15,319 matches
-
are valoarea reactualizării trecutului, pentru că fiecare are propria poveste; cufărul care închide trecutul personajelor, se află, la rândul său într-o cutie mai mare: casa624. Situarea unei cutii-sicriu într-o alta, oglinda - loc de trecere spre celălalt tărâm, precum și momentul sacru (noaptea Sf. Ioan) când Ieronim dă glas acelor personaje mitologice fabuloase care locuiesc în spațiul reflectorizant întregesc un decor unde fiecare element conotează ideea de moarte. Maria da Maria este "străina" așteptată de Antim și care vine, așa cum toți mesagerii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și toți cei ca el, distrau pe oameni..." 635. Decăderea se explică prin faptul că toate artele, "muzica vocală și instrumentală, dansul, sculptura, pictura, toate au fost inventate ca să omagieze și să slujească pe zei...", așadar au avut o origine sacră. Trădându-și vocația religioasă, saltimbancul (arhetip al artistului, așa cum distracția este arhetipul artei) ajunsese "ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci"636 care distra oameni. Povestea de Ev Mediu are reverberații în planul creației (Antim, care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creatori. Nu e nevoie de peisaje paradisiace, nici de prezențe nobile și înălțătoare, de muzică angelică și celelalte. Aici, ca și oriunde în altă parte, oricând, în orice împrejurare, dacă știm cum să privim, și înțelegem, atunci..."650. Materializare a sacrului ascuns în profan, petele de igrasie sunt semne ale unei alte lumi; ele vin în continuarea celor care i-au condus pe copiii de pe strada Mântuleasa spre ținutul Blajinilor, iar Ieronim este ultimul supraviețuitor al ilustrei familii boierești Antim-Calomfir- Thanase
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
caracatiță vrea să-l înhațe și, derutat, fuge. Credinciosul secretar și colaborator al scriitorului, a fost analizat ca un "personaj esențial", "departe de a fi doar o convenție narativă", relația lui cu Pandele traducând atât legăturile, cât și contrastele dintre sacru și profan; este "profanul în mediocritatatea sa binevoitoare, generoasă, candidă", un bun povestitor a cărui relatare rămâne demnă de încredere, deoarece nu-și ascunde eșecurile (nu reușește să înțeleagă mare lucru la prima vizită în tabăra lui Ieronim, adoarme la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în aceeași măsură atât ai morții, cât și ai nemuririi. Euridice este o revelație a morții de care Pandele încearcă să fugă, abandonându-și adevărata vocație și asumându-și amnezia. Anamneza se realizează cu ajutorul genialului Ieronim Thanase, doctrinar al funcției sacre a spectacolului. (Aceeași anamneză căruia îl supune pe scriitorul Pandele, i-a servit lui însuși în procesul de vindecare: Când voi descoperi cauza... tămăduirea vine de la sine"696). Asemeni unui pharmakon, spectacolul este o revelație a morții și un mijloc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
abolirii condiției umane. Forma Athanásios nu ar fi redat ideea contrariilor care coincid sau se transcend; or, spectacolul nu înseamnă doar nemurire, ci și o revelație a morții, o pregătire neîntreruptă pentru moarte. Alăturarea "numelui sfânt", Ieronim (Hierónymos, hieros "sfânt, sacru", onoma, nume) vine să confirme "modelul mitic" (v. și Uniforme de general, Incognito la Buchenwald). Pentru Ieronim Thanase, "creierul acestui spectacol platonician", lumea poate fi modificată dacă se cunoaște codul acestui spectacol 708. Codul spectacolului este diferit, în funcție de perspectiva care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mitică sau realistă (pentru Albini, spectacolele ascund acțiuni împotriva ordinii sociale, ancheta fiind simbolul desacralizat al anamnesis-ului709). Pentru cel care deține codul, arta care evocă timpul mitic într-un teatru al Lumii, poate produce saltul din timp710. În contextul funcției sacre a spectacolului, costumele simbolizează și realizează "diferitele modalități și situații ale omului. De câte ori dezbracă un costum, actorul se eliberează de un anumit mod de a fi. Au învățat tehnica aceasta de la leronim..."711. În corespondența 712 cu Matei Călinescu, Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care a fost apropiat) care la auzul clopotelor Învierii, simte că viața este mai puternică decât dorința lui de a muri781, lui Dominic Matei darul îi este conferit printr-un artificiu: este fulgerat în duminica Învierii, în apropierea bisericii. Cronotopul sacru și trăsnetul care reface unitatea primordială dintre sacru și profan provoacă nașterea eroului la o nouă viață ("Se spune, și eu sunt convins că e adevărat - tatăl meu a cunoscut mai multe cazuri - se spune că cei care, adăpostiți sub
