12,250 matches
-
3. Structura consilierii carierei adulților" Procesul de consiliere a carierei este un demers complex, centrat pe individ, alcătuit din mai multe etape sau faze, care, la rândul lor, se realizează printr-o succesiune de subetape sau subfaze, aflate într-o strânsă interdependență. Gysbers și colaboratorii săi (1998) au dezvoltat un model alcătuit din două etape principale, presupunând parcurgerea mai multor subetape, după cum urmează: 1. Identificarea scopurilor și obiectivelor clientului, precum și clarificarea problemelor acestuia: - identificarea problemelor clientului și a scopurilor/obiectivelor acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
el însuși reprezintă atitudinea față de viață, față de om. Regizorul califică, pe drept, o asemenea atitudine drept formală și ineficientă, socotind că filmul ca artă trebuie să fie vital, nepretențios, neestetizant, trebuie să implice într-un înalt grad gîndirea. Există o strînsă unitate între vorbă și faptă la Alexa Visarion. Efortul lui de a depăși acest prag al creației cinematografice, de a nu cădea în plasa limbajului în sine și de a folosi limbajul ca posibilitate cîștigată de a exprima ceea ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Educației Socialiste să afle dacă scenariul său va intra în producție. Tovarășul Stegaru, și-a delegat secretara să-i spună că "filmul nu e bun". Excelent interpretată de Dorina Lazăr în registru hiperrealist cu expresivitatea slujită și de încadraturile foarte strînse, de la plan mediu la gros plan -, secretara joacă permanent între textul de respingere a tânărului autor și monologul îndreptat împotriva mirosului pestilențial din "clădirea guvernamentală, cu răspunderi ideologice, cu direcții culturale..." Nu poate trece un film "cu biserică... cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
două fire narative ce se împletesc și se subdivid în mai multe micro-narațiuni conduse cu mână sigură de regizorul-scenarist Alexa Visarion. Această împletire se traduce prin schimbarea permanentă a perspectivelor: suntem când într-una din cele două mașini, în încadraturi strânse, când în afară, și dobândim o idee asupra peisajului în vaste planuri de ansamblu, în panoramări care urmăresc mișcarea mașinilor pe șosea. Urmărim cearta personajelor din Tico, pentru ca în momentul imediat următor printr-o tăietură bruscă să intrăm în habitaclul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
artificiului în artă: Expresivitatea artei este o condiție a valorii ei iar artificilalul nu este niciodată expresiv Pentru regizorul și scenaristul Alexa Visarion, relația dintre creația poetică și interpretare, între poezie, jocul actorului și spectacolul pus în scenă este mai strânsă decât ne putem imagina, și mai presus de știintă. Aici Alexa Visarion pare să-și aducă aminte de Paul Valery, care opunea vorbirea zilnică și discursul științific, dominate de trecător și indicativul referențial, cuvântului poetic care se indică pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în mine. Acum pot să cuprind o lume întreagă și gust din plin bucuria de a împărtăși, de a mă dărui. Mai persistă încă teama de a mă arăta vulnerabil, însă privilegiul unei comunicări și al unei apropieri atât de strânse ca acela pe care le-am cunoscut este o cinste prea mare pentru a o refuza. Da, a venit timpul pentru o transformare a teatrului american, englez, european, universal. Este timpul transformării omenirii care se reflectă în modul nostru de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
forță distructivă intenționată, și un alt concept, „comprehensiv”, privind violența în raport cu nevoile umane, ca o violare, cu sau fără intenție, a drepturilor omului de a avea acces la cele necesare satisfacerii nevoilor inerente naturii umane. Găsim în aceste precizări legătură strânsă și subtilă în același timp, între legile care protejează și promovează drepturile omului și nevoile umane pentru o dezvoltare și funcționare sănătoasă, așa cum sunt ele cunoscute la momentul dat și recunoscute, stipulate și apărate prin legi. Legile reprezintă așadar nevoile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la fel de naturale, de legitime ca însăși viața. Așadar, pe lângă loaialitate personală, patriarhatul mai depinde și de respectarea tradiției. Tradiția, reprezentată istoric prin instituții, alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de masculinitate (Stark, Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
