119,080 matches
-
și receptivitate. La sfârșitul anului 1952 apare a doua ediție a romanului Drum fără pulbere; comentatorii rețin, în unanimitate, strădania și efortul autorului de a reface romanul în lumina observațiilor și sugestiilor făcute la prima ediție. Să citim doar două opinii, una aparținând unui ideolog activ al vremii sale, Silviu Brucan, alta a unui estet, bine familiarizat cu mișcarea ideilor literare: G. Călinescu; ambii ajung la aceeași concluzie: puține din creațiile momentului slujesc cu atâta eficiență și curaj comandamentele timpului. S.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au fost rare în publicistica lui Petru Dumitriu: în afara lui Marin Preda, a mai descoperit „talent și autenticitate” la prozatorul Remus Luca42 și la poeta Aurora Cornu 43. Dar să revenim - devansând ordinea cronologică a comentariilor critice despre Desfășurarea - la opiniile de cititor ale lui Petru Dumitriu 44, căci ele conturează o imagine de ansamblu a evoluției „cazului” Marin Preda: „Unul din scriitorii noștri la care măiestria artistului ne pune în față probleme deosebit de interesante, este Marin Preda. Stăpânirea celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Dragoș Vicol, Dulăii de Z. Stancu, Frații Jderi de M. Sadoveanu, Bietul Ioanide de G. Călinescu, precum și despre nuvelele lui Mircea Șerbănescu. Redăm în note49 adresa bibliografică exactă și fragmente din nuvele, comentarii, pentru ca aici să reținem câte ceva din opiniile lui Silvian Iosifescu 50 pe marginea romanului călinescian, singura cronică literară din acest an: „Paralel cu activitatea de cronicar și istoric literar, George Călinescu a dat poeziei noastre un aport de o însemnătate deosebită (...) Sub principalele sale aspecte Bietul Ioanide
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poezie, S. Damian 55 dezvăluie multe aspecte ne-tipice și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile, militante, civice semnate de M. Beniuc și E. Frunză. Măsura originalității, a individualității poetice este dată, în opinia criticului de la Contemporanul de forța politică, civică și mobilizatoare a versurilor, de nivelul implicării în contingent: „Dacă cititorul urmărește multe din poeziile care se publică în ultima vreme în ziare și reviste, nu poate să nu rămână cu numeroase nedumeriri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
curajos? Fără îndoială că toate acestea sunt legate de lipsa de profunzime în cunoașterea vieții (...), de insuficienta claritate ideologică. Printre unii poeți circulă teorii confuze, derutante. O anumită critică simplistă, rigidă, a propovăduit necesitatea izgonirii «personalului» din poezie, deoarece după opinia ei, viața, frământările poetului sunt neinteresante în artă (...). Asemenea teorii au provocat mult rău poeziei noastre lirice, denaturând principiile realismului socialist și derutând pe unii poeți (...). Fiți mai personali în creație! Acesta este îndemnul cititorilor către tovarășii lor poeții (...)”. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noului (...) Literatura noastră în genere și cu atât mai mult mlădițele noului răsădite pe tărâmul ei, trebuie ajutate să crească iar nu călcate în picioare de unii critici «dați cu lac», care-și închipuie că sub egida luptei libere de opinii își pot permite orice. V-am împărtășit aceste gânduri ale mele, deși sunt din toată inima pentru lupta liberă și cu nimic îngrădită a opiniilor. Socotesc însă că acest articol nu folosește nici unuia dintre poeții militanți, nici unuia dintre făuritorii noii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de unii critici «dați cu lac», care-și închipuie că sub egida luptei libere de opinii își pot permite orice. V-am împărtășit aceste gânduri ale mele, deși sunt din toată inima pentru lupta liberă și cu nimic îngrădită a opiniilor. Socotesc însă că acest articol nu folosește nici unuia dintre poeții militanți, nici unuia dintre făuritorii noii noastre literaturi. El este conceput de pe poziții cu totul străine principiilor noastre. Cred, de asemenea, că Uniunea Scriitorilor, care răspunde direct de Almanahul literar din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în peisajul poeziei. Despre volumul de debut al lui Aurel Rău, de pildă, se scrie în Almanahul literar 65 de la Cluj, în Contemporanul și în Viața românească. Reproducem fragmentar cronicile literare din ultimele două reviste, pentru că ultima suplinește sau infirmă opiniile celeilalte. D. MICU66: „Sub titlul Mesteacănul (E.S.P.L.A. 1953) sunt reunite o parte din poeziile publicate de Aurel Rău în anii 1950-1952 în diferite reviste, mai cu seamă în Almanahul literar din Cluj. Cu toată diversitatea tematică, volumul permite cititorilor sesizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acest an; sunt comentarii și nu cronici de serviciu; în plus, în cazul lui E. Frunză, opera acestuia - cele două volume de poezii - este interpretată prin prisma tipicului, așa cum încercase să-l teoretizeze autorul Principiilor de estetică. Să-ncepem cu opiniile lui G. Călinescu 73 despre poezia lui Eugen Frunză: „Voi face acum câteva observări asupra poeziei tov. E. Frunză (Zile slăvite, Sub steagul vieții etc.). Bag de seamă că de la început se cuvine să lămurim o chestiune de principii. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
