11,852 matches
-
ce se poate manifesta ca: risc asupra performanțelor așteptate, risc de imagine (psihologic), risc financiar (reducerea prețului de vânzare după achiziționare), risc fizic (pericol de accidentare). Riscul variază și În funcție de suma cheltuită, nesiguranța achiziției, Încrederea În sine a cumpărătorului. Consumatorul reacționează foarte diferit, fie Își asumă riscul fără evaluare prealabilă sau condiționată de asigurarea unor garanții, fie respinge produsul, culege un număr mai mare de informații, se orientează spre mărci recunoscute și care prezintă garanție, etc. Desigur, acțiunea acestor factori, chiar dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându-i pe D. Abrams și M.A. Hogg (1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri, instituții, sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se văd ei Înșiși, interacțiunea este validă. Există situații În care indivizii nu vor ca imaginea despre ei Înșiși să fie percepută cu acuratețe. Ei Își induc, uneori, semenii În eroare, transmițându-le o imagine falsă și făcându-i să reacționeze pozitiv la acestă imagine. Totuși, autorul apreciză că evaluarea socială favorabilă a conceptului de sine, precum și Înțelegerea și acceptarea ca persoană nu pot fi obținute decât prin relevarea unei informații adevărate despre propriul eu. G. Quatrone și E. Jones (1978
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o cuvântare deșănțată, unde cinismul atinge cote inalte. Disimularea Întrece măsura, Însuși personajul o suportă cu dificultate. Capcana Întinsă e mascată cu o extraordinară dibacie și e puțin probabil că Lăpușneanul nu cunoștea starea boierimii căreia i se adresa. Masa reacționează potrivit voinței domnitorului, pare convingător, promite că nu va mai ucide, Își exprimă regretul că a fost aspru, dar justifică gestul făcând din nou apel la divinitate: „Bunul Dumnezeu știe de nu mi-a părut rău și de nu mă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nivel (61 700), pentru ca în 1992 să ajungă la 116 000, iar în 1993 să scadă la 86 100 (Diminescu, 2003, p. 3). Dintre cererile înregistrate în 1993, Germania reclamă cea mai mare parte: 73 700 (SOPEMI, 1998). Statele occidentale reacționează prin schimbarea procedurilor, iar practica solicitării de azil este încet abandonată (în 1994, totalul cererilor romanilor de azil înregistrate în Europa ajunge la 21 000) (Diminescu, 2003, p. 3). Situația Germaniei ilustrează, probabil, cel mai elocvent trendul. Confruntată cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acum câteva zile la Iași au pus armata și autoritățile într'o lumină cu totul nefavorabilă. Cu ocazia evacuării Basarabiei a fost pentru armată o adevărată rușine că s'a lăsat insultată și atacată de evrei și comuniști fără a reacționa. Rușinea este însă și mai mare când soldați izolați din proprie inițiativă și de multe ori numai în scopul de a jefui sau maltrata, atacă populația evreiască și omoară la întâmplare astfel cum a fost cazul la Iași. Neamul evreiesc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Astăzi stau mai mult ascunși și închiși prin case și beciuri, fie că au fost impresionați de măsurile drastice luate contra lor, fie că, știindu-se vinovați de faptele comise sub regimul bolșevic, se tem de noi sancțiuni. Populația creștină reacționează violent contra evreilor. II. ACTE DE TERORISM ȘI DE SABOTAJ. În afară de cazuri când agenții iudeo-comuniști au tras în armată și în special în ofițeri, restul populației nu s'a dedat la asemenea acte, arătându-se loială față de noul regim. Trupele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lichideze acordul comercial provizoriu încheiat pe 20 august 1930620. Pe 1 august, președintele Truman a semnat o proclamație de suspendare a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, ce avea să intre în vigoare pe 31 august 621. Bucureștiul a reacționat așa cum era de așteptat. Măsurile luate de SUA confirmau practicile "discriminatorii" la care recurseseră acestea împotriva României în ultimii ani și Washingtonul se făcea vinovat de "accentuarea deteriorării" relațiilor dintre cele două țări622. Cu toate acestea, Legea prelungirii acordurilor comerciale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca, în funcție de condițiile politice, Washingtonul să dezvolte treptat comerțul, autorizînd exportul unor mărfuri de pe o "listă de cumpărături" întocmită în prealabil, similară celei oferite de către români, în martie 1962. Acest proces avea să fie avantajos pentru ambele părți, dacă Statele Unite reacționau rapid la schimbările din scena politică, iar statelor aflate sub influență sovietică