12,006 matches
-
la concedieri colective, unele chiar sistându-și complet activitatea. Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului Gorj, ca de altfel a întregii țări, a avut de suferit în anii ce au urmat după 1989. Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe. Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică. În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime, nisip
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
una în Seciu, construită de localnici în 1801. Locuitorii comunei se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor, fiind în mare parte moșneni sau țărani împroprietăriți la 1864 pe moșiile Boldești, Lipănești și a Eforiei Spitalelor Civile. Se cultiva grâu și porumb, iar în zonele mai înalte de pe dealul Seciu se aflau, ca și astăzi, livezi de pruni și podgorii de viță de vie. Școala la care învățau copiii din comună se afla în cătunul Șipotu (astăzi, în comuna Lipănești). Comuna Scăeni
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
dar și a căilor și a cornutelor.În anul 1620, după afirmația lui Nicolaie Iorga, sătul Segarcea a fost dăruit, împreună cu mănăstirea Segarcea, patriarhiei din Alexandria.Până la sfârșitul secolului al XVII-lea pricipala cultură a fost meiul, iar odată cu introducerea porumbului în cultură, acesta a devenit pricipala plantă cultivata, folosită alături de grâu, pentru alimentație dar și pentru hrană animalelor. Locuitorii acestor timpuri se ocupau și cu cultivarea vitei-de-vie. Documente mai vechi ne lasă știre, ca în secolul al XVI-lea domnitorul
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
principala față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramură a economiei era agricultură, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii.În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului.Prin reforma agrara din
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
ajuns 7795, după care a început să scadă. În domeniul economic predomină societățile cu profil agricol—producție vegetală și industrializarea produselor agricole, la care se adaugă zonele de depozitare—rampe de depozitare și încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate de bovine și crescători individuale de porcine, păsări dar mai ales ovine, caprine și bovine. În cadrul orașului Pogoanele funcționează 108 societăți cu capital privat, o
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
prin utilarea cu mașini agricole achiziționate din țările din vestul dezvoltat. Câmpia Bărăganului, care era o întinsă stepă, a fost colonizată și cultivată, devenind cel mai însemnat grânar al Europei. Grâul românesc era vândut în afară, împreună cu alte culturi, ca porumbul, sfecla de zahăr și cartoful. Tratatul comercial cu Austro-Ungaria, semnat în 1875 pe o perioadă de 10 ani, stipula că România putea exporta produse agricole în condiții avantajoase pe marea piață din acest imperiu. Conform recensământului din 1930, cele mai
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
de 14% în 2006. Această dezvoltare se datorează în primul rând punerii în funcțiune a giganticei uzine electrice Tala. Economia se bazează pe agricultură, industrie forestieră, turism și vânzare de energie electrică Indiei. Produse agricole sunt: orezul, chili, lapte, orz, porumb, hrișcă etc. Bhutanul nu are cale ferată, dar conform unei înțelegeri din 2005 cu India, este planificată o cale ferată în sudul țării, care să fie conectată de rețeaua din India. Speranța de viață este de 66 de ani. Există
Bhutan () [Corola-website/Science/298078_a_299407]
-
a lemnului, a confecțiilor, tutunului și artizanatul. Industria ilicită de droguri (există plantații de coca din care se obține cocaina) furnizează 15 % din venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier și piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr, orezul, cartoful, lemnul. Resursele provenite din agricultură sunt suficiente pentru a asigura alimentarea populației. Bolivia exportă metale, hidrocarburi, cafea, soia, zahăr și lemn, în principal în Argentina, SUA, Marea Britanie, Peru și Brazilia, importând alimente, petrol și bunuri
Bolivia () [Corola-website/Science/298079_a_299408]
-
influență franceză. Odată cu independența a apărut un nou tip de teatru inspirat din "teatrul forum" cu scopul de a educa și distra populația rurală. Bucătăria din Burkina Fâso, o bucătărie tipică vest africană, se bazeză pe sorg, orez, mei, arahide, porumb, cartofi, fasole, igname și bame. Carnea este un lux la sate, dar ouăle și peștele de apă dulce sunt o sursă importantă de proteine. Sosurile sunt nelipsite din dieta Burkinabè. De exemplu ""riz gras"" este orez amestecat cu sos vegetal
Burkina Faso () [Corola-website/Science/298081_a_299410]
-
De exemplu ""riz gras"" este orez amestecat cu sos vegetal, carne și ulei, iar sosul ""gombo"" este o tocana pe bază de bame. Sosurile sunt servite de obicei cu "tô" (un terci tare făcut din făină de mei, sorg sau porumb) sau orez, si mâncata cu mâna dreaptă. Specialitățile includ "brochette" (carne fripta în țepușa) și mâncare de pui. În zonele rurale șobolanul de tufe este considerat o delicatesă. Semințele copacului "néré" sunt folosite ca si condiment principal în gătitul tuturor
Burkina Faso () [Corola-website/Science/298081_a_299410]
-
foarte mult pe exportul de resurse, cum ar fi petrolul, peștele, creveții, lemnul și aurul. În plus, agricultura produce o gamă largă de produse: banane, flori, cafea, cacao, zahăr, fructe tropicale, ulei de palmier, miez de palmier, orez, trandafiri și porumb. Fluctuațiile prețurilor de pe piața mondială pot avea un impact semnificativ pe piața internă. Industria este în mare măsură orientată spre deservirea pieței interne, cu unele exporturi către Comunitatea Andină a Națiunilor.
