14,689 matches
-
a unor analize ample, efectuate de gânditori cu o formație spirituală eterogenă, dar care, grosso modo, pot fi subsumați unuia dintre cele mai semnificative curente ale filosofiei contemporane: existențialismul. Punctul de plecare al concepției existențialiste despre libertate este OMUL , cu trăirile lui, cu experiențele lui de viață. Omul redus de Edmund Husserl la o conștiință pur transcedentală, devine o ființă tensionată emoțional și cu o alcătuire completă globală. Astfel, pentru existențialism libertatea devine un dat ontologic, o structură constitutivă și inalienabilă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Această posibilitate pentru realitatea umană de a „secreta un neant „ este, după Sartre, libertatea . Intr-o asemenea interpretare, omul este liber pentru că în el și pentru el, ”existența precede esența” deci, pentru că nu există o esență umană prealabilă actelor și trăirilor sale, prin care omul este ceea ce va face, datorită acelei puteri de neantizare despre care vorbea Sartre . Omul are, desigur, un trecut, dar el poate să-l accepte sau să-l refuze, să-i dea o semnificație sau alta, el
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
libertatea este privită ca o stare interioară a omului, aceea în care el nu dorește decât ceea ce, conform necesității poate obține; pe de altă parte, condiția principală a libertății este , conform opticii lor, stăpânirea de către om a universului propriilor sale trăiri și aspirații, care spun ei, ” libere prin esența și natura lor”. Școala cinică - sec V î.e.n. VIII î.e.n. cinicii duceau o viață sobră, virtutea supremă este în viziunea lor lipsa de iluzii asupra vieții. Ceea ce oamenii de rând prețuiesc ca
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
presupune ca ”omul să se domine pe el însuși ”(Epictet). Interpretarea libertății ca stare interioară îi obligă pe stoici să limiteze sfera de acțiune a destinului la universul evenimentelor exterioare; ei admit că în timp ce acest univers este dominat de fatalitate, trăirile interioare -păreri, dorințe, sentimente - depind numai de noi, fiind libere prin natura și esența lor. Astfel libertatea interioară a omului dominat de fatalitate, permite existența în genere a libertății. Prin această concluzie, soluția stoică se remarcă drept un moment fundamental
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
părintele sever, parintele agresiv, părintele democratic și părintele protector . Pentru a afla mai multe despre stilurile parentale am încercat să le prezint astfel : Părintele indiferent Părintele indiferent neglijează copilul, nu este preocupat de realizările lui și nici nu manifestă frecvent trăiri emoționale pozitive pentru el. Mai mult chiar, în unele ca zuri duse la extrem, lasă de înțeles că acesta este ,,în plus”, reprezintă o povară de care s-ar putea lipsi oricând. Filosofia de viață pe care o sugerează este
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
mai flexibili. Este nevoie ca tratamentele să fie îndreptate spre aceste modele de interacțiune. În ce fel modelele de atașament ale copilului, aflat în diferite stadii de dezvoltare afectează dezvoltarea atașamentului față de alte persoane, care îi acordă îngrijirile? Care sunt trăirile unui copil cu atașament anxios față de mama sa atunci când este îndepărtat de acea sta? Provocările de dezvoltate normală ale copilului la vârste diferite afectează interacțiunea cu părinții și atașamentul în moduri diferite. În consecință, reacțiile părinților ar putea contribui la
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Imaturul nu poate conserva cantitativ. Comportamentul dezaptativ al imaturilor școlari este o consecință a unei labilități afective cu tendință spre emotivitate radicală din care cauză sunt adesea blocați afectiv. Printre ei se semnalează frecvent copii cu anxietate și lipsiți de trăirea propriului lor succes, în cadrul activităților obligatorii un copil nu poate fi considerat apt pentru școală daca nu are dezvoltată o anumită capacitate de muncă, adică să poată să devină conștient de necesitatea de a efectua unele sarcini care nu intră
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ARGUMENTATIV 2 *Realizați un text argumentativ despre iubire plecând de la afirmația: “Iubirea e o prietenie care a luat foc.” Ipoteza Consider că autorul a surprins foarte bine posibilitatea apariție sentimentului de iubire între doi prieteni care și-au împărtășit propriile trăiri, lucrurile care le fac plăcere și care nu, pentru că fiecare a descoperit în celălalt ceva ce îi lipsește lui, o competare sau chiar o potrivire, fiind astfel și eu în asentimentul autorului. Argumentarea Fără îndoială că prietenia stă la baza