li se putea garanta expedierea produselor aprobate. Pe 19 septembrie, președintele a adus la cunoștința ECRB că, deși îi plăceau propunerile acestuia, era "cu hotărîre, în favoarea accelerării mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mod diferit diferite țări comuniste. În această cuvîntare, Rusk a declarat că America ducea o politică de "încurajare a evoluției lumii comuniste către independența națională". Secretarul de stat a arătat că România "adoptase o atitudine mai independentă... (și)... noi reacționăm ca atare"1087. România urmărise cu mult interes aceste evenimente de la Washington. Noul președinte părea să încurajeze la fel de mult comerțul cu Bucureștiul. "Scînteia" publică dezbaterile Congresului despre extinderea creditelor pe care Eximbank le acorda Europei de Est1088. Pe 30 decembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Condițiile ambelor negocieri erau doar ceva mai puțin generoase decît cele din 1982, România fiind obligată să restituie imediat 30% din datorii, în loc de 20%, cît se stabilise cu un an în urmă2210. În timp ce Bucureștiul își modifica scadențele, Washingtonul continua să reacționeze nefavorabil la taxa de învățămînt impusă de Ceaușescu. La cîteva zile după anunțul lui Ceaușescu, din 1 noiembrie 1982, reprezentanții Departamentului de Stat s-au întîlnit cu Paula Preoteasa, delegat pe lîngă ministrul de Comerț Exterior din România. Reprezentanții oficiali
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mod serios" "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. America cerea țărilor fără economie de piață să aplice o politică de emigrare liberă sau să garanteze că scutirea de această condiție ar încuraja o astfel de politică 2211. Deși Washingtonul reacționa din ce în ce mai critic față de decretul lui Ceaușescu, relațiile româno-americane și-au urmat cursul fără întrerupere, în aproape toate privințele. Pe 30 noiembrie, cele două țări au făcut un schimb de note diplomatice prin care își prelungeau cu încă doi ani programele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al Senatului atrăgea în mod public atenția asupra noilor condiții pe care trebuia să le respecte România pentru a-și păstra "Clauza națiunii celei mai favorizate". Clauza depindea atît de drepturile omului, cît și de indicii de emigrare. Ceaușescu a reacționat așa cum era de așteptat, calificînd votul Senatului ca pe un "act de ostilitate"2466. El a încercat, însă, să-și mențină relațiile cu Statele Unite pe aceeași linie a "obișnuitelor afaceri". Președintele român s-a întîlnit, pe 29 iunie, cu Jack
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alimentelor. Deși demonstrația a fost de scurtă durată, faptul că muncitorii ieșiseră în stradă, într-o țară în care poliția secretă era omniprezentă, demonstra că există o limită, dincolo de care oamenii nu mai sînt dispuși să suporte privațiunile. Ceaușescu a reacționat prompt. Ignorîndu-l pe Silviu Brucan, care susținea că majoritatea covîrșitoare a comuniștilor români ar dezaproba orice măsură represivă luată împotriva demonstranților, președintele a arestat cîteva persoane bănuite a fi condus marșul 2493. Cu toate acestea, după cîteva zile, la Congresul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al dictatorului". Conducerea de la București a interzis atît scoaterea raportului din țară, cît și plecarea lui Mazilu peste hotare. Raportul a ajuns, însă, în Occident, în iulie 1989 și a fost înaintat Națiunilor Unite 2552. În urma publicării acestuia, Bucureștiul a reacționat prompt. România a încercat să condamne Centrul ONU pentru Drepturile Omului, de la Paris, care publicase documentul 2553. Practicile abuzive din România erau dezaprobate în mod global. Administrația americană a refuzat să trimită o delegație pentru Comisia Economică Mixtă Româno-Americană, iar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mult cu cît au apărut imediat cîteva secvențe video din evenimentele petrecute în urmă cu șase luni, în Piața Tianamen, din Beijing. Pe 19 decembrie, Casa Albă a condamnat "recurgerea brutală la forță" împotriva demonstranților 2562. Congresul ar fi reacționat, fără îndoială, cu măsuri mai dure, dar reprezentanții puterii legislative nu erau în sesiune la momentul respectiv. Pe 20 decembrie, Ceaușescu i-a calificat pe demonstranți ca fiind "huligani" și a convocat un miting pro-guvernamental în București, pentru a doua
