119,080 matches
-
continuă trăire a marilor satisfacții oferite de recrearea vieții. înțelepciunea este nucleul arhetipal, al medicinei. A gândi analitic și sintetic, profund și adecvat fiecare caz, înainte de a acționa curativ, a lupta cu orgoliul și a accepta sau favoriza schimbul de opinii, cooperarea cu colegii și discipolii, sunt ipostaze ale sofiei și ale dragostei față de sofie și om, parametri care atestă competența și totodată performanța, creativitatea medicală. Nu trebuie confundat atributul din sintagma „Medicina - filosofie...“ cu filosofia medicinei, care constă în interpretarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
însemnat o îndelungă experiență care a putut fi luată în seamă, împreună cu concepția integralistă despre sănătatea omului, nu numai de către medicii eleni și romani înainte și după cucerirea Daciei, dar și de filosofii și oamenii de știință ai acelor timpuri. OPINII DESPRE MEDICINA DACĂ Dacii n-au lăsat nume de medici și nici tratate. Ei au oferit direct, practic, experiența și resursele lor lecuitoare. în acest sens au lăsat mărturii mari personalități ale timpurilor, alături de rezultatele descoperirilor arheologice. Socrate când îi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
G. Wirsung pentru pancreas; danezul Stenon pentru parotidă; frații Hunter pentru anevrisme. Această trecere în revistă a preocupărilor medicale și a realizărilor, sunt în măsură să sugereze dimensiunea acestui secol medical și a avântului medicinei impulsionat de Renaștere. Contrar unor opinii că declinul Renașterii se reflectă și-n sec. XVII, noi credem că doar numărul celebrităților enciclopedice poate fi implicat, nicicum avântul și sacrificiul. Medicina acestui secol strălucește în suprafață și-n adâncime, dar solicitările sunt mai mari pentru că și dorința
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
numărul speciilor utilizate în terapeutică ajunge la peste 10.000. SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA SEC. AL XVII-LEA MEDICAL Medicina este ilustrată și de învățământul medical teoretic și pragmatic, în amfiteatre anatomice și-n clinici, în biblioteci și-n confruntări de opinii. Specifice însă în acest secol, sunt Colegiile, înființate în marile orașe occidentale, unde celebrități medicale atrag studenți de pretutindeni prin arta și știința expunerilor, a îndrumărilor explicative și experimentale. Printre maeștrii acestui secol se înscrie și numele unei femei: Elena
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist. și totuși acest medic-filosof crede că secolul rațiunii se luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile, opiniile, având rol formativ în devenirea ființei umane. Acestor opozanți ai empirismului care acordă primat experienței comune, ca izvor al cunoașterii nemijlocite, se asociază biologul Maximilian Lamarck (1744 - 1829), autor al termenului „biologie“, unul din întemeietorii evoluționismului, savantul care a împărțit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prioritatea spiritului 24 Filosofii sunt zei tereștri 27 Unii medici sunt filosofi 27 Hippocrate 29 Jurământul Hipocratic 31 Metodologia hippocratică 33 Alexandria, cetate medicală 36 MEDICINA ROMANĂ 38 Medicina etruscă 43 MEDICINA ÎN DACIA 45 Argumente pentru medicina dacă 45 Opinii despre medicina dacă 46 Alte mărturii 47 MEDICINA îN EVUL MEDIU 51 La răspântia dintre ere 51 Se apropie Evul Mediu 52 Bizanțul creștin - Bizanțul medical 54 Medici cercetători în Evul Mediu răsăritean 57 Declinul Bizanțului și al medicinii bizantine
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sfera restrânsă a "numelor de calitate", stabilită de Milner (1978: 201 și urm.) și amendată la scurt timp de Ruwet (1982: 245−247), care pune la îndoială utilitatea unei astfel de restricții semantice, pledând mai degrabă pentru ideea unui continuum (opinie pe deplin motivată, pentru că astfel se poate explica diversitatea impresionantă a substantivelor și a adjectivelor care pot apărea în română pe prima poziție). În cazul în care N1 este un substantiv, o apariție specială o reprezintă numele etnice. Numele proprii
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
reconstruite) Ce bijou de Marie est absolument exquise/*exquis (Doetjes și Rooryck 2003: 280) Dacă despre o biserică se poate spune că este ca o bijuterie, este dificil să se susțină același lucru despre Marie, fără să se piardă, în opinia autorilor, interpretarea lexicală a substantivului bijou. Semantic, substantivul bijuterie din cel de-al doilea exemplu presupune doar o evaluare pozitivă foarte pregnantă. De aici ar putea fi extrasă ideea că acordul cu Marie nu se datorează componentei [+ Animat], ci faptului
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
