119,080 matches
-
democrația de adunare prezintă cîteva probleme grave: • Oportunitățile de participare se diminuează rapid odată cu creșterea dimensiunilor corpului cetățenesc. • Deși mult mai mulți pot participa ascultîndu-i pe vorbitori, numărul maxim de participanți la o singură adunare, care să-și poată exprima opiniile într-o cuvîntare, este foarte mic posibil mult mai mic de o sută. • Acești membri cu participare deplină devin de fapt reprezentanți ai celorlalți, exceptînd cazul votului. (Această excepție este totuși importantă și voi reveni asupra ei într-o clipă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
intense, iar elitele politice și birocratice au o mare competență discreționară. În ciuda limitelor în privința controlului popular, elitele politice din țările democratice nu sînt despotice, de nestăpînit. Departe de acest lucru. Alegerile periodice le obligă să nu piardă deloc din vedere opinia poporului. În plus, pe măsură ce ajung la hotărîri, elitele politice și birocratice se influențează reciproc și se controlează una pe cealaltă. Negocierea între elite are propriul său sistem de pîrghii și contraponderi reciproce. În măsura în care reprezentanții aleși participă la procesul de negociere
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și minorităților. Neutralitatea. Constituția poate menține neutralitatea în raport cu cetățenii unei țări. Asigurînd drepturile și îndatoririle fundamentale, prevederile constituționale pot de asemenea să garanteze faptul că procesul de creare a legilor este menit să nu favorizeze dar nici să nu penalizeze opiniile sau interesele îndreptățite ale unui cetățean sau grup de cetățeni. Răspunderea. Constituția ar putea fi alcătuită în așa fel încît să ofere cetățenilor posibilitatea de a trage la răspundere liderii politici pentru deciziile, faptele sau conduitele lor, într-un interval
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
acceptabil". Reprezentarea echitabilă. Ce înseamnă reprezentare echitabilă în cadrul unei democrații generează controverse interminabile, în parte deoarece necesită lămurirea următoarelor două criterii. Consensul avizat. Constituția poate să le fie de folos cetățenilor și liderilor politici pentru atingerea unui consens bazat pe opinii avizate în legătură cu legile și politicile. Acest lucru este realizabil prin crearea de oportunități și stimulente pentru ca liderii politici să se implice în activități de negociere, acomodare și formări de coaliții care ar înlesni concilierea unor interese diferite. Mai multe pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
accesul la cunoștințele necesare rezolvării problemelor urgente de pe agenda politică. Acțiunea hotărîtă nu este un substitut al strategiei politice inteligente. Transparență și accesibilitate. Prin această alăturare de criterii am în vedere faptul că guvernarea trebuie să fie suficient de accesibilă opiniei publice și destul de simplă în punctele esențiale, pentru ca cetățenii să înțeleagă ușor cum funcționează și cu ce se ocupă. De aceea nu trebuie să aibă o alcătuire atît de complicată încît oamenii să nu poată înțelege care sînt cauzele anumitor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
două sisteme are loc o dezbatere acerbă. La modul general, fiecare avantaj își găsește contraponderea în cadrul celuilalt sistem. De exemplu, unul din avantajele sistemului bipartidist este că ușurează sarcina alegătorilor care își reduc numărul opțiunilor la doar două. Dar în opinia unui susținător al sistemului RP această reducere drastică a numărului de alternative disponibile afectează serios libertatea de alegere a electorilor. Alegerile sînt perfect libere, ar putea argumenta ei, dar fiindcă se neagă reprezentarea minorităților, cu siguranță nu sînt echitabile. Guvernarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Susținătorii sistemului bipartidist sprijină și sistemul V. Pl. pentru că are și o altă consecință. Prin amplificarea majorității legislative a partidului învingător, V. Pl. îngreunează posibilitatea partidelor minoritare să formeze o coaliție capabilă să împiedice aplicarea programului partidului majoritar sau, în opinia liderilor majorității, a "mandatului lor popular". Dispunînd de o majoritate sporită de membri de partid în corpul legislativ, liderii acestor partide își vor permite oricum să piardă niște voturi, chiar dacă unii membri ai partidului lor se retrag în tabăra opoziției
