11,959 matches
-
ca simbol al primăverii care se apropie. Ume își are originea în China (în limba chineză este numit "méi" (梅), dar există din timpuri străvechi atât în Japonia cât și în Coreea (în limba coreeană se numește 매실나무"maesil namu"). Pomul este cultivat atât pentru fruct cât și pentru flori. Cu toate că este deseori numit "prun", el este mai degrabă înrudit cu caisul. Un alt fruct deseori numit "prun japonez" este sumomo ("Prunus salicina"). Nu există decât o specie de "ume", dar
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
Cu toate că este deseori numit "prun", el este mai degrabă înrudit cu caisul. Un alt fruct deseori numit "prun japonez" este sumomo ("Prunus salicina"). Nu există decât o specie de "ume", dar mai mult de 300 de varietăți au fost cultivate. Pomii înfloresc iarna, de la sfârșitul lunii ianuarie până prin aprilie, și au flori cu cinci petale, cu diametrul de 1-3 cm. Culoarea florilor este de la alb ("hakubai") la roșu închis ("kōbai"). Frunzele apar la scurt timp după ce se scutură petalele. Fructul are
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
ul (Prunus persica) (grec. μῆλον Περσικόν mêlon Persikón „măr persian“;) un pom fructifer, din familia Rosaceae, genul Prunus. ul, este un arbore care atinge 8 m înălțime, crengile sunt relativ drepte cu ramificații puține. Frunzele lui sunt pe margini ușor zimțate de formă lanceolată, având lungimea între 8 - 15 cm și lâțimea
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
diametru de 4 - 10 cm, având nuanțe de culoare de la verde deschis, galben la roșiatic. Sâmburele așezat central este de consistență dură. În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius în timpul iernii, însă dacă după înflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius în timpul iernii, însă dacă după înflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de grade, florile se scutură iar pomul nu mai poate produce fructe în anul respectiv. Astfel, înghețurile neașteptate din timpul primăverii sunt destul de problematice, întrucât piersicul înflorește destul de devreme (la începutul primăverii). De asemenea, pentru ca fructele să se coacă, este nevoie ca temperatura din timpul verii, în
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
târziu, a fost adus în America de către exploratorii spanioli și a ajuns în cele din urmă și în Anglia și Franța, în secolul XVII, unde era considerată o delicatesă. În prezent, piersicul s-a răspândit pe tot mapamondul, fiind un pom fructifer destul de comun.
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul și are hramul ""Sfinții Apostoli"". Biserică de lemn din Petea este, peste veacuri, solul pădurilor ce îmbrăcau, odinioară, dealurile Mureșului. Așezată pe unul dintre dealurile satului, la adăpostul unei perdele de pomi fructiferi, întreținută printr-un obicei al locului (de a se planta câte un pom, lângă proaspătul mormânt), biserica aduce prin actul edificării sale și mărturia ctitoriei străbune. Inscripția de pe ancadramentul intrării, de pe latura de sud (la care s-a renunțat
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
Biserică de lemn din Petea este, peste veacuri, solul pădurilor ce îmbrăcau, odinioară, dealurile Mureșului. Așezată pe unul dintre dealurile satului, la adăpostul unei perdele de pomi fructiferi, întreținută printr-un obicei al locului (de a se planta câte un pom, lângă proaspătul mormânt), biserica aduce prin actul edificării sale și mărturia ctitoriei străbune. Inscripția de pe ancadramentul intrării, de pe latura de sud (la care s-a renunțat ulterior), decorat cu rozete, dinte de lup, triunghiuri, semicercuri, romburi, cerea: ”să se știe
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
fost construită în secolul al XVII-lea în satul Șcheia din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului, aflat pe un deal acoperit de pomi fructiferi. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Prima atestare documentară a satului Șcheia provine dintr-un hrisov al domnitorului Vasile Lupu din 22 iulie 1664. Denumirea satului provine de la
