11,985 matches
-
(n. 1865- d. ?) a fost un erou popular din Singapore, participant la eliberararea acestei țări de sub jugul colonial olandez. s-a născut la 20 martie în anul 1865 în satul Pașcani, plasa Bujor a județului Chișinău, Basarabia, în familia lectorului bisericesc Paneleimon Mămăligă. În anul 1886 se afla în Singapore, ca soldat al Armatei imperiale ruse. Anterior fusese la Vladivostok (Orientul Depăratat), Hankou, Fuchjou și Canton (China). În anul 1892, sau anterior
Vasile Mămăligă () [Corola-website/Science/330097_a_331426]
-
Uzina Electrică a Fabricii „Nitrogen” din Târnăveni, unde a îndeplinit funcția de secretar al celulei de partid. Între septembrie și decembrie 1948 este scos din nou din producție și trimis în funcția de responsabil cu propaganda și agitația în Biroul Plasei PCR Iernut, iar în decembrie 1948 devine instructor pe probleme organizatorice în Secția Organizatorică a Județenei de partid Târnava Mică. În noiembrie 1949, Ion Ficior este numit șef al Secției îndrumare și control de la Direcția Județeană Târnava Mică a Gospodăriilor
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
Belgun (în , în ) este un sat în comuna Kavarna, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Casim" a județului Caliacra, România. Majoritatea locuitorilor erau români. În această localitate au trăit ultimele cămile din Dobrogea (și implicit din România). La recensământul din 2011, populația satului Belgun era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau
Belgun, Dobrici () [Corola-website/Science/330382_a_331711]
-
Cernogor (în , în ) este un sat în comuna Glavinița, regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Turtucaia" a județului Durostor, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) ce se numea "Deli-Iusuflar" în timpul administrației românești. La recensământul din 2011, populația satului Cernogor era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau turci
Cernogor, Silistra () [Corola-website/Science/330386_a_331715]
-
Gheneral Kantardjievo (în , în ) este un sat în comuna Aksakovo, regiunea Varna, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Balcic" a județului Caliacra, România. Majoritatea locuitorilor erau găgăuzi. După 1940 a fost inclus în regiunea Varna. La recensământul din 2011, populația satului Gheneral Kantardjievo era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari. Pentru % din locuitori
Gheneral Kantardjievo, Varna () [Corola-website/Science/330397_a_331726]
-
România. Este străbătut de șoseaua națională 9 (E87), care duce spre sud la Varna, Burgas și mai departe către Turcia, și spre nord prin Vama Veche în România, continuându-se acolo cu DN39. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Mangalia" a județului Constanța, România. La recensământul din 2011, populația satului Durankulak era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o minoritate de romi Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.
Durankulak, Dobrici () [Corola-website/Science/330396_a_331725]
-
Iskra (în , în , în ) este un sat în comuna Sitovo, regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Accadânlar" a județului Durostor, România. Lângă localitate au mai existat două așezări (azi dispărute) numite "Bâzârghian" în timpul administrației românești, "Miletich" în bulgară și "Papuccilar". La recensământul din 2011, populația satului Iskra era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea
Iskra, Silistra () [Corola-website/Science/330403_a_331732]
-
Kardam (în ) este un sat în comuna Gheneral-Toșevo, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între 1913 și 1940, satul a făcut parte din România, fiind arondat plășii Casim din județul Caliacra, sub numele de "Arman". Majoritatea locuitorilor erau români. Lângă localitate au mai existat două așezări (azi dispărute) ce se numeau în timpul administrației românești "Caradurmuș" și "Nebi-Cuius" ("Yasnets" în bulgară). În apropierea satului se află un punct
Kardam, Dobrici () [Corola-website/Science/330404_a_331733]
-
Oreșene (în , în ) este un sat în comuna Dulovo, regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Accadânlar" a județului Durostor, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Suvanlâcu-Nou" în timpul administrației românești. La recensământul din 2011, populația satului Oreșene era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau turci. Pentru % din
Oreșene, Silistra () [Corola-website/Science/330429_a_331758]
-
Kăpinovo (în , în ) este un sat în comuna Gheneral-Toșevo, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Casim" a județului Caliacra, România. Majoritatea locuitorilor erau români. Lângă loaclitate a mai existat o așezare (azi dispărută) ce se numea "Aidâmbei" în timpul administrației românești și "Svetik" în bulgară. La recensământul din 2011, populația satului Kăpinovo era de locuitori. Nu
Kăpinovo, Dobrici () [Corola-website/Science/330425_a_331754]
-