comori din adâncurile în care le-a îngropat burghezia, și să le redea poporului. Poate ar fi bine să dea o mână de ajutor la această muncă și scriitorii precum și Uniunea Scriitorilor!” Iar în finalul acestui demers să mai citim opiniile purtătorului de cuvânt al „mișcării noastre literare spre realismul socialist”, Petru Dumitriu 84, pledând pentru larga mobilizare în vederea întrupării „literaturii lui 1954”, expunând priorități, propunând reconsiderări, dar numai ale realismului, deci „sfertul de veac” dinainte de 1944, pomenind și de Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unui maestru al realismului. Își pot descoperi rude bune aici personajele lui Balzac și Dickens, (...) filistinii de care și-a bătut joc Heine. Ca în tragediile grecești și în Capitalul există un fel de cor antic. El e format din opiniile economiștilor, pe care Marx îi comentează în text și mai ales în subsolul paginilor. Dar spre deosebire de corul din teatrul vechi, acest cor modern nu strălucește prin înțelepciune. Dimpotrivă, el are un adevărat rol parodistic, debitând cu gravitate și patos toate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
va căpăta decât prin dorința unanimă și adâncă de pace, decât prin lupta hotărâtă pentru pace. A întări deci frontul păcii e unicul mijloc. Muncitorimea manuală și intelectuală constitue populația covârșitoare a globului. Iar noi, intelectualii, îndeosebi responsabili în orientarea opiniei publice, vom face mai bine dacă asociindu-ne luptei organizate a proletariatului mondial împotriva cursei înarmărilor, vom arăta străduință și disciplină. Ca niște adevărați docheri care lucrăm în porturile unde sosesc ideile, să refuzăm și noi descărcarea strigătelor de război
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru-n friguri E muncă... Și-ncă muncă grea. Iubise lupta de opinii! Nimic după tipic sau silnic. Cătase florile, nu spinii. Soluții, nu examen clinic. Ca el să iei din cărți, destule... Dar dând și celor mulți povața, Topește ghiața din formule, Iubește-adânc, fierbinte, viața! 72. Ion Horea - Note despre o poezie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Elevii lucrează Împreună În perechi sau grupuri pentru a rezolva: una și aceeași problemă; explorarea unei teme noi; crearea de noi idei. În desfășurarea acțiunilor prin cooperare, cadrul didactic are următoarele sarcini: să dea informații; să asculte și să evalueze opiniile; să urmărească verificarea soluțiilor găsite de elevi; să-i asculte cu atenție și să-i Încurajeze să-și găsească propriul sistem de valori; să aleagă activitățile utile scopului propus. Învățarea prin cooperare are drept rezultat: obținerea unor performanțe superioare; existența
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
efort." Membrii resping categoric o soluție pe aceste considerente. Un membru pe care îl voi numi Oratorul argumentează: În privința celor mai importante probleme cu care se va ocupa această asociație, nimeni dintre noi nu este mai înțelept decît restul pentru ca opiniile sale să prevaleze în mod automat. Chiar dacă unii membri ar putea ști mai multe despre o anumită chestiune la un moment dat, toți sîntem capabili să învățăm ceea ce trebuie să știm. Bineînțeles, va trebui să dicutăm și să deliberăm înainte de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să fie fundamentat pe aceste considerente. Ar trebui să ne garanteze tuturor dreptul de a participa la luarea deciziilor asociației. Mai exact, pentru că toți sîntem la fel de competenți, ar trebui să ne conducem în mod democratic." Discuția ulterioară relevă faptul că opiniile pronunțate de Orator sînt în acord cu opinia majorității. Apoi dumneavoastră acceptați să concepeți un statut în conformitate cu aceste asumpții. După ce începeți să lucrați, descoperiți imediat că diverse asociații și organizații autointitulate "democratice" au adoptat multe constituții diferite. Descoperiți că și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să ne garanteze tuturor dreptul de a participa la luarea deciziilor asociației. Mai exact, pentru că toți sîntem la fel de competenți, ar trebui să ne conducem în mod democratic." Discuția ulterioară relevă faptul că opiniile pronunțate de Orator sînt în acord cu opinia majorității. Apoi dumneavoastră acceptați să concepeți un statut în conformitate cu aceste asumpții. După ce începeți să lucrați, descoperiți imediat că diverse asociații și organizații autointitulate "democratice" au adoptat multe constituții diferite. Descoperiți că și printre țările "democratice", constituțiile diferă în puncte esențiale