Ecuador () [Corola-website/Science/298095_a_299424]
-
religioasă. Este de tip centralizat, neizbutind să producă îndeajuns de multă hrană și produse de consum pentru cetățeni, fiind bazată pe industria grea (siderurgică, constructoare de mașini, industrie chimică și textilă) și pe agricultură. În cooperativele agricole se cultivă orez, porumb, orz și legume. Statul are bogate resurse subterane de minerale, printre care cărbune, fier și magneziu pe care le exportă în cantități mari în Republica Populară Chineză, cel mai important partener comercial al Coreei de Nord. Dotarea industrială este deficitară
Coreea de Nord () [Corola-website/Science/298090_a_299419]
-
Vegetație tropicală; savană pe înălțimi; ierburi xerofite în zonele aride și păduri-galerii de-a lungul apelor, găzduite de parcuri și rezervații. Resurse și economie: bazate în special pe agricultură și creșterea animalelor: zebu, ovine, caprine, cămile. Se cultivă: orz, grâu, porumb, bumbac, tutun, in; citrice, bananieri, palmieri. Se exportă: cafea. Resurse minerale: cupru, nichel, crom, azbest, fier. Se extrage sarea marină. Pescuitul: pești, bureți, perle. Industria prelucrătoare a peștelui și a petrolului. Transporturile și comunicațiile sunt sărace. O cale ferată leagă
Eritreea () [Corola-website/Science/298098_a_299427]
-
nord, măi muntoase, unde temperaturile sunt răcoroase). Păduri tropicale cca. 30% din terit., cu lemn de esență prețioasă (abanos, mahon). Fauna specifică savanei și pădurii tropicale. Economia bazată pe agricultură, cafea în special; bumbac; trestie de zahăr, banane, agrume, ananas, porumb, orz, susan, tutun. Exporta: cafea, bumbac, zahăr, lemn, tutun, argume. Creșterea bovinelor. Ind. relativ diversificata: nu are resurse mi-nerale; foarte mari resurse de electricitate: hidroenergie (hidrocentrale) și res. geotermale (centrale geotermice). Situl arheologic de la Joya de Cerén a fost inclus
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
sunt preparate cu legume, carne de pasăre sau peste. Peste afumat și răci fiind componente comune ale dietei în Ghana, unele dintre cele mai importante fiind tilapia prăjit și whitebait prăjit. Banku este un aliment comun în Ghana obținut din porumb măcinat. Dokonu (kenkey) și banku sunt, de obicei, servite cu pește prăjit (Chinam) sau tilapia la grătar și un condiment foarte picant făcut din prime roșu și verde, ardei iute, ceapă și roșii (sos de piper). Banku și tilapia este
Ghana () [Corola-website/Science/298103_a_299432]
-
fiind orientată clar către export), prelucrarea lemnului, exploatările miniere (în scădere drastică în ultimii ani), producția de cauciuc natural. Rămâne o importantă ramură economică, ce concentrează 1/3 din populația activă și realizează circa 1/7 din PIB. Se cultivă porumb (a doua cultură ca suprafață din Filipine; locul 3 în Asia), trestie de zahăr, banane, cafea, cacao, abacă, ananas (locul 2 pe glob), sisal, rafie, tutun, nuci de cocos (locul 2 în lume), copra (locul 1 în lume). Se cresc
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
al treilea producător de bauxită de pe Glob), minereuri de fier, mangan, metale colorate. Funcționează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale și agricole. Se cultivă: trestie de zahăr, arbori de cafea și de piper, bananieri, plante citrice, orez, grâu, porumb, batați, manioc, tutun, cânepă (ganja, herb). Se practică creșterea animalelor pentru carne și lapte. De asemenea, turismul reprezintă principalul venit intern al țării, astfel că plajele sunt des asaltate de mulți turiști. Se produc ciment, textile, zahăr, rom, conserve. Pescuitul