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ultimele decenii ale secolului al XX-lea Statele Unite ale Americii au efectuat un număr nedorit de mare de intervenții în America Latină, unde uneori au subminat guverne alese în mod popular, acționînd împotriva lor pentru a apăra interesele americane sau (în opinia oficială) securitatea națională americană. Chiar dacă aceste țări latino-americane, a căror democrație a fost înăbușită din fașă, nu erau practic pe deplin democratice, dacă ele ar fi fost scutite de intervenția americană sau, și mai bine, dacă le-ar fi fost
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
comparația în sfera vegetalului, am putea afirma că acest două componente trăiesc într-un fel de simbioză antagonistică. Deși relația este extraordinar de complexă, din suita abundentă și mereu crescîndă a experiențelor sistemelor politice și economice se pot desprinde, în opinia mea, cinci concluzii importante. Primele două vor fi prezentate în acest capitol, iar celelalte trei în următorul. 1. Democrația poliarhică s-a menținut numai în țările cu o economie predominantă de piață; și nu a rezistat niciodată într-o țară
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
incertitudine, ci cer, de obicei, judecăți dificile asupra compromisurilor. Comunicații. De-a lungul secolului al XX-lea, cadrul social și tehnic al comunicării umane din țările avansate a suferit schimbări extraordinare: telefon, radio, televiziune, fax, televiziune interactivă, Internet, sondaje de opinie aproape simultane cu evenimentele, focus-grupuri etc. Datorită costurilor relativ scăzute ale comunicației și informațiilor, cantitatea de informații despre problemele politice, la toate nivelurile de complexitate, a crescut enorm 4. Totuși, această disponibilitate sporită a informației poate să nu conducă la
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de Filologie, secția engleză-franceză, a Universității din Timișoara, pe care o va absolvi în 1980. Un an predă în comuna Vârciorog, județul Bihor, iar în 1981 devine redactor la revista „Orizont”, unde debutase în 1978. Colaborează la „Familia”, „Amfiteatru”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Secolul 20”, „România literară”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice” ș.a. Primul volum, De veghe în oglindă, îi apare în 1988. După 1990 călătorește mult, beneficiază de câteva burse în SUA, este director executiv al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
că nazismul și comunismul sunt boli de care omenirea se va vindeca. N. Iorga, în conflict cu mișcarea legionara, va fi asasinat la 27 noiembrie 1940. În același prim număr, redacția propune concedierea profesorilor Mihai Ralea și Iorgu Iordan. În pofida opiniilor nedemocratice ale conducerii, se întâlnesc în coloanele publicației, în anii 1942 și 1943, versuri și proza, articole de istorie și teorie literară. Colaborează cu versuri D. Florea-Rariște, Al. Pogonat, G. Ursu, Ion Ojog, N. Tăutu (Ploua în stepa), George Lesnea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
urechi și-mi Întorc privirea În altă parte. Problema e că lui Jess nu-i place shoppingul, și nici să cheltuiască bani și să lase pămîntul să fie distrus de consumismul cel diabolic. Și crede că și eu Îi Împărtășesc opiniile. Crede că m-a convins să devin adepta frugalității. Adevărul e că am fost adepta acestui stil de viață cam o săptămînă. Am comandat un sac mare de ovăz, am cumpărat niște haine de la Oxfam și am făcut supă de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Axinte Frunză, fin cunoscător al realităților perioadei și-a îndreptat critica împotriva partidelor conservator și liberal, care făceau promisiuni demagogice, pe tema libertăților democratice și a cuvântului, dar, în realitate, căutau să le îngrădească. Studiul a stârnit vii ecouri în opinia publică. După ieșirea la pensie (1931) de la Liceul Internat din Iași, Axinte Frunză s-a mutat la București unde, după un scurt timp, s-a stins din viață, în luna mai 1933. GHEORGHIEV, GHEORGHE (1907-1999) MATEMATICIAN Printre marile personalități pe
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
