12,919 matches
-
în apropiere a unor surse de argilă și piatră de calitate au făcut ca un baraj de greutate sau un baraj de umpluturi din materiale locale să fie neeconomice. Pentru reducerea cantității de beton a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea subpresiunilor. Poiana Uzului este al treilea baraj de acest tip din țară, după Barajul Secu (H=40 m) și Lacul
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
fie neeconomice. Pentru reducerea cantității de beton a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea subpresiunilor. Poiana Uzului este al treilea baraj de acest tip din țară, după Barajul Secu (H=40 m) și Lacul de acumulare Strâmtori (H=52 m).Barajul este constituit din 33 de ploturi, dintre care 3 sunt de construcție masivă, 3 deversante, iar celelalte de tip curent
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea subpresiunilor. Poiana Uzului este al treilea baraj de acest tip din țară, după Barajul Secu (H=40 m) și Lacul de acumulare Strâmtori (H=52 m).Barajul este constituit din 33 de ploturi, dintre care 3 sunt de construcție masivă, 3 deversante, iar celelalte de tip curent. Golirile de fund realizate din conductă metalică
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea subpresiunilor. Poiana Uzului este al treilea baraj de acest tip din țară, după Barajul Secu (H=40 m) și Lacul de acumulare Strâmtori (H=52 m).Barajul este constituit din 33 de ploturi, dintre care 3 sunt de construcție masivă, 3 deversante, iar celelalte de tip curent. Golirile de fund realizate din conductă metalică de Ø=1,5 m, sunt dispuse în ploturile deversante. Deversorul, pe 3
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
execuție. In spatele benzii Sika, la 50 cm, este dispus un dren de Ø=20 cm care colectează eventualele ape de infiltrație. La baza rosturilor de dilatație dintre fundațiile contraforților sunt prevăzute galerii vizitabile de drenaj. Apele colectate din întregul baraj sunt evacuate printr-un canal colector semifabricat cu Ø=1 m, lung de 800 m. Una dintre măsurile luate în scopul reducerii cu cca 21.000 m³ a volumului de beton a fost lestarea cu balast a soclurilor de fundație
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
pe conturul amprizei și un foraj la 18 m² în zona centrală. Perdeaua de etanșare, alcătuită din 3 șiruri de foraje injectate este situată pe toată lungimea piciorului amonte și prelungită în versanți pe 50 m. O galerie în lungul barajului colectează apele rezultate dintr-un șir de foraje de drenaj. În dreptul ploturilor 17 și 18 sunt amplasate camera de rupere a presiunii și centrala hidroelectrică. Prima asigură o presiune constantă în conducta de aducțiune, indiferent de nivelul apei în lac
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
amplasate camera de rupere a presiunii și centrala hidroelectrică. Prima asigură o presiune constantă în conducta de aducțiune, indiferent de nivelul apei în lac, iar centrala cu o putere instalată de 4,1 MW produce 14 GWh/an energie electrică. Barajul de la Poiana Uzului a introdus, pentru prima dată în activitatea firmei și în țară, câteva soluții tehnice inedite la acea vreme și de eficiență practică. Dintre acestea amintim folosirea prefabricatelor de beton de până la 2,5 t, utilizate la cofrarea
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
cantități de lucrări au fost de 500.000 m³ excavații, 700.000 m³ de beton, 70.000 m injecții. Lucrările s-au desfășurat între anii 1967 și 1972, darea în exploatare în regim intermediar făcându-se la sfârșitul anului 1970. Barajul este păzit 24 h din 24 de către o firmă privată de pază iar parcurgerea barajului la pas sau cu un autovehicul este strict interzisă datorită riscului biologic de infectare a apei din surse externe. Dincolo de coada lacului există satul, nou
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
