119,080 matches
-
a dispărut aproape cu totul, dar a dispărut în proporție îngrijorătoare. Dacă lucrurile ar sta altfel, ar fi suficient să citesc unul-două ziare centrale și unul-două locale, așa însă pierd două-trei ore în fiecare noapte ca să verific încrucișat informațiile că opiniile oricum sunt predictibile la comentatorii noștri! Poate asta e bine... Dorin Popa: Te confirmă chiar președintele Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu, în termeni mai mult decât vehemenți. Mâine va apărea demisia sa din această funcție, sub forma unei
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
paralel cu prima. Iar la Iași chiar era puternică și foarte vie. La Cluj, era "Echinoxul", mai erau câteva reviste bunișoare prin țară, dar aici, mulți ani la rând, de prin 1975, erau două în același timp, "Alma Mater/ Dialog" și "Opinia studențească". Asta a făcut posibilă și explozia presei locale de la noi, începând chiar cu 1990. Mereu au fost cel puțin trei-patru cotidiene, acum cred că sunt șapte, ceea ce e excesiv, ținând cont de dimensiunile Iașului, de capacitatea sa economică de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
București, începând încă din ianuarie 1990! În primii ani de după Revoluție, cred că nu era ziar din București ori subredacție de post de radio străin care să nu fi avut în componență ziariști plecați de la "Dialog", dar mai ales de la " Opinia...". L-ai amintit pe Tatulici, așa, autoironic, înțeleg. Dar există pădure fără uscături? Nu știu în ce măsură conflictele publice dintre diverse media sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
jurnalist, ori un jurnalist participând la vreo emisiune de televiziune și figura lui îmi spune ceva. Mă uit mai atent, citesc numele când e scris, că numele nu se schimbă ca fețele, și-mi spun: "da, e de aici, de la "Opinia"" sau "și ăsta e plecat tot de la Iași"! Și încă foarte mulți dintre ei au părăsit între timp presa, că altfel n-ar trece ziua fără vreo exclamație de felul acesta. Dorin Popa: Revin la demisia lui CTP... Ioana Lupea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
CTP este importantă și, indiferent de faptul că mulți colegi din presă dar din alte trusturi! o bagatelizează și o "interpretează", are un impact public uriaș, imens, pentru că, iubit pasional și detestat pe măsură, este probabil primul/întâiul jurnalist de opinie din România. Nu cred să existe consumator de presă român căruia să-i fie indiferent: ori îl iubește, ori îl urăște! Cât privește aventura deconspirării, începusem să fac o depresie, conchizând asupra eșecului. Însă, chiar ieri, d-l Ticu Dumitrescu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
preferențial, era un naiv pe lângă noii patroni din presă, care au mărit enorm potul: și-au cumpărat "presa"? Liviu Antonesei: Cine știe? Poate că Scrisoarea... CTP-ului, demisia Corinei Dragotescu, alte gesturi pe care le simt în aer vor mișca opinia publică și vor obliga presa să devină ceva mai corectă sub amenințarea scăderii tirajelor și a audiomatului. Media publice, TVR și Radio România au devenit tot mai credibile și mai profesioniste și vor face, chiar involuntar, presiuni asupra celor private
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
impresia că ar fi fost! Poate că e un fenomen de falsă memorie și aș fi bucuros să fie, pentru că mi se pare făcut din alt aluat decât "moderatorii" noștri! -, iar dacă așa este, mea culpa, mea maxima culpa! În opinia mea, oricum, e la prea multe emisiuni. Iar băieții aceștia fini și subtili de felul lor, precum Turcescu și Gheorghe, își vor smulge părul când îl vor vedea dând spectacole europene, nu doar naționale, pe la Parlamentul European pe undeva! Am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au făcut-o de la cei dintâi. Nu vreau să neg rolul experienței, dar mă interesează și calitatea acesteia! Pe de altă parte, cu cât o persoană este mai cultivată, cu atât cresc șansele să fie în stare să-și formeze opinii autonome și, deci, să trăiască pe propriile picioare. Nu e "garanție sută la sută, pentru adevăr", dar șansele sunt ceva mai mari! Dorin Popa: Am urmărit emisiunea din 1 decembrie 2006, dedicată Zilei Naționale a României, de la Realitatea TV. Mi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Antena 1 Antena 3, care au un patron la fel de controversat ca și SOV! Ce mă interesează? Un sigur lucru să-mi fac singur politica editorială, pentru că știu să o fac și echilibrată, și civilizată, fără să-mi reprim propriile mele opinii. Același lucru îl apreciez și la Radio Iași, radioul public local am stabilit de la bun început condițiile editoriale și le respectăm, ambele părți. Cred că e ok așa nici n-aș putea face emisiuni bune dacă aș fi înconjurat de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Blaga și Videanu, premierul Popescu-Tăriceanu și președintele Traian Băsescu / 54 Capitolul II Scriitorii români și politica în ultimii 17 ani / 59 Pentru Doamna Doina Cornea și pentru Domnul Corneliu Coposu am avut tot timpul o enormă admirație. De altfel, în opinia mea, Corneliu Coposu a fost singurul bărbat politic pe care l-am avut din 1990 încoace. În rest, am avut câțiva oameni politici, mulți politicieni și chiar și mai mulți politruci. / 62 Stau uneori și mă gândesc cum ar fi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