11 volume (Moldova sec. XIV-XVII) indicele numelor de persoane cuprinde 5285 de pagini iar indicele numelor de localități 1113 pagini. La studiile personale trebuie să adăugăm și lucrările cerute de planul de lucru al Institutului Nicolae Iorga și articole reflectând opinia autorului unor teme contemporane și date publicității în presă. Cu toată opera sa imensă și valoroasă și care încă nu a fost editată în întregime, pe tot timpul carierei a fost marginalizat și hăituit pentru că aducea documente privind istoria Românilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul afectuos al tradițiilor trecutului și militantul progresist, aparținând generației pașoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846). Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe care nu le-am ascuns deloc în dialogul nostru. Nu am știut, până acum, că Liviu a votat, în 1990, cu Radu Câmpeanu, în vreme ce simpatia mea s-a îndreptat către Ion Rațiu. Apoi, veți vedea în paginile care urmează, opiniile nostre au fost de câteva ori divergente, cu toată amiciția care ne leagă. Cinci nume ne-au stârnit mai mult decât celelalte: Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Stelian Tănase, Gabriel Liiceanu și Constantin Simirad. În privința lui Constantin Simirad, care ne-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Tănase, acum câteva zile, în "Ziua": "Toată lumea știa perfect că fără teroare, frică, fără arestări în masă și procese politice, fără delațiuni, regimul s-ar fi prăbușit. Este și motivul pentru care serviciile luaseră o mare amploare.(...) Băsescu, sesizând reacția opiniei publice, de care el depinde totuși, a început să vadă ce nu văzuse până atunci. Nu poate risca să își piardă popularitatea jucând pe cartea serviciilor. Episodul fugii lui Hayssam l-a decis să se debaraseze pentru a nu plăti
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru o femeie foarte inteligentă toată "criza dosarului". A spus atâtea lucruri contradictorii în așa de puțin timp încât acum e greu de presupus că o mai pot crede mulți și dacă spune doar bună ziua. Totuși, impactul acestei dezvăluiri asupra opiniei publice nu mi se pare foarte mare. A coborât de pe locul doi pe patru la criteriul încrederii, dintre atâtea sute de politicieni. Totuși, distanța de la deconspirare la sondare e relativ mică, așa că trebuie să mai așteptăm câteva luni ca să vedem
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la întrebarea "dacă a existat o coordonare și complicități securiste după '90 și dacă l-a propus pe Gh. Onișoru la CNSAS în cunoștință de cauză?". Această întrebare, ea singură, pare a fi mult mai drastică decât orice sondaj de opinie. Mai ales pe termen lung. Și mă mir că nu pari a fi interesat de "evoluția" colaboratorilor/turnătorilor pe lângă (sub umbrela) SRI. Mie acesta mi se pare a fi mesajul grav al lui Radu Filipescu. Liviu Antonesei: Între întrebarea ta
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
trimișii partidelor, face tot felul de combinații și-și spală unii altora păcătoșii. Eu mă gândeam la o refacere a CNSAS pe calea apelului la deținuții politici necompromiși, dar nici ceea ce a propus Dinescu nu e rău transparență totală. În opinia mea, plecând de la propunerile lui Dinescu, asta ar însemna: 1. Publicarea listelor cu securiști și a listei celor care au dosare de rețea pe Internet, începând cu politrucii, că ei ne interesează în primul rând. Am înțeles că publicarea tuturor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care au lucrat în Securitate ori cu Securitatea, precum și a activiștilor PCR de rang înalt. De ce? Pentru că aceștia dispun și acum de destinele noastre. În al treilea rând, ar trebui să urmeze cei care ne pot influența în calitate de formatori de opinie, deci analiștii, jurnaliștii, liderii organizațiilor civice. Iar după aceea putem trece la lăcătuși, macaragii, coafeze și celelalte bresle. 1989 n-a însemnat ruptura radicală de care am fi avut nevoie, ci doar posibilitatea rupturii Dorin Popa: Spui că dispun și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
bine executat portret al lui Mircea Dinescu. Imaginea lui Dinescu, încercând să-i îndese în mașină lui Ion Iliescu o damigeană cu vin, pentru d-na Nina, este de neuitat. Apoi, să nu te superi, de multe ori mă interesează opiniile lui Pleșu și ale lui Liiceanu privitoare la o anumită situație și nu mi se pare că le aflu prea repede... Scrisorile d-lui Liiceanu către Mona Muscă și preotul Iustin Marchiș ți s-au părut excesive? Liviu Antonesei: De ce
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tonul unui îndrăgostit dezamăgit de marea sa iubire și, chiar prin asta, era complet nepotrivit pentru cauza respectivă. Pe deasupra, cred că doar cineva care se situează deasupra lumii, în poziția moralității absolute, poate emite judecăți atât de radicale. Și, în opinia mea, nu e cazul; d-l Liiceanu trăiește în aceeași lume cu noi toți și împărtășește cu noi toți, chiar dacă în proporții variabile, cam aceleași virtuți și defecte. Dorin Popa: Dar, după ce se anunțau "pești mari", subit, deconspirările s-au
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]