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Învierii, simte că viața este mai puternică decât dorința lui de a muri781, lui Dominic Matei darul îi este conferit printr-un artificiu: este fulgerat în duminica Învierii, în apropierea bisericii. Cronotopul sacru și trăsnetul care reface unitatea primordială dintre sacru și profan provoacă nașterea eroului la o nouă viață ("Se spune, și eu sunt convins că e adevărat - tatăl meu a cunoscut mai multe cazuri - se spune că cei care, adăpostiți sub un arbore, scapă teferi când arborele e trăznit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
despre un împărat și o împărăteasă, tineri și frumoși, dar care nu au copii. Neputința lor de a "deveni" prin urmași îi îndeamnă să caute soluția la vraci, filosofi, iar în cele din urmă la un "unchiaș dibaci" (manifestare a sacrului sub masca unei condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte (ca și Euphorion, fiul lui Faust și al Elenei, va aspira la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
decât în aparență: necunoscutul foarte bătrân descoperit înghețat este Dominic Matei, născut a doua oară, în lumea civilă, în momentul plecării în Elveția, ca Martin Audricourt. Schimbarea identității și a aspectului fizic, înainte de stabilirea la Geneva, "subliniază natura mitică sau sacră a experienței personajului"827. Costumul scump și paltonul îmblănit, prea largi ca să poată fi ale lui Dominic Matei, dovedesc că posesorul de pașaport elvețian, născut în Honduras, la 18 noiembrie 1939 este dublul 828 lui (apărut în momentul nașterii simbolice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ignoră "propria identitate". Numele comun pe care i-l dau soldații - Ivan (un Ion rus) - cel mai răspândit, popular și frecvent nume de persoană la toate popoarele europene, în formele specifice fiecărei limbi 838 este o încercare de familiarizare cu sacrul, de umanizare a sacrului; conform ontologiilor arhaice, orice formă de viață începe să existe cu adevărat în momentul în care i se dă un nume839. Numele soldatului necunoscut găsit în apropierea unui sat din Ucraina "împânzită de partizani și de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comun pe care i-l dau soldații - Ivan (un Ion rus) - cel mai răspândit, popular și frecvent nume de persoană la toate popoarele europene, în formele specifice fiecărei limbi 838 este o încercare de familiarizare cu sacrul, de umanizare a sacrului; conform ontologiilor arhaice, orice formă de viață începe să existe cu adevărat în momentul în care i se dă un nume839. Numele soldatului necunoscut găsit în apropierea unui sat din Ucraina "împânzită de partizani și de detașamente speciale admirabil camuflate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
obstacol" în "istoria referențială" a acestui nume, adică un eveniment care exclude identificarea vreunui referent 846, ci polionomasiei (Arhip, Procopie, Ivan). "Domnul elev, Darie" este un intelectual blazat, din seria apostaților eliadești, a cărui modalitate de a se raporta la sacru se cuprinde între două date, 13 martie când "am aflat că Cerul pur și simplu nu există. Nu mai există, Ivan! Din clipa când înțelegi, cum am înțeles eu la 13 martie, că Cerul e doar o iluzie, totul s-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
există și în cazul Laurei, care "avea, și are încă, modul ei propriu de a fi evidentă"862. Continuând seria "falselor identificări", ea este logodnica lui Darie și, în același timp, Laura lui Petrarca 863, simbol al iubirii mijlocitoare între sacru și profan (numele are funcție de designator intertextual): "Le-ai vorbit de Laura lui Petrarca, și mă întreb ce-au înțeles ei din acea lungă și laborioasă fenomenologie a Muzei, mai ales că aveai febră. Nu că n-ar fi putut
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Pe strada Mântuleasa..., Pandele-Eusebiu în Nouăsprezece trandafiri) se reeditează în această proză prin Ahasverus-Dayan. Aici, Ahasverus numit de către Dayan "Maestru" (supranumele ca semn "al canalului comunicativ dintre dincoace și dincolo"), dovadă a înțelegerii statutului său de deținător al unei științe sacre Pentru că mi-ai spus "Maestre" îți pot spune și eu că ai trecut un examen, deși nu cel mai greu..."866) este cel care îl călăuzește în călătoria extatică (sintagma este utilizată de mai multe ori în Istoria credințelor...867
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai greu..."866) este cel care îl călăuzește în călătoria extatică (sintagma este utilizată de mai multe ori în Istoria credințelor...867, cu referire la aventurile trăite de șamani în transele lor, la viziunile extatice ale acestora), într-un moment sacru: "trei zile până la solstițiul de vară, până la Sânziene, continuă Orobete fără să-l privească. Adică, exact 12 ani de când am încheiat lectura Jidovului rătăcitor, în hambarul comunal din Strândari..."868. Despre "mitul și simbolul solstițiului" Eliade mărturisea că îl urmăresc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