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secretarul de stat, 19 noiembrie 1946, dosare prezidențiale, dosar 186, cutia 4, Biblioteca HST. Berry atrăgea atenția Departamentului că deși regele Mihai acceptase rezultatele alegerilor, "dacă-i oferim mai mult decît un sprijin moral, s-ar putea foarte bine să reacționeze altfel" (rezumat-telegramă, 2 decembrie 1946, cutia 20, Documentele DS, Biblioteca HST). 336 FRUS, 1945, II, pp. 622-623, 640-641, 723-724, 741-743. Celelalte 16 națiuni aliate erau Australia, Belgia, RSS Bielorusă, Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Etiopia, Grecia, India, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, RSS
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diferit la femei și la bărbați, zonele reflexe vor fi aceleași, sub degetele mici de la mână, pe încheietură. Rețineți faptul că gonadele sunt strâns legate de toate celelalte glande endocrine și de sistemul nervos. Acesta din urmă ne ajută să reacționăm rapid, pe când hormonii secretați de glandele cele mai importante au efecte mai durabile asupra organismului. Cuvântul „hormon” vine din greacă și înseamnă „a trezi, a pune în mișcare”. Știm, așadar, că hormonii controlează ritmul organismului. Sănătatea glandelor noastre endocrine ne
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mai bine însă din prima zi de tratament și a dormit bine toată noaptea următoare. Cine a primit tratament reflexogen cunoaște senzația de relaxare care te face să dormi liniștit toată noaptea. De obicei, acesta este primul semn că organismul reacționează pozitiv la ședința de masaj. Amintiți-vă că, în timpul somnului, corpul se vindecă. De aceea prescriu doctorii medicamente ce ne ajută să dormim. Reflexologia nu ne amețește însă, precum somniferele, ci ne face ca, la trezire, să ne simțim plini
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și sanatoriul nostru folosim în mod frecvent terapia zonală (reflexologia), mai ales pentru calmarea durerilor, iar rezultatele sunt aproape întotdeauna satisfăcătoare. Nu mai considerăm necesară folosirea morfinei. N-am avut până acum nici un caz de colici abdominale care să nu reacționeze favorabil în mai puțin de zece minute de tratament reflexogen. Reflexologia va continua să fie folosită și în viitortc "Reflexologia va continua s\ fie folosit\ [i `n viitor" Astăzi, reflexologia este folosită în spitale de un număr ridicat de medici
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vă va ajuta să echilibrați activitatea hormonală din organismul dumneavoastră. Veți observa că, în timpul menopauzei, punctele reflexe ale acestor glande sunt deosebit de dureroase. Glanda pituitară continuă secreția de hormoni sexuali. Cu toate acestea, după patruzeci de ani, ovarele nu mai reacționează la acești hormoni, își încetinesc producția de estrogen (hormonul feminin), iar ciclurile menstruale devin neregulate și apoi se opresc. Masați punctele reflexe ale glandelor sexuale conform instrucțiunilor din capitolul 32. Acționați ușor asupra zonelor reflexe ale glandelor endocrine și în
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
repertoriul concepual elaborat de A. Toynbee, "riposta" universală a societăților europene statalizate la "provocarea" ridicată de sistemul interstatal cristalizat în decursul secolului al XIX-lea a constat într-o serie de măsuri succesiv-corelative: a) într-o primă instanță, statele-națiune au reacționat prin declararea educației publice de masă ca scop de interes național, asumându-și țelul de a înființa și instituționaliza un sistem de învățământ național; b) acestei asumări declarative a interesului național în educația publică i-a urmat legiferarea obligativității școlarizării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puternice atitudini, de care conștiința se resimte în fiecare moment, dar care izbucnesc luând forma concentrată de gheizer, cu deosebire în creația culturală. Există în inconștient o magmă rămasă încă neghicită, o magmă de atitudini și de moduri de a reacționa după o logică, alta dar nu mai puțin tare decât a conștiinței, un ritm interior, consolidat într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o efervescență a închipuirii dătăroare de sens, adică un mănunchi de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării naționale. Deși încurajat de programa școlară (pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul pe care o asemenea abordare deconstructivistă îl poate avea la adresa identității naționale. Totuși, chiar dacă prin interzicerea manualului Sigma facțiunea conservator-reacționară, exponentă a ortodoxismului istoriografic în spiritul naționalismului etnic, a repurtat o victorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări naționaliste. "Disputa istoricilor", începută în 1986, a inflamat spiritele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]