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
în viața cotidiană în general. Lucrarea ne atrage atenția asupra modului în care sunt priviți banii în societatea actuală, drept un lait motiv. Percepuți atât ca mijloc cât și ca scop, banii determină la nivelul individului o gamă largă de trăiri de la euforie, la tristețe, de la curaj, la disperare. Autoarea enunță încă din primele pagini ale lucrării, teza că noi suntem cei care dăm putere banilor prin valoarea pe care o atribuim acestora. Banii nu au valoare în sine, ci dau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
nu se poate vorbi de o singură viziune care să reflecte conceptul. În societatea actuală în care banii sunt un lait motiv, fiind percepuți atât ca mijloc cât și ca scop, ei determină la nivelul individului o gamă largă de trăiri de la euforie, la tristețe, de la curaj, la disperare. Dar oricât ar părea, la prima vedere, că banii sunt cauza a diverse probleme sau soluții, adevărul este că noi suntem cei care dăm putere banilor prin valoarea pe care o atașăm
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
să fim suspicioși, nu pot furniza plăcere, distracție, elemente specifice motivației hedoniste. Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare de bucurie, de plăcere. În acest caz banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a înțelege ce este prezentat în Filocalie este necesar să mai citești o multitudine de cărți care mai de care mai diverse. Pelerinul Rus conține o formidabilă descriere a frămîntărilor unui creștin, soluțiile găsite la aceste probleme, etapele rugăciunii inimii, trăirile ce apar în cazul acestei rugăciuni, ispitele ce apar și multe altele, toate trăite de unul sau mai mulți pelerine și strînse în o formidabilă colecție.
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
alegerea partenerilor de joc sau de pregătire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul limitat al relaționării. Pe masura înaintării în vârstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul în diferite activități (școlare, sportive) și în comunicarea interpersonala contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
Pufan” Timișoara Terapia prin artă abordează diversele aspecte ale personalității prin mijloace artistice, al căror scop este să descopere potențialul personal și să-l folosească pentru dezvoltarea armonioasă a persoanei. Artterapia folosește artă că manieră de exprimare personală, pentru comunicarea trăirilor, pentru o explorare a interiorului în scopul creșterii și armonizării ființei. Terapia prin artă abordează diversele aspecte ale personalității prin mijloace artistice, al căror scop este să descopere potențialul personal și să-l folosească pentru dezvoltarea armonioasă a persoanei. În
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
stil clar, cursiv, adecvat temelor și numeroaselor interogații ce însoțesc expunerea lor. Filosofia cartesiană este lecturată cu ochi proaspeți, într-un nou registru, problemele analizate sunt luate pe cont propriu, ceea ce face să simțim la tot pasul zbuciumul căutărilor autoarei, trăirea și gîndirea personală a acestora. Prof.dr. Petre Dumitrescu CAPITOLUL I. CRIZA LUMII MODERNE DIN PERSPECTIVA VALORILOR MEDIEVALE I.1. Conceptul de criză În conștiința comună și nu numai, termenul “criză” are conotații negative; el este asociat cu dezordinea cu descompunerea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
certitudinile, dezvăluindu-ne prin aceasta un spirit viu și marcat de dorința libertății. Singur caută răspunsul la întrebările ce vizează eul, pe Dumnezeu și lumea corporală, refuzîndu-le pe cele preexistente și prejudecate, pentru că vrea să-și păstreze individualitatea prin asumarea trăirii într-o radicală singurătate a neliniștilor sale. El refuză sa devină o ființă comună, hotărînd să-și trăiască în mod autentic și exclusiv viața conform principiilor personale, rezultate din interogații cu desăvârșire solitare. Această voință a lui Descartes, de smulgere
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sunt frecvente. Angoasa este frica fără obiect, nudă, iar tragicul e tristețe în sine. Doar ele fac posibilă străpungerea imediatului și intrarea în transcendență. La aceste stări se ajunge raționînd dar, odată atinse, raționarea încetează și ele se transformă în trăire afectivă, una ce stăpînește întreaga ființa a omului. Conceptele de Geniu Rău, Dumnezeu înșelător, visul generalizat, luate în sine, fac din Descartes precursorul evului contemporan. Am greși însă dacă nesocotim funcția reală pe care autorul Meditațiilor le-a dat-o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
