12,814 matches
-
august 1792 a fost decisivă pentru abolirea monarhiei, republica fiind proclamată în septembrie 1792. Regele Ludovic al XVI-lea al Franței a fost executat la 21 ianuarie 1793. Amenințările externe s-au menținut îndeaproape pe parcursul Revoluției. Începând din 1792, Războaiele revoluționare au adus victorii franceze care au facilitat cucerirea peninsulei italiene, a Țărilor de Jos și a mai multor teritorii la vest de Rin. Pe plan intern, agitația populară a radicalizat Revoluția semnificativ, culminând cu ascensiunea lui Maximilien de Robespierre și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
lor îl împiedică pe rege să devină despot. Parlamentele erau entuziasmate de ideile lui, în timp ce opinia publică le acceptă că apărătoare ale drepturilor oamenilor împotriva despotismului ministerial. Filosofii criticau instituțiile vechiului regim, dar nu se opuneau regimului pentru că nu erau revoluționari. Mulți dintre ei, ca Montesquieu, Voltaire și Rousseau, erau nobili sau făceau parte din înalta societate, dar doctrina învățăturii lor a produs efectul așteptat. Ideile lui Montesquieu se reflectau în protestele parlamentelor. Cahiers de doleances (caiete de doleanțe) ale nobililor
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
aceea ea trebuia limitată. De asemenea, milita pentru participarea tuturor cetățenilor la viață politică, statul trebuia organizat pentru a asigura suveranitatea poporului. Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert au publicat ,Enciclopedia” în 35 de volume, "Enciclopedia" conține ideile revoluționare ale iluminismului: lupta pentru progres, libertate și toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de . Abia după izbucnirea revoluției și după căderea Vechiului
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de . Abia după izbucnirea revoluției și după căderea Vechiului Regim, ideile iluminismului au produs o ideologie revoluționară, crescând interesul pentru Contractul Social. Societatea franceză a secolului XVIII era împărțită în ordine sau stări. Clerul forma prima stare, nobilimea starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populației, alcătuită din burghezie, țărani și muncitori urbani. Catolicismul era
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
fost salvată de revoltă populației orașului. La sfârșitul lunii iunie, gazetarii și adepții ducelui d'Orleans și-au stabilit un cartier general permanent la Palais Royal, adunându-se în fiecare seară mii de oameni, pentru a-i ascultă pe oratorii revoluționari, locul de unde avea să fie dirijată mișcarea populară pariziană. La 11 iulie, Ludovic avea 30.000 de soldați în jurul Parisului și Versailles-ului. L-a demis pe Necker. Alarmați, deputații au crezut că Ludovic avea să dizolve Adunarea și îi
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
nu poate fi ridicat fără aprobarea sa, dar că puterea executivă supremă se află exclusiv în mâinile regelui, acesta fiind inviolabil sacru. Regele a refuzat să aprobe decretele Adunării, dar a fost forțat să o facă de o noua manifestare revoluționară, provocata de un banchet, prin care garda regală sărbătorea la Versailles la 1 octombrie, sosirea regimentului din Flandrain timpul căruia s-au desfășurat demonstrații antirevoluționare. Ofițerii au călcat cocarda tricoloră și au înlocuit-o cu o cocardă albă a Bourbonilor
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
crescânda a sanculoților. La 11 iulie,a declarat stare de urgență, emițând decretul ""La patrie en danger"", care chema toți francezii la luptă. Tensiunea din Paris a fost agravată de sosirea federaților din provincii și de manifestul lui Braunschweig. Erau revoluționari și republicani militanți spre deosebire de Garda națională pariziană și a cărei ofițeri erau regaliști. Își exprimau patriotismul în Cântecul de război pentru armata Rinului, compus la Strasbourg de Rouget de Lisle, fiind denumita ulterior "La Marseillaise" pentru că a fost cântat de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pe rege și a respins moțiunea de judecare a lui La Fayette. I-a convins că insurecția era necesară. În noaptea de 9 august, sanculoții au preluat Primăria ("Hôtel de Ville") și au înlăturat fosta municipalitate și au instaurat Comuna revoluționară, condusa de Hebert. Mii de membri ai Gărzii Naționale, fiind deschisă și cetățenilor pasivi, 2.000 de federați, conduși de cei din Marsilia, au mărșăluit spre Tuileries. Palatul era apărat de 3.000 de soldați, dintre care 2.000 aparțineau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
gărzilor elvețiene să înceteze focul. Dar 600 de elvețieni au fost uciși, iar dintre insurgenți, 90 de federați și 300 de parizieni au fost uciși sau răniți. Insurgenții au năvălit în Adunare și au obligat-o să recunoască noua Comună revoluționară care a ordonat atacul asupra palatului. Deputații au trebuit să-l predea pe rege Comunei, care l-a închis în Temple. Au fost siliți să accepte alegerea unei Convenții Naționale prin sufragiu masculin care să elaboreze o nouă constituție democratică
