nișă terminată în arc de cerc care uneau ferestrele duble de la primul și cel de-al doilea etaj. Un panou decorat este situat sub fiecare fereastră. Tablele Legii tronau în centrul fațadei, deasupra cornișei. Fațadele de sud și
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
de pilaștri. Numeroasele ferestre duble și triple, precum și oculii, iluminau interiorul sinagogii. Fațadă de est a sinagogii era împărțită în trei părți de pilaștri. Partea centrală corespundea absidei, în timp ce cele două părți laterale erau compuse dintr-o fereastră circulară la parter, dintr-o fereastră cu arc dublu la primul etaj și dintr-o fereastră cu arc dublu de fier la al doilea etaj. Absida avea cinci fațete, fiecare având la primul etaj o fereastră dublă cu arc rotund, deasupra unei mici
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
înveliș dublu. Învelișul exterior era din metal și trebuia să fie acoperit cu o decorație metalică, care nu a fost realizată. Deasupra cupolei, săgeata se termina cu Steaua lui David în șase colțuri. Partea de vest a clădirii cuprindea la parter două holuri, apoi două camere auxiliare și la primul etaj o cameră vastă. Două scări duceau la galeriile femeilor, la primul și la al doilea etaj. Cea mai importantă cameră era sala de rugăciune cu o absidă, fiind înconjurată la
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
deasupra pridvorului). Clopotnița este datată în 1789, înainte de perioada construirii bisericii (1792-1794). Clopotnița a fost detașată din corpul bisericii în preajma anului 1906. Ea este construită din lemn de stejar cu scânduri de brad și acoperită cu tablă. Are două încăperi, parter și etaj. Prin parterul clopotniței se realizează accesul în curtea bisericii. În 1937 biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă. În anul 1958, prin contribuția și munca voluntară a enoriașilor, s-a refăcut temelia de piatră, s-au înlocuit
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
datată în 1789, înainte de perioada construirii bisericii (1792-1794). Clopotnița a fost detașată din corpul bisericii în preajma anului 1906. Ea este construită din lemn de stejar cu scânduri de brad și acoperită cu tablă. Are două încăperi, parter și etaj. Prin parterul clopotniței se realizează accesul în curtea bisericii. În 1937 biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă. În anul 1958, prin contribuția și munca voluntară a enoriașilor, s-a refăcut temelia de piatră, s-au înlocuit tălpile și bârnele deteriorate
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
(în ) este un turn aflat în municipiul Sibiu, pe sub care este un gang de trecere între Piața Mare și Piața Mică. El a fost construit în secolul al XIII-lea, la parterul său aflându-se poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În decursul timpului, a suferit mai multe refaceri, care i-au alterat forma inițială. Turnul Sfatului se află în Piața Mică nr. 1. Incinta
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
latura sudică a turnului sunt încastrați doi lei reprezentați în relief, despre care se presupunea că făceau parte din structura originală a turnului, dar care par a fi sculptați în perioada Renașterii (ultima treime a secolului al XVI-lea). La parter se află o amplă trecere boltită care face legătura între Piața Mică și Piața Mare. De asemenea, în 1930 a fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părți din clădirea învecinată aflată în
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
efectuat unele lucrări de restaurare a edificiului: În perioada 2010-2013, biserica de lemn a fost tencuită pe exterior. În curtea bisericii se află un turn clopotniță și un praznicar, ambele placate cu scânduri de culoare albastră. Turnul-clopotniță are două etaje; parterul și primul etaj au formă pătrată, iar al doilea etaj are formă octogonală. Acoperișul turnului-clopotniță are trei streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. este construită din bârne de stejar și acoperită cu
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
este de dimensiuni mici, având interiorul împărțit în patru încăperi: o mică tindă la intrare, pronaos, naos și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o boltă unică. Pridvorul are două etaje: o mică tindă la parter și un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate în arce de acoladă. Ulterior, a fost închis cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
moldovenească, deși la o privire mai atentă planimetria este întâlnită în nordul Moldovei, fiind însă caracteristică bisericilor de lemn. Biserica are un plan dreptunghiular, având un pronaos poligonal și un turn clopotniță pe latura de sud, în dreptul intrării in pronaos. Parterul turnului este un pridvor deschis. Fațadele sunt din piatră brută și cărămidă aparentă, acoperite ulterior cu un strat de tencuială parțial pictat, care a căzut în decursul timpului. Soclul este din blocuri de piatră cioplită de dimensiuni mari. În registrul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
biserica turiștilor aflați în zonă. Accesul în incinta cimitirului se face pe sub un turn clopotniță de lemn. Acesta are un plan pătrat cu structură metalică și închideri din lemn, învelitoare din șiță. Turnul clopotniță are două nivele: la primul nivel (parterul) se află o deschidere de acces sub forma unei bolte în plin cintru care cuprinde și poarta metalică de intrare, iar la etaj este camera clopotelor. În curtea bisericii se mai află o construcție anexă din zid și învelitoarea din
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
rozete sculptate. Decorații sunt întâlnite și la căpriori și grinzile șarpantei. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are plan dreptunghiular, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud-vest o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-un perete de bârne cu decorațiuni bogate (brâu
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
locuințe ale orășenilor în apropierea cetății Bucureștilor. În perioada anilor 1802-1804 orașul trece printr-o perioada de dezvoltare comercială. Că urmare apare și Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima dată elementul „pasaj”. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar lung de aproape 507nbsp;m în față prăvăliilor boltite se făcea doar pe la capetele lui prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă. Către
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m. Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala lungă și înalta, cu bolți avella, compartimentată cu ziduri ușoare care compuneau fostele prăvălii. Camerele la etaj se găseau numai pe capetele de-sud și de nord. Exceptând etajul adăugat părții vestice, totul se prezintă
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
Edificiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 1768 a fost construit un turn clopotniță din lemn, cu o turlă în formă de bulb de ceapă acoperită cu tablă, fiind lipit de zidul bisericii. La parterul turnului clopotniță se află un pridvor pe unde se intră în biserică, cu o pardoseală mai joasă decât cea a restului bisericii. Intrarea în pridvor se face prin două uși amplasate pe latura nordică și pe cea vestică, care sunt
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. De asemenea, clădirea are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter și colțurile clădirii. Două brâie de piatră, ce înconjoară clădirea, delimitează parterul și cele două etaje. Extinderile executate în anii 1960-1970, soldate cu construirea unor aripi laterale, au determinat ca în prezent edificiul să aibă forma literei „U”. Clădirea a
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. De asemenea, clădirea are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter și colțurile clădirii. Două brâie de piatră, ce înconjoară clădirea, delimitează parterul și cele două etaje. Extinderile executate în anii 1960-1970, soldate cu construirea unor aripi laterale, au determinat ca în prezent edificiul să aibă forma literei „U”. Clădirea a beneficiat de-a lungul timpului de mai multe lucrări de restaurare și
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]