13,356 matches
-
Gunoi de grajd sub formă solidă; ● Efluenți din silozuri; ● Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Scurgeri din depozite de îngrășăminte minerale și organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor și pot afecta viața acvatică din apele de suprafață făcându-le improprii și pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă. Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
către corpurile de apă de │ │suprafață și/sau adâncime. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide, semilichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri │ │conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici din │ │aceste substanțe poate avea
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
de apă respectiv și din │ │corpurile de apă conexe. Efectul principal al poluării cu nitrați al apelor de suprafață îl reprezintă eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantității de oxigen în apă având ca efect moartea peștilor; Creșterea excesivă a buruienilor care poate conduce la împiedicarea drenajului și influența adăparea animalelor; ● Diminuarea limpezimii apei; ● Pierderea biodiversității; ● Diminuarea valorii economice și de utilizare
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă care are ca țintă atingerea stării bune a tuturor apelor. 4. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului a) Principii generale privind dinamica îngrășămintelor în sol și transferul lor către mediul acvatic (subteran și de suprafată) ... *Font 8* În condițiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse │ │agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată │ │unui segment mult mai redus și mai
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
România. Lista îngrășămintelor comercializate și autorizate în România se află publicată pe site-ul http//www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrășămintelor. *Font 8* Disiparea nutrienților aplicați în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul │ │acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor │ │majoritate, îngrășămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea │ │ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
P(2)O(5)/ha și 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanța față de sursa emitentă și cu condițiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafață, cu efecte drastice asupra faunei și florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creșterea acidității acestora provoacă mobilizarea aluminiului și a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creștere a animalelor și păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
vigoare. ... (2) Habitatele piscicole naturale sunt definite la art. 2, pct. 3 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări de Legea nr. 317/2009 . ... Articolul 2 Accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului,în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, se acordă de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, denumită în continuare ANPA, în mod direct pescarilor profesioniști/ scafandrilor - persoane fizice autorizate
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
decizia președintelui ANPA. Articolul 6 (1) Licența de pescuit comercial - reprezintă un document oficial care conferă titularului său dreptul, astfel cum este determinat de normele naționale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul exploatării comerciale a resurselor acvatice vii și conține cerințele minime privind identificarea, caracteristicile tehnice și echiparea unei nave de pescuit din Uniunea Europeană. ... (2) Licența de pescuit comercial se eliberează la solicitarea proprietarului, pentru navele/ambarcațiunile de pescuit înscrise în Fișierul navelor/ambarcațiunilor de pescuit. ... (3
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
autorizare; ... d) Eliberarea autorizațiilor de pescuit calcan și redistribuirea cotelor de calcan se face de către Direcția politici și inspecții maritime cu aprobarea președintelui ANPA. ... (8) Nava/ambarcațiunea auxiliară poate remorca ambarcațiuni de pescuit comercial, poate transporta peștele și alte viețuitoare acvatice pescuite de nave/ambarcațiuni de pescuit comercial sau recoltate manual cu scafandrii din apele teritoriale ale Mării Negre, poate transporta părți componente ale uneltelor staționare de pescuit comercial și anexele acestora sau unelte de pescuit comercial. ... (9) Navele/ambarcațiunile auxiliare activității
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
pe baza licenței și a autorizației de pescuit comercial eliberată navei/ambarcațiunii de pescuit comercial pe care aceasta o deservește sau autorizației de recoltare moluște și crustacee. ... (10) Se interzic aruncările în mare a capturilor de pești și alte viețuitoare acvatice. ... Articolul 11 (1) Licențele de pescuit comercial, autorizațiile de pescuit comercial/autorizațiile de pescuit calcan/autorizațiile de recoltare moluște și crustacee și permisele de pescuit comercial se eliberează prin filialele regionale/ Direcția politici și inspecții maritime ANPA, după caz; ... Articolul
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
valabilitate, se va face cu retragerea vechilor documente, prin emiterea și eliberarea altor documente, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezentele norme. ... Capitolul II Comercializarea peștelui Articolul 14 (1) Debarcare - reprezintă descărcarea inițială a oricărei cantități de pește și alte viețuitoare acvatice de la bordul unei nave/ambarcațiuni de pescuit pe uscat. ... (2) Captura realizată în urma pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, se descarcă în porturile/punctele de acostare/punctele de debarcare sau în centrele de primă vânzare autorizate
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