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
reluat ofensiva, ocupând într-o lună malul stâng al Rinului. În noiembrie, Dumouriez i-a înfrânt pe austrieci la Jenmapes și a ocupat Belgia, iar în sud, Nisa și Savoia au fost cucerite, în care s-a instalat o administrație revoluționară. Cum armatele trebuiau să fie întreținute, pământurile bisericii și ale celor considerați inamici al noului regim au fost confiscate, fiind desființate dijmele și obligațiile feudale. Iacobinii au insistat ca regele să fie judecat. Girondinii doreau să evite procesul și propuneau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
stâng al Rinului. Guvernul a ordonat înrolarea a 30.000 de soldați în februarie. S-a produs o mare răscoală în patru departamente de la sud de Loara sau Vandeea. Țăranii plăteau acolo impozite funciare mai mari și nu agreau guvernul revoluționar, iar impunerea constituției civile a clerului și vânzarea pământurilor bisericești au fost privite ca măsuri nepopulare. Țăranii îi priveau pe nobili ca adevărați conducători, mulți fiind monarhiști. Autoritățile locale, preoții constituționali și membrii Gărzii Naționale au fost uciși. În mai
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și că trebuia să păstreze controlul asupra alianței. Măsurile au fost votate pe 10 martie-20 mai 1793, având trei obiective: supravegherea și sancționarea suspecților, conferirea eficienței guvernului și satisfacerea cererilor sanculoților. La 10 martie, la Paris a fost înființat Tribunal revoluționar care să-i judece pe suspecții contrarevoluționari și pentru a preveni noi masacre. Dar Tribunalul avea să fie instrumentul terorii. Generalii au fost trimiși în provincii, având puteri nelimitate asupra administrațiilor departamentale și asupra armatei, iar deputații Convenției trebuiau să
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
fie deschise accesului public, iar deputații să voteze cu voce tare. Majoritatea sanculoților erau salariați, dar nu dețineau puterea în cadrul secțiunilor, fiecare secțiune fiind condusă de un număr mic de militanți, membri înstăriți. Din cei 454 de membri ai comitetelor revoluționare din Paris, 65% erau proprietari de prăvălii, patroni de mici ateliere și meșteșugari independenți, 26% erau rentieri, funcționari publici și membri ai profesiilor liberale, 8% erau muncitori salariați. Își exercitau puterea prin intermediul propriilor instituții, care nu depindeau de administrația centrală
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a îndreptat spre Convenție. S-ar fi putut termina cu o lovitură de stat. Convenția a evitat-o acceptând o serie de măsuri radicale. Secțiunile au impus Convenției să proclame "Teroarea la ordinea zilei". S-a autorizat crearea unei armate revoluționare pariziene. 56 de alte armate, neautorizate, au fost înființate în provincie. Armatele de civili erau menite să asigure aprovizionarea Parisului și a marilor orașe din provincie cu alimente și să ajute la prinderea dezertorilor, pe cei care stocau hrana și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
alimente și să ajute la prinderea dezertorilor, pe cei care stocau hrana și pe preoții refractari, suspecții politici și regaliștii. Armatele trebuiau să mobilizeze resursele națiunii pentru efortul de război, confiscând argintăria și clopotele bisericilor și urmau să instaureze justiția revoluționară în regiunile sudice și vestice. Erau 6.000 de oameni în armata revoluționară pariziană, 1.200 de artileriști și 30.000 în armatele provinciale. Activitatea armatei se extindea la 25 de departamente, iar principalul obiectiv era sa ocupe 2/3
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pe preoții refractari, suspecții politici și regaliștii. Armatele trebuiau să mobilizeze resursele națiunii pentru efortul de război, confiscând argintăria și clopotele bisericilor și urmau să instaureze justiția revoluționară în regiunile sudice și vestice. Erau 6.000 de oameni în armata revoluționară pariziană, 1.200 de artileriști și 30.000 în armatele provinciale. Activitatea armatei se extindea la 25 de departamente, iar principalul obiectiv era sa ocupe 2/3 din efective, să asigure aprovizionarea cu alimente a capitalei, prin rechiziționări în zonele