distrugă revista. A depus la fel de mult efort la PAC și, când s-a plictisit, și-a luat jucăriile politice și s-a mutat la PNL. / 209 Nu scriem ca să mulțumim pe unii ori pe alții, ci pentru a ne spune opiniile, care sunt adevărurile noastre personale. Dacă ar fi să mă uit la unele reacții de pe forumurile ziarelor la care scriu, ar trebui să mă sinucid, nu să mă las de scris! / 211 Autocontrolatul Hurezeanu și scăpatul de sub orice control CTP
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
oglinzei, postfață Ion Bogdan Lefter, București, 1988; Omul care a trecut, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 1991; Ciclul familiei Halippa, I-II, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 2002-2003. Repere bibiliografice: Al. Al. Busuioceanu, Hortensia Papadat-Bengescu, LU, 1912, 9; A. Steuerman-Rodion, O scriitoare, „Opinia”, 1915, 27; Ibrăileanu, Opere, II, 263-265; Nichifor Crainic, „Ape adânci”, „Revista critică”, 1919, 18; Lovinescu, Critice, VII, 78-118; Aderca, Contribuții, I, 130-142, 344-345, 514-518, 530-531, 598-601, 615-618, II, 500-505, 540-542; Vianu, Opere, III, 54-63, 646-649, V, 281-290; Davidescu, Aspecte, 64-65
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în același timp, “o categorie economică specifică producției de mărfuri care evidențiază relațiile care apar în legătură cu comensurarea în expresie bănească a cheltuielilor cu mijloacele de producție și forța de muncă utilizate pentru obținerea unui produs sau a unui serviciu”. în opinia profesorului C. Olariu, “totalul consumațiunilor de valori în procesul de fabricație reprezintă costul producției”. El este generat de consumurile de valori materiale și de muncă vie în procesul de producție și nu de către o calculație. Alți autori, într-o accepțiune
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în literatura economică franceză, unii autori definesc costul (coût) ca “un ansamblu de cheltuieli alocate unui produs (sau unui serviciu dat), unei funcții (sau unui centru) a întreprinderii la un moment și la un nivel, altul decât stadiul final. În opinia autorului, conceptul de cost are o deschidere generală și poate fi aplicat la o activitate, o fază, un produs, etc, iar ansamblul costurilor de referință pentru un produs sau pentru o lucrare constituie costul complet (cout de revient). Definind costul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
in ROMANIA IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea Cuvânt-înainte de Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ Prefață de Gheorghe IACOB INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: minoritate confesională, Biserica Catolică, opinie publică, mass-media, presă Cuprins Cuvânt-înainte (Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ) / 7 Prefață (Gheorghe IACOB) / 9 Introducere / 17 Capitolul I. Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială / 35 I.1. Biserica Catolică și mass-media. Rolul presei în cadrul Bisericii / 37
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România în prima jumătate a secolului al XX-lea" ne plasează într-un spațiu geografic cultural religios și bisericesc precis, oferindu-ne ocazia să constatăm cum presa catolică din perioada analizată a reprezentat un puternic factor cultural național, influențând opinia publică și contribuind la formarea conștiințelor. Loc de formare civică și creștină, presa a fost canalul principal prin care au trecut toate frământările și preocupările societății de atunci, de care Biserica catolică nu a fost străină. Și ne bucurăm că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
