119,707 matches
-
Alianțe (1688-1697). Prietenia sa cu Ludovic al XIV-lea i-a asigurat o poziție de autoritate. După sfârșitul războiului a fost ambasador la curtea Angliei. După moartea lui Iacob al II-lea]], Ludovic al XIV-lea îl recunoaște succesor pe fiul lui Iacob, James Francis Edward Stuart. Drept consecvență, Tallard este expulzat de William al III-lea al Angliei. Cariera lui Tallard înflorește în timpul Războiului Succesiunii Spaniole. Pe 14 ianuarie 1703 devine mareșal al Franței. În 1703, sub comanda Ducelui de
Camille d'Hostun () [Corola-website/Science/331897_a_333226]
-
(n.1 iulie 1654 - d. 11 iunie 1712), supranumit "Le Grand Vendôme", a fost un comandant militar francez, Mareșal al Franței. A fost fiul lui Louis de Bourbon, Duce de Vendôme și strănepotul lui Henric al IV-lea al Franței și al amantei sale Gabrielle d'Estrées. Mama sa a fost Laura Mancini, sora Olimpiei Mancini, mama Prințului Eugen de Savoia, viitorul său adversar
Louis Joseph de Bourbon, duce de Vendôme () [Corola-website/Science/331902_a_333231]
-
clerul moldovenesc, în frunte cu Mitropolitul Teoctist al Moldovei, cu Episcopul Tarasie al Romanului și cu primul egumen al Putnei, Arhimandritul Ioasaf”. Lespedea sa funerară, aflată la Mănăstirea Putna, are următoarea inscripție: „Binecinstitorul Domn al Țării Moldovei, Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta părintelui nostru Mitropolitul Sucevei Preasfințitul Kir Teoctist care a și murit în anul 6986, luna noiembrie 18”. Axinte Uricariul a adnotat în "Letopisețul Țării Moldovei" că „află-se scris la un létopiseț sârbescu
Teoctist I, mitropolit al Moldovei () [Corola-website/Science/335555_a_336884]
-
bine de tot, iar acesta găsește locul unde au campat, dar este abandonat. Henry găsește un rucsac vechi și o cameră de fotografiat, care îi aparțin unui băiat pe nume Brian Goodwin, iar Delilah îi spune că el a fost fiul lui Ned (Mac Brandt), un coleg-pădurar. Brian stătea ilicit cu tatăl său, iar Delilah ascundea asta față de superiorii săi. Atât Brian, cât și Ned au dispărut fără urmă. Cele două adolescente sunt date dispărute. Henry descoperă un radio și un
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
Antoaneta din Viena în Franța în 1770, a devenit ambasador austriac în Franța și a fost ultimul descendent masculin al ramurei Guise din Casa de Lorena. La 18 octombrie 1768 Joséphine s-a căsătorit cu Prințul Victor Amadeus de Savoia, fiul și moștenitorul Prințului de Carignan. Amadeus era fratele princesse de Lamballe, confidenta reginei Maria Antoaneta. La 24 octombrie 1770, la Torino, Joséphine a născut un fiu, Prințul Charles Emmanuel de Savoia. Ea a murit la 43 de ani la Torino
Joséphine de Lorena () [Corola-website/Science/335587_a_336916]
-
La 18 octombrie 1768 Joséphine s-a căsătorit cu Prințul Victor Amadeus de Savoia, fiul și moștenitorul Prințului de Carignan. Amadeus era fratele princesse de Lamballe, confidenta reginei Maria Antoaneta. La 24 octombrie 1770, la Torino, Joséphine a născut un fiu, Prințul Charles Emmanuel de Savoia. Ea a murit la 43 de ani la Torino, la palatul Carignano și a fost înmormântată la Catedrala din Torino; a fost mutată la biserica Superga în timpul domniei regelui Victor Emmanuel I al Sardiniei.
