12,662 matches
-
argint cu două cozi și cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roșu pe care
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roșu pe care se găsește un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur.
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
când s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, această construcție se numește „Turnul Eminescu“. Tot
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
sculptorului Marius Butunoiu. Este confecționat din beton armat, placat cu travertin de Rușchița, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca și placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin. Placa are sculptat sigiliul lui Mihai Viteazul și inscripția „Aici odihnește Mihai Viteazul (1593-1601) Domn al Țării Românești, al
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
doi copii. Chivotul este decorat cu două muluri gotice și se termină la partea superioară cu un arc în acoladă decorat cu o rozetă în mijloc. În colțurile celor două timpane ale arcului se află sculptate două scuturi prevăzute cu stema familiei Arbore. Între scuturi este o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""Acest chivot și l-a făcut pan Luca Arbure, pârcălab de Suceava, fiul lui Arbure cel bătrân, pârcălab de Neamț, în anul 7011 (1503) aprilie 29"". Lângă
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Piața Republicii nr.1) sunt incastrate în pereți două dintre cheile de boltă ale vechii biserici romano-catolice demolate în secolul al XV-lea (una dintre ele poartă însemnul "Cheile Sf.Petru" din 1472, putând fi ușor confundată cu foarte cunoscuta stemă a Vaticanului). Biserica actuală este o construcție bine închegată, cu fundațiile de la navă, cor si sacristie ridicate într-o singură etapă. Materialele folosite au fost piatra de carieră de dimensiuni medii, lespezi mari de piatră aduse din castrul roman Potaissa
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
întregirei neamului 1916-1919"". Deasupra Porții Nemuririi se găsește un fronton pe care au fost inițial trecuți anii 1916-1919, apoi în anul 1947 anii au devenit 1916-1918 și după 1989 s-au reinscripționat din nou anii 1916-1919. Deasupra anilor se afla stema regală a României, care a fost și ea dată jos. Statuia a fost dezvelită în duminica zilei de 29 mai 1927 în prezența reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum și a principesei Elena (soția principelui Carol) cu
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
coroane de bronz în interiorul cărora se află câte o placă cu o dată istorică: În partea superioară a spatelui soclului se află un altorelief de bronz în formă de hrisov pe care sunt nscrise meritele lui Cuza. Peste hrisov se află stema Principatelor Române, realizată tot din bronz. Statuia a fost consolidată între anii 2006-2007 în cadrul reconstrucției întregului spațiu al Pieței Unirii. S-a realizat consolidarea soclului și a statuii lui Cuza, pentru care s-a folosit un granit special, inexistent pe
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
în limba slavonă: Cea de-a doua piatră de mormânt este a domniței Maria, unica fiică a lui Dabija Vodă și a Doamnei Dafina, decedată în anul 1677, la vârsta de 15 ani. În partea superioară a pietrei este încrustată stema Moldovei, capul de bour fiind încoronat și având o stea în opt colțuri între coarne, iar de o parte și de alta soarele și luna. În partea inferioară a pietrei se află un ornament compozit de tip oriental, reprezentând 3
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
proprie, uniformă selectă și instruire militară. La 7 noiembrie 1926 este instituit și sfințit noul drapel al Liceului Național, menit să-l înlocuiască pe cel vechi, din 1828, al Școlii Vasiliene și al Academiei Mihăilene. Drapelul conține pe o parte stema României din 1921 încadrată de o coroană deschisă, alcătuită din două ramuri de laur. Aceasta este cantonată de patru coronițe din frunze de stejar (cu ghinde), având brodate în interior monograme și ani, marcând momente însemnate din istoria liceului. Pe
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
acorda titlul de "rege". Printr-un "decret" din 2 octombrie 2003, bulibașa Stănescu a interzis căsătoriile între minorii rromilor pînă la vârsta de 16 ani - fetele, respectiv 17 ani - băieții, până la vârstele sus-menționate aceștia având voie doar să se logodească. Stema sa are în centru o cruce, iar în mijlocul crucii este o icoană cu Maica Domnului cu Pruncul. În partea de stânga sus este o coroană, iar în partea de jos este reprezentată roata (simbolul etniei țigănești) și expresia "Nihil Sine
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
oară în 732, ca aparținând abatelui de Reichenau. În 853 a fost oferit mănăstirii de maici din Zürich de către Ludovic Germanul. Se crede că numele "Uri" provine din cuvântul german vechi "Auroch" (urus) însemnând "zimbru". Această etimologie este întărită de stema istorică a regiunii, conține un cap de taur. În 1243 regiunea avea deja un sigiliu comun. În 1274 Rudolf de Habsburg a recunoscut aceste privilegii. Uri a fost unul dintre cele trei cantoane elvețiene inițiale, semnând Scrisoarea de alianță ("Bundesbrief
Cantonul Uri () [Corola-website/Science/308402_a_309731]
-
coroană și uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București, chiar în ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie, 1940. Coroana s-a regăsit, între anii 1881 și 1947, și în stema națională, iar din 11 iulie 2016 face din nou parte integrantă din stemă. În prezent, este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural național și este expusă la Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României din București. O copie