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
politic în determinarea politicilor asociației. Altfel spus, în măsura în care oricare dintre cerințe este violată, membrii nu vor fi egali din punct de vedere politic. De exemplu, dacă unor membri li se oferă oportunități mai mari decît altora de a-și exprima opiniile, probabil că politicile lor vor prevala. În cazul extrem, reducînd posibilitățile de a discuta propuneri de pe agendă, s-ar putea ca o minoritate restrînsă de membri să determine de fapt politicile asociației. Criteriul participării efective este destinat împiedicării acestui rezultat
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
descoperi că uneori ele se află în conflict și va trebui să facem unele judecăți în privința compromisurilor dintre valorile aflate în opoziție, după cum vom vedea în analiza constituțiilor democratice din Capitolul 10. În final, o întrebare fundamentală: se pare că opiniile Oratorului au fost acceptate necondiționat. Dar de ce să fie acceptate? De ce ar trebui să credem că democrația este dezirabilă, mai ales în conducerea unei asociații atît de importante ca un stat? Și dacă dezirabilitatea democrației presupune dezirabilitatea egalității politice, de ce
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
politic ar trebui să asigure cetățenilor lui anumite drepturi? De exemplu, participarea efectivă: pentru a îndeplini acest standard, oare nu ar trebui ca cetățenii să posede cu necesitate un drept de a participa și un drept de a-și exprima opinii în materie de politică, de a asculta ceea ce au de spus alți cetățeni, de a discuta probleme politice cu alți cetățeni? Sau gîndiți-vă ce necesită criteriul egalității de vot: cetățenii trebuie să aibă un drept la vot, iar voturile să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a fost să pună capăt legilor ce încriminau subminarea puterii de stat, introduse de predecesorul său, John Adams, care ar fi sufocat expresia politică. În acest fel, Jefferson a răspuns nu numai propriilor sale convingeri, ci se pare că și opiniilor răspîndite printre cetățenii americani de rînd din acea vreme. Dacă mulți cetățeni nu reușesc să înțeleagă că democrația necesită anumite drepturi fundamentale, sau nu sprijină instituțiile politice, administrative și juridice care protejează aceste drepturi, atunci democrația lor se află în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
am putea încerca să creăm un proces pentru a ajunge la hotărîri privind reguli și legi, care să satisfacă anumite criterii rezonabile. • Procesul va asigura ca, înaintea aprobării unei legi, toți cetățenii să aibă șansa de a-și face cunoscute opiniile. • Vi se vor garanta oportunități pentru discuții, deliberări, negocieri și compromisuri care, în cele mai bune condiții, să conducă la o lege pe care toată lumea să o considere satisfăcătoare. În cazul frecvent în care nu se va obține unanimitatea, va
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
2. Alegeri libere, corecte și frecvente. Oficialii votați sînt desemnați prin alegeri frecvente și organizate în mod corect, în care constrîngerea este relativ rară. 3. Libertatea de expresie. Cetățenii au dreptul de a-și exprima, fără amenințarea unei pedepse grave, opiniile asupra unor chestiuni politice precizate în linii mari, inclusiv critici la adresa oficialilor, guvernului, regimului, sistemului socio-economic și a ideologiei predominante. 4. Accesul la surse alternative de informare. Cetățenii au dreptul de a căuta surse de informare alternative și autonome la
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în Anglia chiar în secolul al XIII-lea, în Statele Unite în perioada colonială, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Practica alegerii legiuitorilor superiori a fost urmată de o expansiune treptată a drepturilor cetățenilor de a-și exprima opiniile asupra unor chestiuni politice și de a căuta și face schimb de informații. Dreptul de a forma asociații cu scopuri politice evidente avea să urmeze ceva mai tîrziu. "Facțiunile" politice și organizarea partizană erau privite în general ca fiind primejdioase
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este obligatorie pentru ca cetățenii să participe în mod efectiv la viața politică. Cum pot cetățenii să-și facă cunoscute punctele de vedere și să-și convingă concetățenii și reprezentanții să le adopte, dacă nu-și pot exprima în mod liber opiniile asupra tuturor problemelor legate de conduita guvernului? Și dacă este să țină cont și de concepțiile altora, trebuie să aibă posibilitatea de a auzi ce au alții de spus. Dobîndirea unei înțelegeri luminate a posibilelor acțiuni și politici guvernamentale necesită
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]