Joséphine de Lorena () [Corola-website/Science/335587_a_336916]
-
și a reginei. În decembrie 1618, Ludovic al XIII-lea a numit-o "surintendante" a servitorilor reginei, înlăturând-o pe Connétable de Montmorency. Influența ei asupra reginei Anna de Austria a fost fără pereche. În 1620, ea a născut un fiu, Louis Charles d'Albert, căruia Ludovic al XIII-lea i-a fost naș. Louis-Charles a devenit al 2-lea Duce de Luynes și s-a căsătorit cu sora mamei lui, Anne de Rohan. Fiica lui, Jeanne Baptiste, a fost metresa
Marie de Rohan () [Corola-website/Science/335585_a_336914]
-
patrimoniul mondial protejat de UNESCO. Observatorul, proiectat de Alexandr Briullov, și-a deschis porțile în 1839. A fost destinat, la început, să servească omului de știință rus, de origine germană, Vassili Iakovlevici Struve, care a devenit primul director al observatorului. Fiul său, Otto Vassilievici Struve, l-a înlocuit în 1861. Observatorul este echipat cu o lunetă astronomică, cu obiectivul de 38 mm, cea mai mare din lume, în momentul construcției sale, și cele mai bune tehnologii din epocă. Obiectivul principal al
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
o primă etapă a îndreptării. Prostia și istețimea nu se exclud reciproc, ci sunt extreme ce pot fi atinse de aceeași persoană în momente diferite potrivi psihologiei populare. Trecerea de la prostia absolută la istețimea desăvârșită apare în basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului” (din colecția de basme universale "Russische Märchen" a lui Friedrich von der Leyen și Paul Zaunert, publicată în 1921 la Jena), în care tânărul Ivanco (jumătate om, jumătate urs) săvârșește o mulțime de prostii și îl întâlnește pe diavol
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
cu creații literare din folclorul universal precum „Hans cel norocos” din colecția fraților Grimm, „Les trocs de Jean Baptiste” din "Contes populaires de Lorraine" de Emmanuel Cosquin, basmul bașchir „Ivanco meavedka” din colecția A.N. Afanasiev și basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului”. Un obiectiv principal al atenției critice este reprezentat de înțelegerea modului în care Creangă l-a descris pe protagonistul poveștii. Șirul de tranzacții dezavantajoase, susține cercetătorul și criticul teatral Mirella Nedelcu-Patureau, își are originea într-o temă comună în
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
ca tata al Saftei (1776-1857) pe Teodor Balș (1805-1857), care a fost locțiitor de domn, caimacanul Moldovei a cărui soție, Ecaterina Balș, este înmormântată la mănăstirea Văratic. Teodor Balș, cimacanul Moldovei a fost nepot de frate al doamnei Safta, fiind fiul lui Nicolae Balș.. Copila Safta a primit în Moldova o educație aleasă studiind mai multe limbi și „mai cu seamă în limba elinică au fost unică din sexul său, în veacul său și în nația sa”, fiind „model de toate
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
CBS)" din Baarn. S-a întors mai târziu din cauza faptului că familia sa rămăsese în România, dar a plecat după scurt timp din nou în Olanda, unde a obținut o poziție de expert pentru oomicete la CBS (1982). Din cauza morții fiului său vitreg, savantul s-a înapoiat din nou în România, reușind apoi cu mare greutate să plece definitiv la Universitatea din Uppsala, unde era nevoie de un om de știință care să fie capabil să se ocupe de identificarea și
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
Anna d'Este. Louise Marguerite a fost considerată o mare frumusețe la Curte. A fost iubita lui Henric al IV-lea al Franței, viitorul ei văr prin căsătorie. Soțul ei a fost François de Bourbon, Prinț de Conți. El era fiul lui Louis de Bourbon, Prinț de Condé și a soției acestuia, Eléanor de Roucy de Roye. François era văduv după ce își pierduse prima soție, Jeanne de Coësmes, în 1601; căsătoria a rămas fără copii în ciuda mariajului de 20 de ani
Louise Marguerite de Lorena () [Corola-website/Science/335615_a_336944]
-
Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După trecerea în rezervă în anul 1934, a îndeplinit pentru o perioadă funcția de primar al orașului Fălticeni. Unul dintre fiii săi, locotenentul de cavalerie Nicolae Neculcea, a murit pe câmpul de luptă, în Șarja de la Robănești. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei
Constantin Neculcea () [Corola-website/Science/335618_a_336947]
-
în 1908-1910, etc.) În afară de clădiri publice au mai realizat numeroase locuințe private. Lucrează la proiectul Institutului Național de Securitate Socială Fiumei început în 1912 și lucrează inclusiv la modificările moderniste din 1930 (turnul este demolat în 1967).Realizează proiecte împreună cu fiul lui, Komor János ( proiectul unei vile la Budapesta pe stadă Árvácska, numărul 4). Are o activitate publicistica importantă. El a fondat revista Jurnalul antreprenorilor în 1901 care apare odată la două săptămâni. El a fost editorul principal și aproape în
Marcell Komor () [Corola-website/Science/335630_a_336959]
-
de-a să. În articolele sale se vede influență mentorului Lechner Ödon sau al colegului lui Károly Kós conform căruia arhitectură modernă maghiară poate doar să se realizeze folosind motivele naționale și formele tradiționale. Împreună cu tehnologiile contemporane el îi dă fiului său la sfârșitul anilor 1920 această revista, cu Borbíró (Bierbauer) Virgil preluând rolul de editor. Aceasă revista va deveni ulterior una din cele mai importante reviste maghiare de arhitectură modernă avangardista și își va schimba denumirea în „Spațiu și forma