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
racordat, la conturul pereților, printr-o suprafață trapezoidală. În decorul sculptat al ancadramentelor (două la intrările de pe sud, și un altul de la ușa dintre pronaos și naos), domină ornamentul cu izvor alveolar (cioplitură prin așchiere), care se grupează și în pomul vieții, dar se regăsește și dintele de lup, frânghia, crucea înscrisă. Dacă datarea valoroasei picturi a absidei, se află printre serafimii și heruvimii, de pe suprafața trapezoidală: “Sfânt, Sfânt, Sfânt iaste Domnul Savaot, 1769”, ctitorii și zugravii sunt consemnați, de pisania
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
litri de cereale) și 2 felderi (felderă = 20 litri de cereale), un fânaț de 6 care și o pădure. Pe lângă acestea, călugării mai dispuneau de o grădină de legume și de o plantație de arbuști (trandafiri, agriși, strugurași) și de pomi fructiferi altoiți (meri, peri, pruni). Pământul fertil, adus de călugări din alte părți, a fost așezat peste terenul pietros al poienei. Se ocupau și cu stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de un sistem propriu de irigare, apa
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha teren neproductiv, 2,50 ha pășune, 4,24 ha parc cu arbori și pomi fructiferi. Pe moșie se aflau un conac (compus din 14 camere, având o suprafață construită de 334,76 mp), o casă administrativă (380 mp, 16 încăperi), locuința administratorului (200 mp, 6 încăperi), locuința personalului (168 mp, 7 încăperi), grajdul pentru
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Iacob. Făt au fost Vlasa Andrei. Și s-a săvârșit în anul 1838 în luna iunie, 19 zile, Stențel Condrat zugrav."" Din programul iconografic utilizat se remarcă în pronaos scene precum: Când au omorât pe Avel"", Adam și Eva în jurul pomului oprit, mucenițe sau scena des întâlnită a fecioarelor nebune. În naos se disting scena Dreapta judecată, episoade din viața lui Isus Hristos, Jerfa lui Avram, Învierea lui Lazăr, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorului, Nașterea Precistei sau Buna Vestire. Această ultimă scenă
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
care pictează biserica în 1738. Iconografia altarului este cea obișnuită, punând accent pe întrupare, ilustrată prin Fecioara Platytera, dar și prin profeții care au anunțat-o, Aaron, Solomon, Moise și David. Altă scenă care face aluzie la întrupare este „Iisus pomul vieții”, din proscomidiar, imagine care apare pentru prima dată într-o biserică cu atare destinație. Totodată, la același înțeles concură și reprezentarea „Celui Vechi de Zile”. A doua temă majoră a programului altarului este sacrificiul ilustrat prin scenele din proscomidiar
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
, comuna Ceaușu de Câmpie, județul Mureș se află ascunsă printre pomi în coasta unui deal. Vechimea ei este greu de stabilit, elemente precum planimetria, refolosirea unor grinzi cu inscripții în slavonă sau faptul că absida altarului are doar două intrări fiind aspecte ce pun la indoială datarea înscrisă în listele monumentelor
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
cu tabloul "Soția" și câștigă premiul trei. În Suedia a locuit temporar între anii 1885-1888 și a descris în tablourile sale viața din sudul Stockholmului, a făcut studii în natură, și-a petrecut timpul în lumina nordului alături de flori și pomi fructiferi. A pictat fete tinere îmbrăcate în alb și peisaje de iarnă. În anul 1886 el a acceptat funcția de șef al Muzeului de Artă Gothenburg, post pe care l-a deținut pană în 1891. Acum avea el o bogată
Carl Larsson () [Corola-website/Science/321634_a_322963]
-
vadă clopotul instalat în turnul bisericii, deoarece a murit. Bătrânii satului spuneau că i s-a întâmplat acest lucru deoarece s-a târguit cu vânzătorul asupra prețului clopotului. Totuși, la înmormântarea sa a răsunat acel clopot, fiind legat într-un pom în cimitirul bisericii. În 1914 clopotul cel mare a fost confiscat de către autorități (ca și de la alte biserici, de altfel), dată fiind starea de război și criza de metale pentru confecționarea muniției de război în care se afla Austro-Ungaria. Se
