11,959 matches
-
depravîndu-le - împiedică elementele mai tinere și mai oneste din păturile burgheze să intre în interesele muncitorilor sau arta care ațâță în clasele muncitoare instinctele rele, făcând apologia crimelor, hoției etc. ORIGINALITATEA FORMEI Când vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în care o eroare politică nu-i decât o eroare de gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă, cum s-ar părea, spiritul lui Maiorescu. Cât de bine intenționat este criticul și de puțin șovin provincial, se vede din aceea că închipuiește dezvoltarea culturală a țării ca o conciliere între doi termeni: muntean și moldav, unul factor stabilizator prin spirit critic. GEORGE CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Miner va, București, 1986
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
putea fi accesibilă oamenilor într-alt fel decât numai prin însușirea unui trup vizibil. Sfântul Niceta insistă asupra faptului că Iisus Hristos este cu adevărat „Dumnezeu mai înainte de toți vecii din Tatăl” și că „S-a întrupat cu adevărat, nu închipuit”, cum susțineau unii eretici - în special docheții. Mântuitorul Iisus Hristos a flămânzit, a dormit, a plâns, a pătimit, a fost răstignit, a suferit moartea, ca om, pentru a oferi credincioșilor exemple de răbdare și spre a face cunoscută adevărata Sa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
problemelor privind ciclul pascal și cronologia creștină, se face referire la o Carte despre Paști. Este știut faptul că preocupările învățatului monah depășesc limitele unui sfert de veac, însă cuprinsul unei cărți cu titlul de mai sus nu există. A închipuit-o doar editorul textelor latine din colecția lui J. P. Migne. Cunoscutele epistole pe teme de comput, una adresată episcopului Petroniu, iar cealaltă secretarilor-șefi ai cancelariei pontificale, se repetă și în De ratione Paschae. De aici s-ar putea accepta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
puternice ale influenței acestei politici de discriminare rasială, antisemită și munca fasciștilor români etc. etc. Așa este tovarășe, ai dreptate, dar nu putem și de aceea, spune ea, după ce a spus toate, eu aș propune pe tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Vă închipuiți ce discuție penibilă, dar de ce să mă propună ea, de ce să nu mergem la plenară. Să propună, pe oricine ar considera, o comisie din rândurile Comitetului Central și să se dezbată acolo în plenară. Dar ce, o să-și ia oare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în practică tocmai pentru a crește viteza "construirii socialismului la sate"! De asemenea, într-o ședință a Secretariatului Comitetului Central al PMR din 1949, Ana Pauker sublinia clar că "Noi punem accentul pe industria grea. Ar fi greșit să ne închipuim că putem face industrie grea aruncând la o parte industria ușoară, agricultura noastră". Afirmând că productivitatea agricolă s-ar putea dubla chiar, militanta comunistă adăuga: "În afară de faptul că am putea mulțumi populația noastră, am putea exporta. Nu vom dezvolta nici
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regiunea respectivă. Așa trebuie să simtă lucrătorii de la M.A.I. Trebuie imprimat acest spirit partinic acolo, pentru că se poate pierde. Lucrătorii de la M.A.I., în lupta cu dușmanul, își ascut intransigența, dar mereu umblând în probleme murdare, să nu vă închipuiți că nu sunt influențați. Încep să aibă păreri despre ei că pot face orice fără să fie pedepsiți. Nu se joacă cu problemele de partid. Partidul are dreptul să cunoască tot. Partidul este forța conducătoare. Partidul trebuie să controleze activitatea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mai mare decât al unui director regional al M.A.I. Deci, cu toată încrederea și cu toată hotărârea trebuie să mergem pe calea de a executa controlul de partid asupra acestui sector de activitate, care este foarte periculos atunci când ne închipuim că noi putem să conducem din centru fără sprijinul organelor de jos ale partidului. Eu am încredere în principiul nostru. Oricât de priceput ar fi tov. Drăghici, totuși soarta bătăliei se hotărăște jos. Relațiile între directorii regionali și primii secretari