à l'acte. în domeniul maltratării copilului se utilizează mai degrabă terminologia anglofonă: acting out. în general, problemele de comportament de genul dependenței de alcool, droguri, fumatul, experiențele sexuale precoce, atacarea altor persoane, precum și alte devianțe comportamentale sunt considerate în strânsă legătură cu scăderea autocontrolului. Perspectiva teoriei atașamentului aduce explicații diferite asupra cauzelor comportamentelor violente ale partenerului, accentuând sentimentul acestuia că relația este amenințată de comportamentul celuilalt sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală sau platonică) ce amenință unicitatea și legăturile strânse ale relației cu partenerul, distanțarea emoțională în relație cu partenerul și dobândirea unei puteri mai mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul pare mai puțin accesibil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dorise, că se simțea încă obosită după primul copil și mai ales că al doilea copil fusese dorit de tată, soțul ei, și de soacra ei. Acuză de asemenea că între soțul ei și soacră e o relație mult prea strânsă, pe care ea însă o acceptă. Așadar, apar toate motivele pentru ca al doilea copil să nu fie un copil dorit. Literatura de specialitate consemnează caracteristicile copilului nedorit astfel (Brekhman, Fedor-Freybergh, 2005, p. 181): mai puțin vesel, bine dispus; o creștere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contrar credințelor comune, abandonul la vârsta mică are consecințe mult mai ample, mai profunde și mai de durată, în dezvoltarea copilului, comparativ cu abandonul copilului la o vârstă mai mare a acestuia. Consecințele sunt însă, independent de vârsta copilului, în strânsă legătură cu măsurile de protecție a copilului, luate ulterior abandonării sale. Copilul de vârstă mică, incapabil de prelucrarea cognitivă a evenimentului dramatic al cărui victima este, cade pradă unor trăiri emoționale de o extremă intensitate. Adulții cred în general că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
proporție de 65%, la bărbații care au fost victimele unui viol și 46%, pentru femeile care au fost confruntate cu o asemenea experiență dezastruoasă (Kessler et al., 1995, apud Andrews et al., 2007). Așa cum aminteam anterior, trauma se află în strânsă conexiune cu stresul, și totuși ele nu trebuie confundate. Conform opiniei vehiculate de Riedesser și Fischer (2007), trauma are o rezonanță psihologică, transformându-se într-o rană sufletească, or, stresul este o manifestare externă, adică după opinia noastră, un agent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
jaf, viol, incendiere etc.)? Ai trăit o experiență directă de catastrofă naturală (tornade, cutremure, inundații, incendii etc.)? Ai asistat la un eveniment înfricoșător? Ce fel de eveniment? La ce vârstă? Ai avut pe cineva cu care erai într-o legătură strânsă și care a fost expus/ă unui eveniment înspăimântător? Ai avut o experiență spirituală sau religioasă înspăimântătoare? 7. Pierderi Ai trăit experiența morții unor personane semnificative pentru viața ta? În ce condiții? Ai trăit pierderea unui animal de companie prețios
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
condițiile unor constrângeri instituționale din cauza cărora unele alegeri sunt nefezabile. În contextul procesului decizional european, analiza instituțională se axează pe efectul pe care Îl au instituțiile UE, În mod special cele ale Comunității, asupra procesului politic (Dowding, 2000), aflat În strânsă legătură cu elaborarea de politici. Majoritatea autorilor care folosesc analiza instituțională pentru a explica procesul decizional european combină, de fapt, elemente ale analizei instituționale cu teoria alegerii raționale. Al treilea nivel de analiză constă În deciziile de rutină referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
codificări, ci reuniri de texte, aduse la zi, care privesc un domeniu precis de relații sociale. Același autor insista asupra faptului, că în sensul propriu al termenului, codificarea exprimă gradul superior de integrare, în care prevederile unor legi preexistente, cu strânsă legătură între ele, sunt topite într-un ansamblu nou și omogen, denumit cod. Totodată, manifesta rezerve față de afirmația că un cod epuizează o ramură de drept, fiind probabil mai exact să se afirme că un cod intenționează să epuizeze o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conviennent par la voie des tratatives des solutions réciproquement acceptables, sur la base d'un consentement qui reflète la prise en considération des propres intérêts nationaux. 1. Dreptul constituțional și dreptul internațional public sunt două discipline apropiate, între ele existând strânse conexiuni, interferențe; ele acționează în unele cazuri asupra unui obiect apropiat de reglementare. Este suficient să amintim problematica drepturilor omului, materia dreptului diplomatic și consular, dreptul tratatelor, ca și multe numeroase altele. Prin dreptul constituțional se asigură, practic, mecanismul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fenomen curent în majoritatea statelor lumii și care ține de libertatea individuală a persoanei, ca și dreptul de a se reclama sau nu apartenența la o minoritate, ori de a-și exercita drepturile individual sau în comunitate cu alții. În strânsă legătură cu interzicerea politicilor și practicilor de asimilare, Convenția prevede că statele părți se vor abține de la măsuri care ar altera proporțiile populației în zone locuite de persoane aparținând minorităților și care ar avea ca scop restrângerea drepturilor și libertăților
