11,862 matches
-
hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl cupride cinci clase de habitate de interes comunitar ("Ape dulci continentale; Culturi cerealiere extensive; Pajiști ameliorate; Păduri caducifoliate; Alte terenuri cultivate") și include cinci rezervații naturale: Calcarele de Rona, Lunca cu lalea pestriță - Valea Sălajului, Pădurea „La Castani”, Pietrele Moșu și Baba și Stanii Clițului . La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
la una, cel mult două asize de piatră, puse direct pe stâncă, cu pietrele, fasonate, parțial înecate în mortarul de var. Traseul ei repeta succesiunea de curtine și turnuri (unele pline), armonice/simetrice ale incintei mici. Suprafață - 2, 7 ha, rezervație arheologică. Primele săpături arheologice la cetatea de la Ienisala, între anii 1938-1939, au fost conduse de Grigore Avachian. După război cercetările au fost reluate în anii 1963-1964 de Ion Barnea și I.T. Dragomir, având ca rezultat remarcabil descoperirea celei de-a
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Dobrogei) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
359 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
sau Nahal Me'arot (în ebraică: נחל מערות Pârâul cu peșteri) Rezervatia naturală sau, în arabă: Wadi al-Mughara, cunoscut și ca Situl arheologic al evoluției omului pe Muntele Carmel, este o rezervație naturală de peșteri în perimetrul Parcului Carmel din nordul-vestul Israelului. Numele îi vine de la Nahal Mearot sau Wadi al Maghara, un parau din Muntele Carmel care împreună cu afluentul sau Nahal Haruvim, are un bazin hidrologic care se întinde pe o
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
Oltina. Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și include rezervația naturală omonimă. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a luncii inundabile a Dunării) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, râuri, lacuri, turbării, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
2009) îndeplinește și funcția de șef Departament Conservarea Biodiversității și Resurse Naturale (INCDDD Tulcea). Locuiește la Tulcea din anul 1977. Este căsătorit și are un fiu. In 1991 obține conducerea proiectului de evaluare a florei și faunei sălbatice de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în vederea elaborării măsurilor de protecție. La acest proiect colaborează cu peste 70 prestigioși specialiști botaniști și zoologi din România (București, Cluj, Iași) și din străinătate (Rep. Moldova, Ucraina, Austria). Un număr imens de date obținute privind speciile
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
sunt utilizate prin procesare în sitem GIS și în perioada actuală în vederea analizelor multiple și protecției biodiversității din Delta Dunării. După 1995 primește responsabilitatea și altor proiecte care au ca principal obiectiv evaluarea și protecția biodiversității, mai ales în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării, dar și la nivelul întregii țări ca de exemplu “Strategia națională și planul de acțiune pentru conservarea biodiversității. Zone umede’’ (1995-1996). In perioada 2006 -2010 (un an ca pensionar) colaborează la proiectul Natura 2000, fiind principalul evaluator
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
Who is Who) începînd din ediția 2007. Este colaborator la proiectul Fish Base] pentru speciile de pești sud-est europene din anul 2001. Cu ocazia multor ani de cercetări ce au avut ca principal obiectiv ihtiofauna din Delta Dunării (după 1990 Rezervația Biosferei Delta Dunării), a colaborat în cercetări de teren și publicarea în comun a unor articole, cu prestigioși ihtiologi, printre care Petru Bănărescu, Theodor Nalbant, Eugene Balon, etc. A descris și publicat cîteva specii în premieră, după cum urmează: A publicat
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
redus. Sistemul de canalizare cu vacuum reprezintă o opțiune tehnică în zonele plane, acolo unde pantele sunt mici, iar un sistem gravitațional ar presupune săpături mai adânci pentru pozarea conductelor, în zonele unde pânza freatică este foarte ridicată sau în rezervații naturale. Rețeaua poate fi amplasată sub adâncimea de îngheț spre deosebire de rețeaua de canalizare gravitațională care trebuie amplasată la adâncimi mai mari, funcție de topografie, pentru asigurarea pantei de scurgere. Diametrele conductelor de canalizare sunt mai mici pentru aceleași debite de transport
Canalizare vacuumatică () [Corola-website/Science/333612_a_334941]
-
prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 93.189 hectare. Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
2011 (privind modificarea și comletarea "Hotărârii de Guvern" 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 40.677 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia și Runcu-Groși și se suprapune siturilor de importanță comunitară: Zarandul de Vest și Drocea. Situl reprezintă o zonă naturală (habitate de păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a Munților