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
stând pe partea de sus a trenului, se lovește cu capul, căzând pe șină. El trece repede prin tunel, urmărit de către Tom. Jerry se ascunde în interiorul unui mănuși de box și îl lovește pe Tom în fața înainte de a fugi în spatele pomul de Crăciun. Tom, înarmează cu o mânușa de box, și îl urmează, Jerry sărind într-o cutie cu arc înăuntru. Cand Tom deschide cutia, mânușa sare și îl face knock-out. Jerry sare din cutie și fuge. Tom îl urmărește pe
Noaptea de Ajun () [Corola-website/Science/320803_a_322132]
-
Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamț pe Ulița Mare (Str. Ștefan cel Mare nr. 12) (...) în bună stare de locuit, în curtea casei se află fântână cu apă, beci, grajd și locul cu pomi fructiferi, împrejmuit cu gard de scândură, după întinderea și stăpânirea veche și actuală. Casa o am proprietatea mea ca zestre și moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
ultima trâmbiță” și învierea morților vor fi la a doua venire. Dacă omul este îndemnat să caute nemurirea, rezultă că el nu o posedă acum. La crearea omului, moartea i s-a prezentat drept consecință sigură a neascultării: „"...dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreșit"” (Geneza 2:17). Este evident că omul nu a fost creat cu incapacitatea de a muri. Tot la fel de evident este din
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
negreșit"” (Geneza 2:17). Este evident că omul nu a fost creat cu incapacitatea de a muri. Tot la fel de evident este din relatarea Căderii, că omul ar fi putut trăi pentru totdeauna, dacă ar fi continuat să mănânce din fructul pomului vieții. După păcătuirea lui Adam, Dumnezeu a zis: „"Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-și întindă mâna, să ia și din pomul vieții, să
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
din fructul pomului vieții. După păcătuirea lui Adam, Dumnezeu a zis: „"Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-și întindă mâna, să ia și din pomul vieții, să mănânce din el, și să trăiască în veci"” (Geneza 3:22). Din relatarea Creației și a Căderii omului, se înțelege că Dumnezeu i-a promis viață eternă cu condiția ascultării. Dacă se crede că Noul Testament folosește expresii ca
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
clasificare și fiind format din 2 obiective: În anul 1560, în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561 și 1564-1568), preotul Mihul din Siret primește de la pârgarii Șiretului o bucată de teren din pășunea (toloaca) târgului. Preotul sădește aici o grădină cu pomi fructiferi, construind în mijlocul ei o bisericuța din lemn. Înaintea morții sale, el închină această bisericuța Mănăstirii Putna. Această danie a fost întărită prin documente de domnitorul Alexandru Lăpușneanu și apoi reînnoita de către Vasile Lupu, în 1646. În jurul anului 1600, este
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
cu un acoperiș simplu, caracteristică celor mai vechi biserici din Maramureș. Bătrânii satului Nănești au păstrat în amintire ridicarea inițială a vechii lor biserici de lemn în partea de nord a satului, la hotarul cu satul vecin Oncești, "„în Valea Pomilor, câtă borcut”". În acel loc biserică "„o fo o chiliuța mnică”", pentru numai câteva familii. În completare se știe că "„la bisericuța cee mnică, la Valea Pomilor, n-o fost decât toaca”", adică biserică nu avusese clopote și turn, iar
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
partea de nord a satului, la hotarul cu satul vecin Oncești, "„în Valea Pomilor, câtă borcut”". În acel loc biserică "„o fo o chiliuța mnică”", pentru numai câteva familii. În completare se știe că "„la bisericuța cee mnică, la Valea Pomilor, n-o fost decât toaca”", adică biserică nu avusese clopote și turn, iar chemarea la ritualurile cuvenite se făcea numai cu o toaca agățata de un perete sau într-un copac. Vechimea acestei biserici este recuperată de cecetarea dendrocronologică a
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]