generații de ziariști și publiciști catolici formați după prăbușirea în 1989 a regimului comunist și reapariția principalelor publicații suspendate abuziv în anul 1948. Autorul prezentei lucrări a evidențiat foarte bine rolul și calitatea "presei bune" de formatoare și modelatoare a opiniei publice, de mijloc de răspândire a marilor tematici creștine și de interpretare creștină a faptelor, precum și de creatoare de curente de opinie și de apostolat. Este un aspect care merită să fie aprofundat și făcut cunoscut generațiilor tinere, pentru a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1948. Autorul prezentei lucrări a evidențiat foarte bine rolul și calitatea "presei bune" de formatoare și modelatoare a opiniei publice, de mijloc de răspândire a marilor tematici creștine și de interpretare creștină a faptelor, precum și de creatoare de curente de opinie și de apostolat. Este un aspect care merită să fie aprofundat și făcut cunoscut generațiilor tinere, pentru a rămâne ancorați într-o cultură creștină adevărată. Mă bucur să constat faptul Editura Institutul European a acceptat în planul său o temă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
medieval), Biserica Catolică a avut un rol foarte important în evoluția societății. Repoziționarea ei începând cu perioada modernă poate fi privită și analizată prin prisma transformării mijloacelor de mediatizare într-un agent social foarte important, cu rol de formator al opiniei publice, care a participat activ la schimbările de ordin politic 21. Nevoia de adaptare a Bisericii la noile realități ale modernității, în care comunitățile religioase cu toată măreția, puterea și coerența lor firească au decăzut constant după Evul Mediu târziu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai importante din istoria mass-mediei a fost cea a dezvoltării presei populare de mare tiraj (1871-1914). La finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, presa a devenit un produs de consum curent, cu rol în formarea opiniei publice 30. Ritmul dezvoltării sale a fost variabil în funcție de națiuni și chiar dacă rațiunile fundamentale ale dezvoltării sale au rămas aceleași, presa din fiecare țară a căpătat, în funcție de caracteristicile naționale și de circumstanțele istorice, o fizionomie originală, ale cărei trăsături s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reunește toate metodele de transmitere către receptori a unor mesaje; audiența este vastă și eterogenă, dispersată geografic 34. Mass-media35 desemnează mijloacele de comunicare în masă care răspândesc un mesaj, ce are ca efect principal formarea unei viziuni unanim acceptate de opinia publică 36. Există numeroase definiții ale termenului de opinie publică, oferite atât de către filosofi, cât și de sociologi. Ca și în cazul conceptului de comunicare, nu există o explicație atotcuprinzătoare și unanim acceptată 37. Comunicarea reprezintă o modalitate fundamentală de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mesaje; audiența este vastă și eterogenă, dispersată geografic 34. Mass-media35 desemnează mijloacele de comunicare în masă care răspândesc un mesaj, ce are ca efect principal formarea unei viziuni unanim acceptate de opinia publică 36. Există numeroase definiții ale termenului de opinie publică, oferite atât de către filosofi, cât și de sociologi. Ca și în cazul conceptului de comunicare, nu există o explicație atotcuprinzătoare și unanim acceptată 37. Comunicarea reprezintă o modalitate fundamentală de a interacționa psiho-social, presupunând transmiterea unor informații prin limbajul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
baza organizării sociale, coagulând și controlând raporturile interpersonale 39. Prin dimensiunea sa informațională și culturală, ea se impune ca un fenomen complex, ce trebuie privit și analizat în ansamblul proceselor cu care interacționează atât umane, cât și tehnice 40. Mass-media, opinia publică și comunicarea sunt într-o puternică legătură, relaționează și se condiționează reciproc și au în comun reflectarea aceleiași realități 41. Pentru a putea înțelege, analiza și explica rolul și importanța acordată de Biserica Catolică mijloacelor de comunicare, includem în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru Propagarea Credinței), formată din cardinali care aveau ca misiune răspândirea credinței catolice în lume. Principiul comun care a stat la baza diferitelor definiții 42 ale acestui fenomen este folosirea deliberată a informației în diferite scopuri (politice, militare), în vederea ralierii opiniei publice sau a anumitor grupări la un obiectiv propus 43. Timpul istoric al propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
directă și profundă cu "masele", fiind interesată de crearea unei viziuni proprii sau în concordanță cu interesele și "învățăturile sale". Răspândirea și popularizarea acestor mesaje și a propriei viziuni în societate au fost posibile datorită acordării unei importanțe sporite mass-mediei, opiniei publice și comunicării; s-a creat un cadru, niște specialiști și un aparat capabil să "transmită" populației din întreaga lume mesajul și poziția sa, filosofia și valorile creștinismului. Extrem de importante au fost opera de evanghelizare și grija pentru răspândirea mesajului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]