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind instituirea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.096 hectare. Aceasta include rezervația naturală Pădurea Canaraua Fetii. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind instituirea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.241 hectare. Aceasta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune sitului de importanță comunitară Râul Tur. Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 20.521 hectare. Acesta include rezervația naturală Cursul inferior al Râului Tur și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Lunca Inferioară a Turului. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, meandre, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
scoică din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN), precum și șapte specii de fluturi: "Lycaena helle" (un lepidopter rar, semnalat în țara noastră doar aici și în rezervația naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu), "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Eriogaster catax" (fluturele de noapte), "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre) și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie). În arealul sitului
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 17.457 hectare. Începând cu 2 februarie 2006 sitului Lunca Mureșului Inferior este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională . Aceasta include Parcul Natural Lunca Mureșului și rezervațiile naturale Insula Igriș, Insula Mare Cenad și Pădurea Cenad; și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică omonime. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, lunci aluviale, meandre, terenuri arabile
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Dealului Mare și pe cele nordice ale dealurilor Tutovei, fiind acoperit cu păduri seculare. Pădurile au fost defrișate în mare parte de-a lungul timpului, rămânând în prezent doar pădurea colinară de la Humosu, unde a fost înființată în 1973 o rezervație naturală cu o suprafață de 73,30 hectare, aflată sub patronajul Academiei Române și pe care există specii arboricole de fag (Fagus sylvatica), cu vârste de peste 150 de ani și înălțimi de peste 30 de metri. Prima atestare documentară a acestui ținut
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
sud de Sahara, din Guineea până în sudul Sudanului și apoi spre sud până în Angola și estul Africii de Sud, până la Capul Bunei Speranțe, de la altitudini joase până la altitudini mari (până la 4000 m). În porțiunile mari a acestui areal, populațiile sunt limitate la rezervații naturale. Sunt deosebit de abundenți în unele părți din Kenya, Tanzania, Uganda și Republica Democrată Congo. Bivolii africani sunt mai abundenți în locurile deschise și înierbate din savanele și complexe riverane (mlaștini și văile inundabile fluviale), dar trăiesc, de asemenea, în
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
arealului și au fost extirpați în unele regiuni. De atunci, populațiile au crescut, iar specia a reocupat o mare parte din fostul areal. Cu toate acestea, pierderea habitatelor de la altitudinile joase care sunt folosite pentru agricultură i-au restricționat la rezervațiile naturale în multe zone, iar vânatul lor a scăzut considerabil numărul indivizilor pe întreg arealul. Bivolii africani sunt o foarte importantă specie de vânat. Ei sunt vânați de localnici ca sursă de carne, dar sunt vânați și de vânătorii de
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 4.983 hectare și include rezervațiile naturale Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu și Izvorul intermitent de la Călugări. Platoul Vâșcau reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografica principala
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
suporta o magnifica viața animală și o deosebită floră. În ultima vreme în rezervatia naturală de pe muntele Gaoligong, din provincia Yunnan, sud-vestul Chinei, a fost descoperită o pădure primitivă formată dintr-o specie de arbore, numit Taiwania flousicina . Potrivit administratorului rezervației naturale, pădurea se extinde pe suprafața de peste 200 de hectare. Acest arbore are o înălțime de 40 de metri. Un expert în silvicultura a declarat corespondentului nostru că Taiwania flousicina este un arbore din categoria B de protecție din Chină
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
(sau Lacul Nucșoara) este un lac carstic format pe gips, care se găsește în comuna Nucșoara și este inclus în arealul rezervației naturale Măgura - Nucșoara. Aflat la o altitudine de 780 m, geografic acesta este situat în regiunea muscelelor subcarpatice ale Argeșului Cu o suprafață de cca. 2,22 ha și o adâncime maximă de 5 de metri, întinderea de apă s-
Lacul Învârtita () [Corola-website/Science/334678_a_336007]