chiar dacă au greutăți inegale. În ceea ce privește ideea conform căreia corpurile celeste sunt ele însele supuse greutății, în general era în contradicție cu sistemele anticilor, care considerau substanța acestor corpuri ca un foc pur, ca un element incoruptibil. Este totuși de remarcat opinia lui Anaxagora care, frapat de căderea unui meteorit, privea astrele ca pe niște corpuri grele pe care rapiditatea mișcării circulare le împiedică să cadă pe Pământ. Aceeași idee o găsim exprimată și la Plutarh într-un pasaj al lucrării Despre
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
limbi. În Rusia Mendeleev este amintit astăzi pentru aceste realizări, dar și pentru munca sa de pionierat în dezvoltarea industriei petroliere din regiunea Mării Negre. În 1876, el a vizitat Statele Unite, unde domnea efervescența prilejuită de sărbătorirea centenarului. Făcându-se exponentul opiniilor exprimate de mulți alți europeni din acea vreme, Mendeleev a etichetat Statele Unite drept primitive și neinteresate de știință. FISIUNEA NUCLEARĂ, O NOUĂ SURSĂ DE ENERGIE Fizicianul de geniu, Albert Einstein, care, prin contribuțiile sale de valoare cu totul deosebită, și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și prin Camil Petrescu, ca atitudine estetică. Se pune în relief că, departe de a deveni epigonul acestora, Mihail Sebastian și-a conturat o fizionomie proprie sub semnul autenticității. Analiza romanelor e făcută printr-o permanentă corelare și confruntare cu opiniile teoretice ale prozatorului, cu mărturisirile din interviuri și corespondență, precum și cu punctele de vedere formulate de critica literară. Demersul analitic al lui M. are capacitatea de a defini substanța și semnificațiile unei opere prin formulări concentrate, convingătoare. SCRIERI: Poeți contemporani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
să intre în rândul profesorilor. Profesia de profesor presupune, înainte de toate, dăruire, muncă și responsabilitate, deoarece „un educator are efect asupra eternității; nu se poate spune niciodată unde se oprește influența sa” (Cugetare americană). I.3.1 Funcțiile profesorului În opiniile multora, performanțele elevilor sunt legate de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlii. Elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Eficiența lor la învățătură, chiar motivația, depind de mediul social organizat de adulți
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
foarte subiective) oferite de proprii copii sau de informațiile primite pe alte căi. În aceste condiții, așteptările de rol exprimate de părinți sunt foarte diverse și puternic divergente, ele neavând o bază comună. Profesorii nu le pot ignora, deoarece de opinia părinților depinde imaginea lor de cadre didactice, în mai mare măsură decât de opinia conducerii școlii și a celorlalți colegi. Totuși, profesorii consideră că așteptările părinților nu trebuie să vizeze exercitarea rolului didactic și resping sau refuză sugestiile de acest
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aceste condiții, așteptările de rol exprimate de părinți sunt foarte diverse și puternic divergente, ele neavând o bază comună. Profesorii nu le pot ignora, deoarece de opinia părinților depinde imaginea lor de cadre didactice, în mai mare măsură decât de opinia conducerii școlii și a celorlalți colegi. Totuși, profesorii consideră că așteptările părinților nu trebuie să vizeze exercitarea rolului didactic și resping sau refuză sugestiile de acest tip. Cooperarea dintre școală și familie se limitează la sprijinirea școlii de către familie, mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevilor și a familiei de către scoală, in privința consilierii educaționale. Și elevii exprimă așteptări față de rolul profesorului, vizând mai ales competențele și gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor așteptări se referă la relația profesor - elev. Potrivit opiniei lui T. Parsons, în stabilirea acestei relații profesorul are de ales între: * a baza relația pe interacțiune sau pe indiferență; * a se limita la transmiterea cunoștințelor sau a extinde relația asupra personalității complexe a elevului; * a judeca elevul după niște