70.000 m injecții. Lucrările s-au desfășurat între anii 1967 și 1972, darea în exploatare în regim intermediar făcându-se la sfârșitul anului 1970. Barajul este păzit 24 h din 24 de către o firmă privată de pază iar parcurgerea barajului la pas sau cu un autovehicul este strict interzisă datorită riscului biologic de infectare a apei din surse externe. Dincolo de coada lacului există satul, nou înființat după 1990 Valea Uzului, aparținând de orașul Dărmănești. În amonte, la frontiera dintre Județele
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
n.18 martie 1888 Leiningen Villa, Lowther Hill, Forest Hill, Kent, - d. 1949) a fost un arhitect american de origine evreu britanic cunoscut în special pentru opera sa de rafinare și stilizare în manieră Art Deco a tututor construcțiilor aferente barajului Hoover, precum și a barajului însuși. Gordon Bernie Kaufmann s-a născut ca Gordon Beni Kaufmann,fiu al comerciantului Gustav Kaufmann, originar din Bavaria, și al soției acestuia, Matilda May, născută Isaacs, din Margate, Kent, originară dintr-o familie provenită din
Gordon Kaufmann () [Corola-website/Science/307600_a_308929]
-
Leiningen Villa, Lowther Hill, Forest Hill, Kent, - d. 1949) a fost un arhitect american de origine evreu britanic cunoscut în special pentru opera sa de rafinare și stilizare în manieră Art Deco a tututor construcțiilor aferente barajului Hoover, precum și a barajului însuși. Gordon Bernie Kaufmann s-a născut ca Gordon Beni Kaufmann,fiu al comerciantului Gustav Kaufmann, originar din Bavaria, și al soției acestuia, Matilda May, născută Isaacs, din Margate, Kent, originară dintr-o familie provenită din Scoția (ulterior menționată sub
Gordon Kaufmann () [Corola-website/Science/307600_a_308929]
-
clădirile designate de Kaufmann au un aspect foarte "mecanic", amintind adesea de niște versiuni uriașe a unor obiecte de uz casnic, realizate într-o manieră demodată. Clădirea principală a ziarului Los Angeles Times este un perfect exemplu, în timp ce clădirile aferente Barajului Hoover și barajul însuși au o anumită eleganță, care deși masivă pare mai zveltă în comparație cu creațiile sale similare ale aceleiași perioade de timp. din California online, cu o scurtă notă biografică
Gordon Kaufmann () [Corola-website/Science/307600_a_308929]
-
Kaufmann au un aspect foarte "mecanic", amintind adesea de niște versiuni uriașe a unor obiecte de uz casnic, realizate într-o manieră demodată. Clădirea principală a ziarului Los Angeles Times este un perfect exemplu, în timp ce clădirile aferente Barajului Hoover și barajul însuși au o anumită eleganță, care deși masivă pare mai zveltă în comparație cu creațiile sale similare ale aceleiași perioade de timp. din California online, cu o scurtă notă biografică
Gordon Kaufmann () [Corola-website/Science/307600_a_308929]
-
lung de 88 km, se înscrie în cea mai mare parte printre Munții Cindrelului, la est, și Munții Șureanului, la vest, unde străbate, într-un extins areal cu șisturi cristaline, o succesiune de sectoare înguste cu altele largi favorabile amenajării barajelor și lacurilor naturale. Studiile complexe, intensificate începând din anul 1965, au relevat faptul că pe Sebeș pot fi realizate 6 uzine hidroelectrice, cu o putere instalată de 390 MW și o capacitate de producție de 691 mil. kwh/an: Frumoasă
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
MW și 88 kwh/an), Petrești (12 MW și 21 mil. kwh/an) și Sibișeni (26 MW și 45 mil. kwh/an). Lucrările de amenajare hidroenergetica a Sebeșului au început abia în anul 1972 și au constat în ridicarea unor baraje pentru acumulări și pentru devierea apelor, săparea unor aducțiuni, amplasarea uzinelor hidroelectrice etc. Din cele 6 hidrocentrale proiectate, până în prezent au fost puse în funcțiune 4: Gâlceag, Șugag, Săsciori și Petrești. Barajul Oașa, amplasat în Defileul Oașei, este obiectivul principal
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
anul 1972 și au constat în ridicarea unor baraje pentru acumulări și pentru devierea apelor, săparea unor aducțiuni, amplasarea uzinelor hidroelectrice etc. Din cele 6 hidrocentrale proiectate, până în prezent au fost puse în funcțiune 4: Gâlceag, Șugag, Săsciori și Petrești. Barajul Oașa, amplasat în Defileul Oașei, este obiectivul principal pentru întreaga amenajare și a intrat în funcțiune în anul 1979. Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