metodă, Descartes adoptă o atitudine identică: ) În legătură cu importanța folosirii consecvente a unei metode, respectiv a instrumentului îndoielii, ambii gînditori exprimă același punct de vedere, astfel încât pentru Augustin ) iar pentru Descartes ) Atunci cînd se consideră îndoiala din perspectiva autenticității ei, a trăirii ei ca drum real de la pre judecată la judecată, de la incertitudine la siguranță, s-ar putea face următoarea apreciere: Augustin folosește îndoiala doar ca procedeu de polemică, făcînd jocul reprezentanților Noii Academii pentru a le demola cu propriile arme scepticismul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ce transcede rațiunea de care Descartes nu s-a putut despărți. Deși cogito-ul nu este causa sui și deci pentru a ne plasa ființa în afara obiectului și subiectului topite în formula «cogito ergo sum» este necesară o susținere divină, ca trăire, Descartes nu o invocă. Se poate spune de aceea că el a rămas la un stadiu primar al metafizicii, la o metafizică oarecum primitivă, căci cogito-ul singur nu poate susține trecerea de la esența subiectivă la existența obiectivă. Pentru aceasta sunt
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
normale pentru socializare și profesionalizare. Activitatea, organizată și susținută de învățare, imprimă relației dintre cognitiv și afectiv un altfel de curs, încât, copilul își dezvoltă comportamente care au la bază motivații asimilate prin înțelegere și conștientizare. În acest context, alături de trăirea mai puțin dramatică a deficienței de care suferă, activitățile recuperativ-compensatorii contribuie la reabilitarea socială a celor cu handicap senzorial. de limbaj. Totuși, execuția gesturilor necesită mai mult timp în medie decât în cazul emiterii verbale a cuvintelor. În precizarea naturii
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
înțelegerea insuficiente a fenomenului nu acționează în detrimentul etichetării corecte a conduitelor ostile drept bullying (în cazul numărului limitat de raportări). De asemenea, apreciem a fi esențială nu doar semnalarea episoadelor abuzive de către victimă, ci și statutul persoanei căreia îi mărturisește trăirea abuzului psihologic, astfel încât, dincolo de împărtășirea firească unor prieteni sau părinților, elevii victimă trebuie să rupă cercul tăcerii în raport cu specialiștii din mediul școlar. Prin urmare, decizia victimelor de a vorbi depinde și de reacțiile acestora, care variază de la a
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
părinților, elevii victimă trebuie să rupă cercul tăcerii în raport cu specialiștii din mediul școlar. Prin urmare, decizia victimelor de a vorbi depinde și de reacțiile acestora, care variază de la a nu fi deranjate de astfel de conduite ostile până la trăirea unei stări de furie sau de tristețe și suferință (Harris et al., 2002) și chiar la adoptarea deciziei de a se răzbuna, utilizând aceleași tactici abuzive ca și autorii actelor agresive (Wong et al., 2008). Pentru a înțelege dinamica procesului
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
colaborare cu semenii sunt esențiale pentru a-i ajuta pe aceștia să capete autocontrol și să-și mențină motivația pentru comunicarea totală. Este știut faptul că motivația puternică stimulează implicarea afectivă, care influențează pozitiv procesele intelectule și pe cele volitive. Trăirile emoționale ajută la o mai bună întipărire a informației, la integrarea ei în sistemul de cunoștințe și menținerea timp mai îndelungat a interesului pentru diferite activități, au efecte pozitive asupra dezvoltării personale, implicit asupra educării și formării unor opinii și
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
Michelangelo, frumusețea are întâietate în fața de‑ clamației tragice. Pe când alți artiști, precum Agnolo Bronzino 29, Enguerrand Quarton 30, au folosit o postură simbolică, Michelangelo a insuflat operelor sale tensiunea chipului și a suferinței; acestea la Michelangelo pornesc din interior, din trăirea sufletească. De fapt propriile comentarii ale lui Miche‑ langelo cât privește Pietà demonstrează felul în care sufletul său mistic este dependent de frumusețea cu care își înzestrează lucrările. Cât privește contrastul dintre tinerețea Fecioarei și maturitatea lui Cristos, el spu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]