KorAP: Find »[drukola/base=opinie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4713 4714 4715 ...4764 >

119,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios, reflecție, o doctrină solidă și precizie în limbaj, adică existența unui profesionalism 77. Existau ziare considerate "anticatolice", care de fapt nu erau eretice, ambigue sau opuse credinței, ci emiteau opinii în legătură cu aspecte în privința cărora Biserica nu a manifestat o anumită poziție. Ziarele contrare credinței nu erau numai cele care scriau erezii, ci și cele care apărau idei apropiate ereziei, false, scandaloase sau temerare, deoarece atacau puritatea acesteia. Chiar dacă Biserica nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prea puțină importanță greșelilor, ori de a pretinde realizarea unor proiecte într-un timp foarte scurt. Dogmatismul și limbajul dur (specifice jurnalismului catolic) erau considerate drept lipsă de moderație și folosite uneori împotriva altor catolici, fără a distinge persoanele de opinii sau idei. Lipsa moderației nu era principalul pericol al momentului; chiar opusul constituia o amenințare: permisivitatea catolicilor. Uneori era necesar ca principiile să fie expuse pe un ton apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau deveni părtași la greșeală, nedându-i

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru Magisteriul Bisericii, de aceea considerăm necesară abordarea lor în contextul istoric, unde capătă substanțialitate. Înaintea Conciliului de la Trento, odată cu inventarea tiparului, Papii în special Papa Leon X (1513-1521) și Papa Paul III (1534-1549) și-au dat seama de importanța "opiniei publice" și de noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement XIII (1758-1769) a explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128. I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8 decembrie 1864, Papa Pius IX a publicat Syllabus errorum și enciclica Quanta cura. În enciclică era expusă poziția Sf. Părinte în ceea ce privea ideologiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de propoziții blamate, fiecare dintre ele fiind împrumutată din diverse documente publicate anterior 129. El afirma despre presă: "Este fals că libertatea civilă a oricărui cult, precum și deplina libertate oferită tuturor de a-și manifesta deschis și în public orice opinie sau gând, ar duce mai ușor la degradarea tradițiilor, a sufletelor popoarelor și la răspândirea plăgii indiferentismului"130. Documentul a adâncit prăpastia dintre catolicii mai intransigenți, care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prese specific catolice, cu scopul "hrănirii pe deplin a cititorilor cu spirit creștin". Presa catolică era editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de persoane catolice; ea trebuia să urmărească în mod vizibil formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care vizau viața Bisericii. În ceea ce-i privea, credincioșii trebuiau conștientizați de necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
popoarele, întreaga societate. Din această cauză, pot fi numite mijloace de comunicare socială 160. Dintre ele, cele mai importante sunt: tiparul, cinematograful, radioul și televiziunea. Acestea reprezintă unelte de culturalizare, care pot contribui la progres prin informare, circulația ideilor, formarea opiniei publice toate stipulate în Drepturile omului și ale cetățeanului 161. Biserica vedea ca o datorie a sa dar și ca pe un drept folosirea mijloacelor de comunicare socială pentru evanghelizare; de aceea acționa în toate modurile permise pentru folosirea lor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și ca pe un drept folosirea mijloacelor de comunicare socială pentru evanghelizare; de aceea acționa în toate modurile permise pentru folosirea lor corectă de către instituțiile publice și private 162. Grație influenței pe care acestea o au asupra moravurilor, mentalității, formării opiniei publice și a conștiinței civice și morale a cetățenilor, Biserica a fost și este încă foarte interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și ideile actuale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să apere drepturile Bisericii și să exprime viziunea acesteia cu privire la toate evenimentele și evoluția societății în ansamblu, s-a lovit de tendința presei de partid; aceasta, folosind denumirea de "catolică", își apăra acțiunile politice și doctrinele ideologice, prezentându-le drept opinii de-ale Bisericii și urmărind să-și impună poziția în fața celorlalte tendințe și manifestări catolice, acuzându-le că trădează credința. El Fénix, El Correo Catalán, El Correo Español, El Siglo Futuro se luptau între ele, deoarece fiecare se autoerija în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Încă de la început, a dovedit un sindicalism orizontal și o neutralitate politică, înfruntând Consiliul Național al Corporațiilor Catolico-Muncitorești (sindicalism mixt și monarhie alfonsină), al cărui președinte era marchizul de Comillas 188. Sindicalismul catolic a susținut și el diferite mijloace de opinie, asociate Sindicatelor Catolice Libere, precum La Voz del Trabajo (1913) sau El Tranviario (Madrid) și La España Ferroviaria. Ultimele două s-au unit în 1918, formând El Sindicalista Libre. În sfera feminină, Las Damas Católicas y sus centros obreros (1912-1927

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
El Debate, distribuiau circa 100.000 de exemplare înainte de război; tensiunea politică premergătoare conflictului s-a reflectat însă și asupra presei, cauzând numeroase desființări din cauza Legii de Apărare a Republicii. Această lege a fost folosită pentru a trece sub tăcere opiniile contrare Frontului Popular. Singurele cifre de tiraj cunoscute au fost furnizate de Checa, evident exagerate, din moment ce îi atribuie ziarului ABC între 180.000 și 200.000 de exemplare, lui Heraldo de Madrid între 140.000 și 160.000, lui Ahora