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tradițional de un număr substanțial de persoane care fac parte din minorități, în cadrul sistemului lor juridic sau eventual al acordurilor cu alte state și ținând seama de condițiile lor specifice, acolo unde există suficientă cerere pentru astfel de indicații. În strânsă legătură cu drepturile culturale, pot fi analizate și libertățile religioase. In acest domeniu, Convenția prevede că statele părți vor asigura respectarea dreptului fiecărei persoane care face parte din minorități la libertatea de gândire, conștiință și religie și vor recunoaște dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Alte drepturi Convenția prevede, de asemenea, că statele părți vor crea condițiile necesare pentru participarea efectivă a persoanelor care fac parte din minorități la viața culturală, socială și economică și la afacerile publice, mai ales cele care le afectează. In strânsă legătură cu aceasta, Convenția obligă statele părți să asigure dreptul fiecăreia din aceste persoane la adunare pașnică și la asociere. De asemenea, statele s-au angajat să nu se amestece în ceea ce privește dreptul persoanelor care fac parte din minorități de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dacă lipsește, lasă loc reședinței obișnuite pentru a face această funcție (art.14 alin.2). În cazul pluralității de stabilimente, alin.1 al aceluiași art. 14 dispune că "stabilimentul de luat în considerare este cel care are relația cea mai strânsă cu contractul și executarea sa, având în vedere circumstanțele cunoscute părților ori preconizate de ele la un moment anume înainte de încheierea contractului sau cu ocazia încheierii contractului" (s.n. N.T.).Deși în art. 1 lit. a) nu se precizează la ce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care rezolvă conflictul de legi face loc recepțiunii contractuale, prin referirea în contract (per relationem), pentru rezolvarea unei probleme punctuale, la o lege sau alta, creând astfel o legătură reală cu aceasta, chiar dacă subiectivă și în nici un caz cea mai strânsă ori semnificativă; în orice caz, alegerea de către părți a legii aplicabile nu poate per se să dea loc unui conflict între legile unor state diferite pentru contractul în care ar figura, ci, dimpotrivă, ea rezolvă un asemenea conflict pentru contractul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu numai suveranitatea, dar și identitatea națională. De altfel, chiar și unii dintre cei mai vehemenți apărători ai Uniunii Europene 33 și ai procesului de pretinsă constituționalizare a dreptului european ajung la o concluzie sceptică, afirmând că "indiferent cât de strânsă va fi Uniunea, ea va rămâne una formată din persoane distincte, cu identități politice distincte și structurate în comunități distincte"34. După o perioadă de reflecție, lucrările în legătură cu viitorul Europei au continuat, astfel că la 5 octombrie 2007, Președinția Conferinței
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
final, totuși autorul studiului încheie într-o manieră nu numai optimistă, ci și conciliantă, afirmând faptul că dacă identitatea națională nu corespunde identității personale nu înseamnă că între ele nu există o legătură. Dimpotrivă, între ele există o conexiune foarte strânsă, constând în aceea că "identitatea națională" este o parte a identității personale. La fel cum "spirit" desemnează comportamentul corpului uman "identitatea națională" desemnează anumite trăsături comune membrilor unei comunități umane determinate. Ceea ce nu trebuie omis este că această comunitate nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2) din Tratatul asupra Uniunii Europene), Comisia are competența de a negocia, iar Consiliul pe aceea de a angaja în mod definitiv Comunitatea; negocierile sunt duse de funcționari ai Comisiei și sub răspunderea acesteia, dar negociatorii trebuie să acționeze în strânsă consultare cu un comitet desemnat de Consiliu, compus din reprezentanți ai statelor membre. În acest caz, tratatele încheiate de către Comunitate, constituie angajamente prin care ele se obligă din punct de vedere internațional, împreună cu statele membre (acordurile încheiate leagă instituțiile comunitare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]