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o parte din complexitatea meseriei de profesor. I.3.3 Competențele profesorului Până acum nimeni nu a putut defini profesorul ideal sau profesorul desăvârșit ori criteriile de apreciere ale unei predări eficiente, remarca A.E.Bergin. Este aproape unanim împărtășită opinia după care predarea poarta amprenta vie a personalității celui care o practică. În consecință, se caută să se determine în ce măsură personalitatea profesorului este o variabila cauzală, responsabilă de reușita sau nereușita învățării. În această privință, se estimează că, dincolo de unele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este una de exprimare, nu de conținut. Toți autorii menționați vorbesc despre cultură de specialitate, cultură generală, capacități de relaționare și manageriale. CAPITOLUL II Adolescența II.1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este “vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și “vârsta integrării sociale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate o “problemă moral-psihologică”, dar sunt și unii care cred că este aproape în exclusivitate o “problemă socială”. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescență derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viața omului, cu o dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
teribilismele, manifestările de încăpățânare și de opoziție, crizele de originalitate, iar uneori chiar delincvența. La rândul lor, adolescenții cu o apreciere superioară de sine și bine acceptați de colectiv prezintă conduite bazate pe încredere, își susțin și argumentează cu tărie opiniile, au mai puține probleme personale, depășesc cu mai mare ușurință dificultățile, fiind mai înclinați spre inițiative proprii. Un rol important în dezvoltarea conștiinței de sine îl au însă și expectațiile părinților față de rezultatele școlare ale copiilor lor. Părinții celor cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atitudinilor, nereușitelor proprii cu ale celor cu care comunicăm. Unii folosesc această comparație socială pentru a dobândi competențe noi, ca pe o motivație); 2. mai buna înțelegere a lumii exterioare, stabilirea și menținerea relațiilor sociale, schimbarea atitudinilor și comportamentelor celorlalți („opinia, convingerea mea câștigă infinit în putere și succes în momentul în care o a doua minte a adaptat-o“) (Novalis apud S. Marcus, 1999, p.94); 3. amuzarea altora și atragerea atenției asupra noastră (S. Marcus, 1999, p.94). În ceea ce privește
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Pentru ca fiecare profesor să se poată testa în ce măsură îndoctrinează sau nu și implicit dacă el contribuie sau nu la construirea autonomiei elevului, C. Cucoș propune un set de întrebări: „Oare îndoctrinez când caut să conving pe cineva de propria mea opinie? Nu, atât timp cât nu mă servesc de autoritatea mea de profesor în încercarea de a-i convinge pe alții de ceea ce gândesc eu. Îndoctrinez când, datorită prestigiului meu elevii gândesc ceea ce gândesc și eu? Nu. De data aceasta elevii înșiși se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ci se extinde la mesajele raționale, la sentimentele personale, la atitudini și valori. Relația profesor - elev trebuie să fie astfel structurată încât elevul să îndrăznească să acționeze în prezența profesorului, să coopereze cu el, să pună întrebări, să formuleze ipoteze, opinii și interpretări personale. Relația clasică profesor = autoritate, elev = dependență nu are nici un efect în realizarea elevului. Analizând acțiunile verbale explicite care au loc în clasă, un grup de pedagogi francezi au propus nouă funcții care acoperă evenimentele esențiale ale predării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesori și de elevi în același timp, car că importanța acordată este diferită. Din analiza frecvențelor răspunsurilor profesorilor la întrebarea privind caracteristicile elevului autonom a rezultat: Se observă că „libertatea” apare pe primul loc drept trăsătură a elevului autonom în opinia profesorilor. Dacă ea a fost situată pe locul al doilea ca importanță între trăsăturile elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
obiecte, ele devin subiecte... Toată viața hetairei este o paradă: vorbele, mimicile ei sunt destinate nu să-i exprime gândirea, ci să producă un anume efect. Joacă pentru protectorul ei comedia iubirii; uneori se preface și față de ea însăși. În fața opiniei publice joacă sfârșind prin a crede și ea însăși că este un model de virtute și un idol sacru comedia decenței și a prestigiului. Viața ei interioară este guvernată de o rea-credință obstinată care-i permite să împrumute minciunilor dinainte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
papală ereditară s-a realizat iar ea a plătit această performanță cu proasta reputație, cu disprețul și ura celor ce au cunoscut-o, cu viața. Despre ea se spune că a întărit ghilda prostituatelor romane și a susținut finanțarea lupanarelor. Opinii despre cele două senatoare și patriciene mamă și fiică s-au exprimat în tonalități defăimătoare și au fost etichetate ca reprezentând pornocrația. Curtezane și pseudocurtezane în secolele XI-XVII Li Shishi (sec. XII) Împăratul Hui Zong (1101-1125) din dinastia Song de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]