Marcell Komor () [Corola-website/Science/335630_a_336959]
-
Ligii: autoritatea papală și Republica Venețiană. Papa Alexandru al VI-lea a extins teritoriul Statelor Papale în Italia centrală, anexând regiunea istorică Romagna. Profitând de moartea papei Alexandru al VI-lea și de dificultatea în care se afla Cesare Borgia (fiul natural al papei Alexandru, „gonfalonier” - căpitan-general al forțelor papale), seniorii deposedați de domeniile lor din Romagna și-au oferit serviciile Republicii Veneția, devenind vasali ai acesteia în schimbul redobândirii vechilor domenii. Senatul venețian a acceptat această ofertă și în 1503 a
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
Vasile (Basiliu Remus) Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d. 10 iunie 1919, Brad) a fost protopop al Zarandului, director al Gimnaziului greco-ortodox Brad între 1884-1891 și deputat în Dieta de la Budapesta între 1905-1918. S-a născut ca fiu al preotului Gheorghe Damian din Zlatna, fost tribun în oastea lui Avram Iancu. A urmat școala elementară în localitatea natală (1862-1866), clasele I-IV de gimnaziu la Brad (1866-1870) și clasele V-VIII la Gimnaziul romano-catolic din Alba Iulia (1870-1874
Vasile Damian () [Corola-website/Science/335627_a_336956]
-
cu Elenă Fesunenko, pe atunci studentă în istorie, apoi Alla Golubkina (1986-1989) , iar a treia oară (2003-2010) cu stilista și fotografa Natalia Golub. În anii 1998-2000 a conviețuit cu ziarista Anna Rojdestvenskaia. El are trei copii:un fiu- Ivan Makarevici, (fiul Elenei Fesunenko), actor, și două fiice - Dana Makarevici (dintr o legatura fără căsătorie), jurista în Statele Unite, si Ana Rojdestvenskaia (fiica Annei Rojdestvenskaia). Makarevici a publicat, între altele, cateva culegeri de versuri și două cărți cu caracter autobiografic. «Машина времени» Mașină
Andrei Makarevici () [Corola-website/Science/335656_a_336985]
-
timp de 5 ani(or.Yalutorovsk regiunea Tyumen, apoi în Tyumen). Aflând acest lucru, Leșia la sfârșitul lui 1879 sau începutul anului 1880 a scris prima sa poezie - "Speranța". În vara anului 1880 Alexandra Antonovna Kosach-Szymanowski, mătușa Lesei, cu doi fii s-au mutat la Luțk, trăiesc în familia Kosaciov. Motivul pentru mutarea a fost arestarea și exilarea în Siberia pe soțul ei, Boris Szymanowski. "Mătușa Sasha" - primul profesor de muzică pentru Leșia. Leșia a păstrat toată viața un sentiment de
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
Doamna (Elisabeta de Lozna, n. în a doua jumătate a secolului al XVI-lea - d. după 1620, Constantinopol) a fost soția lui Ieremia Movilă, domn al Moldovei în perioadele 1595-1600 și 1600-1606. A fost și regenta fiilor ei Constantin și Alexandru, în perioadele în care aceștia au ocupat tronul Moldovei. Soția lui Ieremia Movilă, cunoscută în istoriografia românească și ca Elisafta, a fost una dintre figurile cele mai marcante în galeria doamnelor române. A fost o femeie
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
a dăruit 300 de scuzi pentru împodobirea bisericii catolice din Suceava, nu a putut fi înduplecat să renunțe la ortodoxism, iar copii lor au fost educați în religia țării. În această perioadă, a primilor ani ai domniei, se naște primul fiu, pe care-l botează Constantin și pentru a-i asigura un loc ferit de primejdii, Ieremia cumpără în jurul anului 1599 moșia de la Ustie. În acealași an Mihai Viteazul a cucerit Ardealul, iar polonezii l-au înștiințat pe Ieremia că acesta
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
cumpără în jurul anului 1599 moșia de la Ustie. În acealași an Mihai Viteazul a cucerit Ardealul, iar polonezii l-au înștiințat pe Ieremia că acesta intenționa să intre în Moldova, dar Ieremia, căruia i se născuse și cel de-al doilea fiu Alexandru, petrecea liniștit la Iași, amăgit de Mihai care-i trimise-se o solie în martie 1600 pentru a-i peți una dintre fete pentru fiul său Nicolae Pătrașcu. În același timp, Mihai Viteazul a trimis o solie și la
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
intre în Moldova, dar Ieremia, căruia i se născuse și cel de-al doilea fiu Alexandru, petrecea liniștit la Iași, amăgit de Mihai care-i trimise-se o solie în martie 1600 pentru a-i peți una dintre fete pentru fiul său Nicolae Pătrașcu. În același timp, Mihai Viteazul a trimis o solie și la Suceava, lui Sigismund Báthory, aflat aici în exil, să-i propună mâna fiicei sale Florica, deși acesta era căsătorit cu Maria-Christina, arhiducesă austriacă. Astfel, prin aceste
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
le-au dat un răgaz de șase luni pentru plata datoriei. Ieremia, pentru a salva moșia sfârsește a plăti datoria, după o nouă amenințare adresată de ostași în noiembrie 1603. În iarna lui 1606 Elisabeta naște cel de-al treilea fiu, Bogdan., iar în vara aceluiași an, în iunie, Ieremia Movilă moare și astfel va începe lupta Elisabetei pentru protejarea tronului Moldovei pentru fii săi. Încă din anul 1599, Ieremia a primit un privilegiu acordat de către Poarta Otomană, în care sultanul
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]