Sveti Nikola (în , în ) este un sat în comuna Kavarna, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Balcic" a județului Caliacra, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Surtuchioi" în timpul administrației românești și "Nanevo" în bulgară. La recensământul din 2011, populația satului Sveti Nikola era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea
Sveti Nikola, Dobrici () [Corola-website/Science/330437_a_331766]
-
Selțe (în , în ) este un sat în comuna Kavarna, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Balcic" a județului Caliacra, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Arnăutlar" în timpul administrației românești și "Makedonka" în bulgară. Ambele sate aveau populație majoritară românească. La recensământul din 2011, populația satului Selțe era de locuitori. Din
Selțe, Dobrici () [Corola-website/Science/330435_a_331764]
-
bazine special amenajate, după care indivizii sunt transferați în mediul natural. Se urmărește repopularea râurilor de munte în care a trăit dar de unde a dispărut, precum și în lacurile de baraj. Pentru obținerea de reproducători în vederea fecundației artificiale se folosesc diverse plase, îndeosebi sacul și undița. Aria de răspândire originară a lostriței este foarte fragmentată, fiind limitată numai la bazinul Dunării. Supraviețuirea majorității populației este dependentă de introducerea regulată de material provenit din acvacultură. Reproducerea naturală se produce rar, ca urmare a
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Loznița (în , în ) este un sat în comuna Gheneral-Toșevo, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Traian" a județului Constanța, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Asănești" în timpul administrației românești. La recensământul din 2011, populația satului Loznița era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o
Loznița, Dobrici () [Corola-website/Science/330426_a_331755]
-
Rosen (în ) este un sat în comuna Gheneral-Toșevo, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Casim" a județului Caliacra, România. În trecut se numea "Saldu Alde". Lângă localiate a mai existat o așezare cu populație de etnie română și turcă (azi dispărută) numită în timpul administrației românești "Durași" și în "Dryan" bulgară. La recensământul din 2011
Rosen, Dobrici () [Corola-website/Science/330433_a_331762]
-
Vodno (în , în ) este un sat în comuna Dulovo, regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Accadânlar" a județului Durostor, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Duraclar" în timpul administrației românești. La recensământul din 2011, populația satului Vodno era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau turci, cu o
Vodno, Silistra () [Corola-website/Science/330439_a_331768]
-
trecut și cu ulei, în prezent este pieptănat cu grijă în jurul capului, secționat în 4 părți egale și apoi grupat în 3 secvențe distincte. Cu o undrea se alege cărarea dreaptă, centrală, din frunte către creștetul capului. Urmează cele 2 plase, mâini și cu toate cele 10 degete, împletitura avansează pe rând la ambele părți laterale ale capului, dinspre ceafă spre frunte. Cusutul steagului are loc vineri sau sâmbătă dimineața, „Drujbele” (fetele de onoare ale miresei) pregătesc cele necesare steagului: două
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
al victimei și eventual va construi o relație personală cu aceasta. Personajul pe care îl joacă psihopatul - „personalitatea” cu care victima are o relație - nu există în realitate. Este construit din minciuni întrețesute cu grijă pentru a prinde victima în plasă. Este o mască, una din mai multe, creată de psihopat pentru a se potrivi cu nevoile psihologice și așteptările victimei. Victimizarea are un caracter de pradă; duce adesea la un sever prejudiciu financiar, fizic sau emoțional. Relațiile adevărate, sănătoase, sunt
Psihopatie () [Corola-website/Science/329338_a_330667]
-
că nu încetase nici o clipă caracterul ei românesc. Operațiunile de demilitarizare a graniței Dunării au început de la 29 martie 1830, prin instituirea comisiei respective; lucrările ei durară până la 8 octombrie același an. Acum se reînființează și județul Brăila, având doua plăși: Vădenii, cu 20 de sate și Balta cu 38. Primul ispravnic al noului județ a fost serdarul Grigore Tăutu. Se institui de asemenea, domeniul Brăilei, cuprinzând teritoriul fostei raiale, teritoriu mai mic decât acela al județului. În aprilie 1831, se
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Plasa Chișineu-Criș a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Chișineu-Criș. Plasa Chișineu-Criș a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
Plasa Chișineu-Criș a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Chișineu-Criș. Plasa Chișineu-Criș a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Chișineu-Criș. Plasa Chișineu-Criș a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]