scuipat și a uns cu tină ochii orbului. Și i-a zis: Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuiește: trimis). Deci s-a dus și s-a spălat și a venit văzând". Jidovul încearcă să repete gestul sacru, fără a face minunea ("n-am dreptul să fac minuni"871), pentru ca lucrul să corespundă numelui ("Acum semeni cu adevărat cu Moshe Dayan, mi-a spus. Și nu e așa că vezi mai bine cu ochiul drept?"872) îi schimbă protagonistului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
extazurilor, viziunilor și răpirilor, aventurilor onirice și călătoriilor imaginare; moștenire, diferit valorizată, desigur, de diversele tradiții. Arborele lângă un izvor sau lângă o fântână este o imagine exemplară a "Paradisului"; în Mesopotamia, replica acestei imagini este grădina cu un arbore sacru și un izvor păzite de Regele-Grădinar, reprezentându-l pe Dumnezeu (...) Mai semnificativă este, totuși, noua interpretare a "setei sufletului". Libații funerare pentru a potoli setea morților sunt atestate în numeroase culturi. Credința că "Apa Vieții" asigură învierea eroilor este răspândită
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
misiunea. Un mesager care nu izbutește să transmită mesajul ! Poate am exagerat spunînd că e tragică. Aș spune mai degrabă că este vorba de o moarte tragi-comică. O tragi-comedie a erorilor și confuziilor..."910). Trecerea se realizează în același timp sacru, noaptea de Sânziene; ca în cazul lui Ștefan Viziru sau a lui Aurelian Tătaru, ieșirea din Istorie este imaginată ca o "coborâre", o ieșire "posibilă doar pe poarta morții, sub imperiul lunii și al zeiței Diana"911. Capitolul 5 Considerații
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mele, atât literare cât și istorico-filozofice" și filiația directă a unor opere de ficțiune din opera de erudiție științifică. Pe ambele tărâmuri, unite prin ceea ce autorul numește obsesie în Jurnal, și anume conceptul de irecognoscibilitate a miracolului sau camuflare a sacrului în realități/acte profane (întâlnit în "lucrările mele de Istoria Religiilor, în scrierile literare, dar și în reflecțiile pe care le notez exclusiv pentru mine"2) autorul este fondator de lumi, creează universurile paralele; orice narațiune prezintă un "univers nou
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
abordare semiotică, lumile posibile eliadești au fost explicate de către Sorin Alexandrescu prin repunerea în discuție a semnificatului propus în finalul fiecărei povestiri, nesiguranța din final nefiind o normă a genului fantastic așa cum o propune Todorov, ci o normă a semiozei sacre, așa cum o propune Eliade: semnificatul sacru, o dată numit, ar deveni profan; povestirea propune un semnificat sacru pe care îl destramă mai târziu, refăcând enigma inițială și evitând producerea unui sens ultim, iar funcția naratorului este destrămarea semnificaților propuși și împiedicarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fost explicate de către Sorin Alexandrescu prin repunerea în discuție a semnificatului propus în finalul fiecărei povestiri, nesiguranța din final nefiind o normă a genului fantastic așa cum o propune Todorov, ci o normă a semiozei sacre, așa cum o propune Eliade: semnificatul sacru, o dată numit, ar deveni profan; povestirea propune un semnificat sacru pe care îl destramă mai târziu, refăcând enigma inițială și evitând producerea unui sens ultim, iar funcția naratorului este destrămarea semnificaților propuși și împiedicarea cristalizării unui sens sacru care ar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnificatului propus în finalul fiecărei povestiri, nesiguranța din final nefiind o normă a genului fantastic așa cum o propune Todorov, ci o normă a semiozei sacre, așa cum o propune Eliade: semnificatul sacru, o dată numit, ar deveni profan; povestirea propune un semnificat sacru pe care îl destramă mai târziu, refăcând enigma inițială și evitând producerea unui sens ultim, iar funcția naratorului este destrămarea semnificaților propuși și împiedicarea cristalizării unui sens sacru care ar putea fi numit. În permanență, textul este străbătut de două
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade: semnificatul sacru, o dată numit, ar deveni profan; povestirea propune un semnificat sacru pe care îl destramă mai târziu, refăcând enigma inițială și evitând producerea unui sens ultim, iar funcția naratorului este destrămarea semnificaților propuși și împiedicarea cristalizării unui sens sacru care ar putea fi numit. În permanență, textul este străbătut de două mișcări contradictorii: înainte (de propunere a semnificatului) și înapoi (de retragere a lui)9. Dintr-o perspectivă strict etimologică, multe din numele pe care Eliade le folosește sunt
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]