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
încercării de răsturnare a sistemului Obiang organizată în martie 2004 de Simon Mann. Principalele ramuri economice sunt agricultura și exploatările forestiere. PIB (1995): 45% din agricultură, 28% din industrie, 27% din servicii. Se cultivă cacao, cafea, palmieri, bananieri, orez, manioc, porumb, legume. Creșterea animalelor (ovine, bovine, caprine). Funcționează mici întreprinderi de cherestea, ciment, mobilă. Pescuit. Exportă cacao-boabe, cafea, banane, lemn și importă produse din metal, mașini și utilaje industriale, combustibili, textile, produse alimentare. Comerț extern cu Franța, Germania, Marea Britanie, Spania ș.a.
Guineea Ecuatorială () [Corola-website/Science/298105_a_299434]
-
urbane. Laos are o economie centralizată, bazată în primul rând pe agricultură, principalele culturi fiind orezul (2 recolte pe an și ocupă 2/3 din suprafața cultivată, cu o producție în creștere, ceea ce satisface consumul intern), cartofii, trestia de zahăr, porumbul, maniocul, cafeaua, macul, ananasul, citricele, bananele (în ultima vreme a trecut printr-un proces de privatizare, este principala activitate practicată de populația activă - 4/5 din populația activă, dar contribuie cu doar 2/5 din PIB) și pe ajutor internațional
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
plus UE va acorda 1 milion de dolari ca asistență pentru viitoarea aderare la OMC. Sectoare economice: agricultură: 43,4% ; industrie: 30,6% ; servicii: 26%. Forța activă: 2,8 milioane. Rata șomajului: 2,4%. Sectoare agricole și zootehnice: cartofi dulci, porumb, cafea, trestie-de-zahăr, bumbac, ceai, alune, orez, bivoli indieni, porci, vite, păsări. Industrie: aramă, cositor, ghips, lemn, electricitate, procesare agricolă, construcții, îmbrăcăminte, turism, ciment. Produse exportate: îmbrăcăminte, produse din lemn, cafea, electricitate, cositor. Total lungime șosele/drumuri: 31.210 km Aeroporturi
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
de vedere economic. PIB/loc în anul 2009 — 2100 $(locul 185 în lume). 40% din populație tăiește sub nivelul sărăciei. Nivelul șomajului — 30 % (în 2008). Agricultura — 50 % populație activă (12,5 % PIB) — zootehnie (oi, capre, vaci, cămile); mei, sorg, orez, porumb; pescuit. Industrie — 10 % populație activă (47 % PIB) — extragerea minereurilor de fier, cupru, aur, prelucrarea peștelui. Sfera serviciilor — 40 % populație activă, 40,5 % PIB. Export — 1,4 mld $ (în 2006): minereuri de fier, pește și produse din pește, aur, concentrat de
Mauritania () [Corola-website/Science/298125_a_299454]
-
î.Hr. au avut loc niște procese de dezvoltare, care au condus la cultivarea unor soiuri de dovleci (cum ar fi de exemplu soiurile cucurbita pepo și lagenaria siceraria) în regiuni, cum ar fi valea Tehuacán și Sierra de Tamaulipas. Cultivarea porumbului a avut loc în cel de-al cincilea mileniu înainte de era noastră și a fost o etapă importantă care apoi a condus la apariția satelor sedentare în Mezoamerica. Locuitorii din regiunea cunoscută sub numele de Aridoamérica și-au continuat cultura
Mexic () [Corola-website/Science/298127_a_299456]