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
regiunea respectivă. Așa trebuie să simtă lucrătorii de la M.A.I. Trebuie imprimat acest spirit partinic acolo, pentru că se poate pierde. Lucrătorii de la M.A.I., în lupta cu dușmanul, își ascut intransigența, dar mereu umblând în probleme murdare, să nu vă închipuiți, că nu sunt influențați. Încep să aibă păreri despre ei că pot face orice fără să fie pedepsiți. Ei trebuie să fie iubiți de popor. Sunt semne îmbucurătoare în această privință. Noi am apreciat lucrul acesta, dar nu se poate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pentru a nu se mai întâmpla acest lucru. Sunt, într-adevăr, practici de neînțeles. Pe bună dreptate conducerea partidului își pune această întrebare: pentru cine s-a făcut acest lucru? Nu am văzut aceste materiale, dar, personal, nu mi-am închipuit că au continuat până în zilele noastre asemenea practici. Vă asigur că, în ceea ce mă privește, voi face mai mult decât până acum. Tov. Nicolae Ceaușescu: Am mai răsfoit materialele și văd, cu mirare, că este consemnată și convorbirea mea cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Aveam eu nevoie să mă informezi despre consultul meu medical? Eu v-am atras atenția să-l lăsați în pace pe Schächter, să nu vă mai ocupați de el. Nu mai umblați cu prostii, v-am spus. Nu-mi puteam închipui că aveți asemenea documente. Schächter a refuzat să fie informatorul vostru. Tov. Nicolae Pleșiță: Sarcina a fost să vedem buna lui credință. Tov. Nicolae Ceaușescu: Cine ți-a dat această sarcină? Se poate una ca asta!!! Tov. Nicolae Doicaru: Tovarășe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități în acest sens. În continuare, vom prezenta câteva forme/modalități de stimulare a angajaților în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități în acest sens. În continuare, vom prezenta câteva forme/modalități de stimulare a angajaților în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asta se întamplă foarte, foarte rar. Rodica MANDACHE Sfințenia asta este viața Am făcut... "echipă", pentru prima oară, în spectacolul Echipa de zgomote de Fănuș Neagu, la Teatrul Odeon. A fost o experiență pe cât de fabuloasă, pe atât de... primejdioasă închipuită de noi. Și asta nu de dragul de a desena în rime gândurile mele despre noi. Adică Visarion și... noi, cei aleși de el să dăm chip și zbor viselor sale regizorale. Noi am trăit spaima unei mari bucurii scăldată în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
suspendarea interogativă care-l menține într-o irezolvare frenetică. În prezența acestui om, deîndată devii apt de propria ta prezență, adică de experiența propriilor tale contradicții, te recapeți în lumina dureroasă și fericită a renunțării la tine. Așa mi-l închipui pe pedagogul platonician, care nu predă tâlcuri în public, pentru că tâlcurile se strică atunci când devin publice, ci le transmite la incandescența unei gândiri singulare care se adresează altei gândiri singulare. Totuși, Alexa Visarion mărturisește mereu încrederea în tâlcul rostit public
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai lente, iar procesul de maturizare (a talentului) mai îndelungat, acest "al doilea film" nu trebuie să urmeze automat celui dintâi dar nici să se lase așteptat prea multă vreme; tocmai pentru ca, între unul și celălalt, imaginația spectatorului să poată închipui acel arc voltaic capabil să lumineze un destin... [...] realizarea discursului printr-o sugestivă împletire de real și fantastic, capacitatea de-a analiza stările paroxistice... elemente definitorii ale personalității lui Alexa Visarion (ca cineast)... verva ideilor... calitatea lucrului cu actorii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
discuție destinul general al revoluțiilor ratate și, în primul rând, ceea ce am considerat noi revoluția română din 1989. Desfășurată pe scena deschisă vast în toate direcțiile, într-o plastică monumentală, excelent ritmată dinamic și imagistic, între fundalul când albastru siderat (închipuind biroul stingher și fantast al utopiei spulberate), când străjuit de o pânză imensă pe care se prelungesc cruci și morminte, unde își dorm somnul de veci speranțe, vise și cadavre, montare denunță eșecul idealului pervertit de acțiunea socială ideologie degradată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