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
București, chiar în ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie, 1940. Coroana s-a regăsit, între anii 1881 și 1947, și în stema națională, iar din 11 iulie 2016 face din nou parte integrantă din stemă. În prezent, este o piesă reprezentativă a patrimoniului cultural național și este expusă la Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României din București. O copie fidelă a coroanei se găsește și la Castelul Peleș. Coroana de oțel a
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
1987. Guvernul tasmanian a publicat, de asemenea, o reproducere monocromatică în 1934, autorul Louisa Anne Meredith copiind-o pentru cartea sa, "Tasmanian Friends and Foes" (1881). Lupul marsupial a fost intens folosit ca simbol al Tasmaniei. Acesta este folosit pe stema Tasmaniei, ca logo oficial al turismului Tasmanian și de Consiliul Municipal al orașului Launceston. Începând cu 1998, a fost adesea inclus pe numerele de înmatriculare tasmaniene. Lupul marsupial a fost folosit ca stemă de Wilderness Society, pentru echipa națională de
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
simbol al Tasmaniei. Acesta este folosit pe stema Tasmaniei, ca logo oficial al turismului Tasmanian și de Consiliul Municipal al orașului Launceston. Începând cu 1998, a fost adesea inclus pe numerele de înmatriculare tasmaniene. Lupul marsupial a fost folosit ca stemă de Wilderness Society, pentru echipa națională de cricket, fiind prezent și pe timbre folosite în Australia, Micronezia și Guineea Ecuatorială. A fost de asemenea lansată, în 2002, seria de jocuri video "Ty the Tasmanian Tiger", iar la începutul anilor '90, în
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
dintr-un tricou roșu, șort-uri albastre, șosete roșii și linii galbene pe tricou. Cel de deplasare este format din echipament albastru cu linii roșii și galbene pe tricou. După câștigarea Cupei Mondiale 2010 o stea galbenă a fost adăugată stemei. În Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2010 a fost prima dată de la Anglia în 1966 când câștigătorii cupei au jucat în echipamanetul de rezervă. Ei folosind echipamentul albastru, iar la premiere schimbându-și echipamentul în cel roșu cu albastru. "* împărțit
Echipa națională de fotbal a Spaniei () [Corola-website/Science/303052_a_304381]
-
A fost consacrat la 5 aprilie 1948 în Catedrala "Sf. Iosif" din București de către pro-nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara (episcop de Savannah-Georgia, Statele Unite ale Americii) și înscăunat în Catedrala din Iași la 14 aprilie același an. Ca motto pe stema episcopală și-a ales textul: "„Fericit poporul al cărui Dumnezeu este Domnul“" (Beatus populus cuius Deus Dominus) (Ps. 143, 15). În timpul scurtei sale păstoriri a Diecezei de Iași, episcopul Durcovici a desfășurat o activitate pastorală istovitoare, vizitând parohiile din Moldova
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
La rândul său a fost principal consacrator pentru József Tamás, episcop auxiliar de Alba Iulia (1 martie 1997) și pentru Jenő Schönberger, episcop de Satu Mare (21 iunie 2003), și principal co-consacrator pentru Pál Reizer, episcop de Satu Mare (1 mai 1990). Stema episcopală arhiepiscopului Dr. György Miklós Jakubinyi are ca motto: "Magnificat" Excelența Sa a avut prilejul să demonstreze această atitudine spirituală încă înainte de marile schimbări, în timpul vizitei de importanță istorică a Papei Ioan Paul al II-lea în Polonia din anul 1979
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
Una dintre cele mai celebre părți ale clădirii este holul central hexadecagonal, cu imense camere adiacente: Casa Inferioară (azi Adunarea Națională se întrunește aici în ședințe) și Casa Superioară (până în 1945). Coroana Sfântului Ștefan, care este, de asemenea, reprezentată în stema Ungariei, a fost expusă în holul central începând din anul 2000. Alte elemente decorative sunt vitraliile și picturi din mozaic de sticlă realizate de Miksa Róth. Datorită suprafeței sale extinse și a lucrărilor sale detaliate, clădirea este aproape întotdeauna în
Parlamentul din Budapesta () [Corola-website/Science/303136_a_304465]
-
de la hidronimul Rezina, adică de la numele râulețului Rezina, care pare să aibă la bază numele unei moșii, pe stăpânul căreia îl chema Răzanu și în apropierea acestei moșii sau chiar pe teritoriul ei curgea râulețul care a fost numit Rezina. Stema orașului Rezina reprezintă un scut de tip antic în centrul căruia e un cerc verde-haki cu o biserică de aur cu 2 turnuri, așezată în profil, la poalele căreia trece o fascie ondulată de argint. Scutul e timbrat cu o
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
și tradițonalele cariere de piatră, calcar, precum și tradiționalele întreprinderi de stingere a varului, care au existat la Rezina.Coroana murală de aur cu trei turnuri sugerează faptulcă Rezina este o localitate urbană și poziția ei în erarhia orașelor din Republica Moldova. Stema a fost elaborată de Andrieș Tabac și Nicolae Proca. Drapelul orașului reprezintă o pânză dreptungiulară mărimea 1,0 pe 1,5 m, albă, avînd în centru un cerc verde-haki, încărcat cu o cruciuliță de aur și o fascie ondulată de
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]