cu drept de inspecție și control din cadrul ANPA, verifică periodic dacă porturile/punctele de debarcare și centrele de primă vânzare respectă condițiile de nominalizare și funcționare și propune măsuri în consecință. ... Articolul 19 (1) Capturile de pește și alte viețuitoare acvatice sunt descărcate în porturile/punctele de debarcare/punctele de acostare, după caz, unde se întocmește declarația de descărcare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 10. ... (2) Declarația de descărcare se completează de către proprietarul/operatorul ambarcațiunii de pescuit în
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
Articolul 22 (1) În centrele de primă vânzare care sunt nominalizate să funcționeze, comercializarea peștelui și produselor din pește se face către persoane fizice autorizate/persoane juridice autorizate care au ca obiect de activitate comercializarea peștelui și a altor viețuitoare acvatice. ... (2) Agentul economic care desfășoară activitate de pescuit și comercializare a peștelui sau administratorul centrului de primă vânzare au obligația întocmirii Notei de vânzare la fiecare livrare, cât și transmiterii acestora la ANPA până la data de 05 ale fiecărei luni
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
întocmi în trei exemplare, care vor fi distribuite astfel: a) originalul - la cumpărător; ... b) exemplarul al doilea - la ANPA; ... c) exemplarul al treilea - rămâne la cotor, la centrul de primă vânzare; ... Articolul 23 (1) Colectarea peștelui și a altor viețuitoare acvatice capturate în urma pescuitului comercial/recoltării manuale unde nu sunt condiții de amplasare a punctelor de debarcare se face în punctele de acostare, iar transportul de la punctele de acostare la centrele de primă vânzare se face cu mijloace de transport specializate
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
în maxim 48 de ore de la descărcarea capturilor. ... (3) Toate capturile de calcan și de rechin se înregistrează. ... Articolul 36 Marja de toleranță permisă în estimările înregistrate în jurnalul de pescuit cu privire la cantitățile în kilograme de pește și alte viețuitoare acvatice păstrate la bord este de maxim 10 % pentru toate speciile. Articolul 37 Speciile de pești/moluște/crustacee capturate la Marea Neagră sunt menționate în jurnalele de pescuit utilizând codurile alocate fiecărei specii. Articolul 38 (1) Comandanții navelor de pescuit au obligația
NORME din 13 mai 2016 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
potrivit dispozițiilor alin. (2) lit. c), autoritatea de implementare include în programul de măsuri pentru bazinul hidrografic respectiv, realizat în conformitate cu art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, măsurile necesare pentru a proteja ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre și utilizarea de către om a apelor subterane, pe partea din corpul de ape subterane reprezentată de punctul sau punctele de monitorizare în care s-a depășit valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau unei valori
PLANUL NAŢIONAL din 29 ianuarie 2009 (*actualizat*) de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273981_a_275310]
-
în programul de măsuri realizat potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, toate măsurile necesare pentru inversarea tendințelor care prezintă un risc semnificativ de afectare a sănătății oamenilor, a calității ecosistemelor acvatice ori terestre sau a utilizărilor legitime, reale ori potențiale, ale mediului acvatic, pentru a reduce progresiv poluarea și pentru a preveni deteriorarea apelor subterane. ... (3) Autoritatea responsabilă aprobă prin ordin al conducătorului său, la propunerea autorității de implementare, nivelul de
PLANUL NAŢIONAL din 29 ianuarie 2009 (*actualizat*) de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273981_a_275310]
-
Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, toate măsurile necesare pentru inversarea tendințelor care prezintă un risc semnificativ de afectare a sănătății oamenilor, a calității ecosistemelor acvatice ori terestre sau a utilizărilor legitime, reale ori potențiale, ale mediului acvatic, pentru a reduce progresiv poluarea și pentru a preveni deteriorarea apelor subterane. ... (3) Autoritatea responsabilă aprobă prin ordin al conducătorului său, la propunerea autorității de implementare, nivelul de pornire pentru inversarea tendinței, ca procent din nivelul standardelor de calitate a
PLANUL NAŢIONAL din 29 ianuarie 2009 (*actualizat*) de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273981_a_275310]
-
împotriva poluării și deteriorării, să nu fie îndeplinite. Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ține seama de următoarele: 1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente: a) extinderea interacțiunilor dintre apele subterane și ecosistemele acvatice asociate și ecosistemele terestre dependente; ... b) legătura cu utilizările sau cu funcțiile legitime reale ori potențiale ale apelor subterane; ... c) toți poluanții care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ținându-se seama de lista minimală prevăzută în
PLANUL NAŢIONAL din 29 ianuarie 2009 (*actualizat*) de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273981_a_275310]
-
Corina Lupu, secretar de stat Anexă 1 Capturile totale admisibile și efortul de pescuit la principalele specii de pești din Marea Neagră pentru anul 2016 *Font 8* Specia Stoc (ț) Anexă 2 Captura totală admisibila pe specii de pești și complexe acvatice pentru anul 2016 în perimetrul Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării" *Font 7* ┌────┬─────────────────────────────────┬───────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┬────────┐ │Nr. │ Specia/Zona *) Speciile de apă dulce, menționate în coloana nr. 6 (Bazine Marea Neagră), sunt capturate în Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe. Efortul de pescuit exprimat prin
ORDIN nr. 284 din 7 martie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272825_a_274154]