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a capitalei, prin rechiziționări în zonele producătoare de cereale din nord, să ocupe o treime din oamenii săi, să participe la sălbatica reprimare a revoltei federaliste din Lyon și să participe la descreștinare. Comitetul salvării naționale nu a agreat armatele revoluționare pentru că erau anarhice și nu se supuneau autorităților și pentru că generau opoziție față de revoluție prin metode brutale. În iulie, Convenția a cedat presiunii populare exercitate de Roux și de sanculoți, votând legea care pedepsea cu moartea stocarea de alimente. Negustorii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și armata. Prețul maximal i-a întors pe oameni unii împotriva celorlalți. Țăranii îl urau pentru că prețul maximal era adesea sub costul producției, iar sanculoții aveau nevoie de el pentru a trăi. Când s-au dus la țară cu armata revoluționară să impună prețul maximal, au avut loc ciocniri cu țăranii. Guvernul avea nevoie de cooperarea țăranilor înstăriți care dețineau o mare parte din recoltă, fiind consilieri municipali și perceptori de impozite ce supravegheau rechiziționarea. Prețul maximal trebuia aplicat. Pentru a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
care valora 22% din valoarea nominală în august, a crescut la 48% în decembrie 1793. Teroarea oficială a fost exercitată de comitetele salvării publice și ale siguranței generale, centrat în Paris și ale cărei victime au fost aduse în fața Tribunalului revoluționar. Mai era Teroare în regiunile revoltelor federale. A treia Teroare era în celelalte zone ale Franței, controlată de comitete de supraveghere, a reprezentanților în misiune și ale armatelor revoluționare. Comitetele răspundeau de aducerea cazurilor în fața Tribunalului revoluționar din Paris. Până în
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în Paris și ale cărei victime au fost aduse în fața Tribunalului revoluționar. Mai era Teroare în regiunile revoltelor federale. A treia Teroare era în celelalte zone ale Franței, controlată de comitete de supraveghere, a reprezentanților în misiune și ale armatelor revoluționare. Comitetele răspundeau de aducerea cazurilor în fața Tribunalului revoluționar din Paris. Până în septembrie 1793, Tribunalul a audiat 260 de cazuri și a pronunțat 66 de condamnări la moarte. Robespierre și montagnarzii considerau că Teroarea trebuia să fie legală și supravegheată de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
aduse în fața Tribunalului revoluționar. Mai era Teroare în regiunile revoltelor federale. A treia Teroare era în celelalte zone ale Franței, controlată de comitete de supraveghere, a reprezentanților în misiune și ale armatelor revoluționare. Comitetele răspundeau de aducerea cazurilor în fața Tribunalului revoluționar din Paris. Până în septembrie 1793, Tribunalul a audiat 260 de cazuri și a pronunțat 66 de condamnări la moarte. Robespierre și montagnarzii considerau că Teroarea trebuia să fie legală și supravegheată de guvern. Au fost intentate procese unor personalități cunoscute
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
condamnări la moarte. Robespierre și montagnarzii considerau că Teroarea trebuia să fie legală și supravegheată de guvern. Au fost intentate procese unor personalități cunoscute, dând curs cererii populației, debarasându-se de oamenii pe care îi considerau dușmani ai republicii. Tribunalul revoluționar a devenit scena unui șir nesfârșit de procese și condamnări la moarte: Maria Antoaneta la 16 octombrie, 31 de deputați și girondini la 31 octombrie, Philippe Egalite la 6 octombrie și doamna Roland pe 9 octombrie. Achitarea nu era o
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
depopulat după ce s-a încheiat pacificarea. Mii de oameni care s-au predat și umpleau închisorile și au fost împușcați fără judecată, numai 2.000 în apropiere de Angers. La Vandeea, 7.000 de oameni au fost condamnați de curțile revoluționare, toți țărani, nici un burghez. La Nantes, 1.800 de oameni, din care jumătate fiind femei, au fost urcați în șlepuri duse la gurile Loarei și scufundate. La Toulon, 800 de oameni au fost împușcați fără judecată și 282 au fost
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
burghez. La Nantes, 1.800 de oameni, din care jumătate fiind femei, au fost urcați în șlepuri duse la gurile Loarei și scufundate. La Toulon, 800 de oameni au fost împușcați fără judecată și 282 au fost ghilotinați de comisia revoluționară. Multi oameni au fost secerați de tunuri în fața unor gropi săpate dinainte, multi alții au fost ghilotinați la Lyon. O jumătate de milion de oameni au fost arestați, circa 10.000 dintre ei murind în închisoare. Administrația locală a fost
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
obligați să se căsătorească. Au rămas foarte puțini preoți refractari. Clericii constituționali au sprijinit răscoala de la Lyon. Deși Convenția nu a agreat catolicismul, a încuviințat atacul asupra bisericii decât l-a incurajat. În octombrie, a fost introdus un nou calendar revoluționar pentru a-l înlocui pe cel creștin. Noul calendar începea pe 22 septembrie 1792, când a fost proclamată republica. Perioada 22 septembrie 1792-21 septembrie 1793 a devenit anul I. Anul era împărțit în 12 luni de câte 30 de zile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]