funcții - are o „inc]rc]tur]” mai mare -, iar statutul s]u este în mod corespunz]tor mai important decât în societatea noastr], unde multe relații sunt impersonale și au o functie unic] - de exemplu, relația șofer de autobuz - pasager. Închipuiți-v] ins] cât de diferit ar sta lucrurie dac] șoferul ar fi în același timp sora mea vitreg], un vecin apropiat și fiică partenerului de golf al țâț]lui meu - nu as îndr]zni niciodat] s] ofer mai puțin decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bâz] de combatere a politicilor care duc la dezechilibre ale ecosistemelor. Cum se poate stabili dac] posibilii factori determinanți de valoare moral] sunt într-adev]r astfel? S] lu]m caracterul natural și existența diversit]ții p]rților și s] ne închipuim c] punerea în funcțiune a unei mine presupune distrugerea unui num]r de copaci de pe o suprafaț] stâncoas] și chiar a suprafeței în sine. Ecologiștii se opun afirmând c] aceast] acțiune cauzeaz] o pierdere de valoare care nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumentul c] vor fi ucise viet]ți, si anume, copacii. Totuși, acest argument pare a nu fi singura problem] moral] în propunerea companiei miniere. Nu este îndoielnic din punct de vedere moral c] se substituie naturalul cu artificialul? S] ne închipuim un caz asem]n]tor în care doar suprafaț] stâncoas] este înl]turat] și înlocuit] mai apoi cu roc] sintetic]. Aceast] acțiune nu poate fi contestat] moral nici chiar de etică vieții. În opinia unora, chiar și în cazul din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care ne gândim c] am procedat greșit refuzând s] îi ajut]m pe cei care aveau nevoie, ne gândim c] nu am reusit s] facem ceva pentru care există un motiv temeinic. Acest fapt are implicatii motivaționale. S] ne închipuim aceast] situație în care noi refuz]m s] îi ajut]m pe cei care au nevoie atunci cand aceast] posibilitate reapare. Refuzul nostru va produce o dilem] serioas] din cauz] c] noi am refuzat s] facem ceva pentru care știam c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferit din punct de vedere filosofic ceea ce exprim] aceste p]reri. Ideea potrivit c]reia nimic nu este bine sau r]u poate fi numit] nihilism moral. În timp ce mulți filosofi au preferat subiectivismul, puțini au fost nihiliști. Explicația este simpl]. Închipuiți-v] cum ar fi că cineva s] cread] cu adev]rât c] nimic nu este bine sau r]u. Aceasta ar implica, probabil, c] violul nu este nici un lucru bun, nici unul r]u; c] tortură nu este nici bun], nici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideologia că pe „un proces desf]surat de așa-numitul gânditor cu conștiinț], dar cu o conștiinț] fals]. Adev]ratele forțe conduc]toare care îl mișc] îi r]mân necunoscute; altfel nu ar fi un proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p. 97; SC p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stihial 33 este cel de-al treilea și cel mai vizibil factor care determină fenomenul stilului. Aceasta este "apetitul formei, nevoia invincibilă de a întipări tuturor lucrurilor [...] forme articulate în duhul unei stăruitoare consecvențe" (Blaga, 1965:87). "Lucrurile" pot fi închipuite sau imaginate, dar pot fi și materiale o statuie, o compoziție muzicală, o organizație socială. Fenomenul stil e determinat așadar de constelația tuturor acestor factori orizontul inconștient spațial și cel temporal, accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unei clădiri de o clasicitate indestructibilă ca Teatrul Național încă un fund. Au intrat în perimetrul unor curți ale memoriei veșnice și au... inovat pînă la desfigurare, făcînd ca fostele locuri încîntătoare să semene cu ogrăzile unor cazărmi. Ce-și închipuie acești... inovatori, în țîfna lor parvenită, că boierii nu știau ce-i frumosul destinat veșniciei? Ignoranța lor ne interesează doar în măsura în care continuă să primejduiască imaginea unui oraș unic, prea puțin apărat de elanul resentimentarilor. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]