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acest domeniu urma tendințele politice și culturale ale societății. I.3.2.1. Publicațiile din Italia la sfârșitul secolului al XIX-lea În 1850, la inițiativa Societății lui Iisus (Ordinul Iezuit) s-a înființat revista Civiltà Cattolica; aceasta urmărea educarea opiniei publice în spiritul creștin, într-o societate aflată în plin proces de transformare. Revista a început să fie publicată la Napoli, până când presiunile politice au determinat mutarea ei la Roma, câteva luni mai târziu. Proiectul revistei fusese inițiat în 1846

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
deja 13.300, dintre care mai bine de 500 erau din afara Italiei. Printre problemele analizate în revistă (dezbătute și de alte publicații catolice), următoarele trei erau cele mai importante: a) Caracterul său oficial; deși revista nu era un instrument oficial, opiniile publicate în paginile ei erau apreciate a fi oficiale în anumite medii, tocmai datorită relației sale cu Societatea lui Iisus și începând din 1851 și cu Vaticanul; când s-a considerat necesar transferul ei din regatul napolitan în Statele Papale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care au avut de suferit din cauza fascismului s-au numărat L'Eco di Bergamo, L'Italia, Il nuovo citadino (Genova) și L'Avvenire d'Italia. Ca urmare a închiderilor forțate și a persecuțiilor, multe publicații au început să se supună opiniei fasciste, din entuziasm sau cu speranța de a schimba sistemul din interior. Potrivit lui Licata, doar astfel s-ar putea explica atitudinea unor reviste ce aparțineau Universității Catolice din Milano, precum Vita e pensiero sau Rivista Internazionale di Scienze Sociali, apropiate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cura și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
importanța mass-mediei în general și a presei în special, pentru Biserica Catolică; s-a format cadrul legal și oficial al dezvoltării unor instituții, a unui "aparat" complex și specializat ce a avut, de-a lungul timpului, rolul de a expune opiniile Bisericii și de a-i apăra interesele, indiferent de natura lor. Aceste instituții au avut ca principal scop transmiterea către comunitățile catolice de pe tot globul dar și lumii întregi a mesajului Bisericii, care viza toate aspectele și evenimentele ce se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
important și care influența într-o manieră sau alta evoluția politică, culturală sau socială din România, putea fi subiectul editorialului din Farul nou.Acest lucru a demonstrat implicarea activă a Bisericii în evoluția societății. Prin presă, ea și-a exprimat opiniile referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
științifică, agrară, financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Așadar, acest punct a exprimat concepția și viziunea clerului unit asupra direcției de dezvoltare a presei catolice românești în deplină unitate cu a romano-catolicilor din Vechiul Regat și în context național 917. Ideea de a promova în exteriorul țării o opinie unitară a catolicilor despre realitățile din România (mai ales din punct de vedere politic) vizavi de evenimentele contemporane, a fost considerată esențială. Concepția greco-catolicilor nu a fost însă împărtășită total de romano-catolici. S-a observat o coordonare mai puțin coerentă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sociale de actualitate, când redactori se abăteau de la această atitudine, ei erau "sancționați", iar Biserica se dezicea de acea publicație). Redactorul și colaboratorii considerau că ocupă o nișă a presei românești, cu acest ziar independent: "Ne înfățișăm, prin urmare, în fața opiniei publice, încredințați că venim să ocupăm un loc gol încă în presa românească. Nu voim să reprezentăm interesele niciunui partid politic"942. S-a urmărit analizarea și explicarea evenimentelor și a realităților din societate (atât cele economice, sociale, dar mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scena publicistică din România, tocmai datorită faptului că trebuia să fie independent și nu reprezenta niciun partid politic 945. Redactorii și-au propus să păstreze o conduită morală înaltă și să respecte deontologia profesională, amendându-i pe ceilalți formatori de opinie care aveau interese meschine și încercau să ducă în eroare publicul: "Fără milă vom pironi la stâlpul infamiei pe cei ce încearcă să-și facă drum în lume prin minciuni. Nu vom ierta nici pe cei ce lingușesc pasiunile, exploateză

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
românească"998. Punerea acesteia în funcțiune a fost amânată însă, din cauza unor dificultăți legate de nevoia de achiziționare de litere rusești și românești. Tipografia de la Chișinău a reprezentat o filială, o prelungire a Institutului "Presa Bună" din Iași, care în opinia directorului său în timp trebuia să ajungă la o reprezentare națională și să fie un instrument pentru unificarea catolicismului românesc, dar și un centru cultural însemnat. Ziua de 19 februarie 1936 a reprezentat o zi tristă pentru "Presa Bună" din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
imediate, fără a avea totuși un fundament teoretic foarte clar, sau un plan bine definit pe termen lung (cel puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). În disputa cu Statul, Sfântul Scaun a mizat pe formarea unei opinii publice favorabile folosindu-se de mijloacele de comunicare. Presa catolică a avut un rol extrem de important în modelarea opiniei publice și în procesul de transmitere a viziunii și a concepției Bisericii despre toate mișcările produse în societate (nu doar despre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]