echipată cu două grupuri de tip Francis de 75 MW fiecare. De asemenea, prin intermediul Stației de pompare Gâlceag ce conține două hidropompe cu putere de 10 MW fiecare, acumularea Oașa primește, tot suplimentar, si apele râului Cugirul Mare (zăgăzuite de barajul de la Canciu). În viitorul apropiat lacul de la Canciu va mă fi alimentat și de apele râului Cugirul Mic prin intermediul aducțiunii secundare Rîul Mic - Sipcea ( galerie subterană cu lungimea de cca 3400 m). Barajul Tăul Bistrei, situat în „Poartă Sebeșului“, este
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
si apele râului Cugirul Mare (zăgăzuite de barajul de la Canciu). În viitorul apropiat lacul de la Canciu va mă fi alimentat și de apele râului Cugirul Mic prin intermediul aducțiunii secundare Rîul Mic - Sipcea ( galerie subterană cu lungimea de cca 3400 m). Barajul Tăul Bistrei, situat în „Poartă Sebeșului“, este construit din beton în formă de arc cu lungimea de 193 m. Lățimea să maximă de la bază este de 11 m, la cornament de 4 m, iar înălțimea maximă se ridică la 78
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
beton în formă de arc cu lungimea de 193 m. Lățimea să maximă de la bază este de 11 m, la cornament de 4 m, iar înălțimea maximă se ridică la 78 m. Lacul Tăul Bistrei, format în anul 1983 în spatele barajului, are o lungime de circa 3,5 km și acumulează un volum de apă de 21 mil. m3. Apele provin de la Hidrocentrala Gâlceag și de la afluenții Gâlceag, Tău, Miraș și Bistra. Hidrocentrala Șugag, tot de tip caverna, a intrat în
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
m3. Apele provin de la Hidrocentrala Gâlceag și de la afluenții Gâlceag, Tău, Miraș și Bistra. Hidrocentrala Șugag, tot de tip caverna, a intrat în funcțiune în anul 1984 și este dotată cu două grupuri hidroenergetice Francis de căte 75 MW fiecare. Barajul Obrejii de Căpâlna este construit din beton, fiind de forma arcuita. Are grosimea la baza de 10,5 m, la coronament de 4 m, înălțimea de 42 m și lungimea de 143 m. Lacul format, Nedeiu sau Obrejii de Căpâlna
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
mil. m3 care provine de la Hidrocentrala Șugag și de la afluenții Dobra, Nedeiu, Grosești și Mărtinie. Apă din lac pune în mișcare cele două turbine ale Hidrocentralei Săsciori, de căte 21 MW fiecare, care funcționează la întreaga capacitate din anul 1987. Barajul Petrești, construit din beton, a fost înălțat în scopul formării acumulării omonime. Lacul rezultat, lung de 2,1 km, acumulează un volum de 1,2 mil. m3 apă care provine de la Hidrocentrala Săsciori printr-o galerie lungă de circa 3
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
beton, a fost înălțat în scopul formării acumulării omonime. Lacul rezultat, lung de 2,1 km, acumulează un volum de 1,2 mil. m3 apă care provine de la Hidrocentrala Săsciori printr-o galerie lungă de circa 3 km. La baza barajului se află Hidrocentrala Petrești, cu o putere instalată de 4 MW, intră în funcțiune în anul 1983. Este dotată cu două turbine de tip bulb. Salba de hidrocentrale construite pe râul Sebeș însumează o putere instalată de 346 MW și
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
centrele din localitățile Caracuri (Bolgrad), Vaisal, Fântâna - Zânelor, Chitai și Ismail, iar militarii, pe câmpurile Mărășești, Panciu, Odobești, Năruja și în localitățile Burdusoci, Coroești, Munteni, Nicorești și Negulești. Începând cu 18 septembrie 1939, Comandamentul Corpului de Jandarmi a organizat un baraj pe linia de vest a județelor Putna, Bacău și pe linia de sud a județelor Tecuci, Putna și Covurlui tocmai pentru a-i împiedica pe refugiații polonezi să ajungă în mod dezorganizat în Muntenia și Transilvania. Subunitățile de jandarmi care
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
vest a județelor Putna, Bacău și pe linia de sud a județelor Tecuci, Putna și Covurlui tocmai pentru a-i împiedica pe refugiații polonezi să ajungă în mod dezorganizat în Muntenia și Transilvania. Subunitățile de jandarmi care au realizat acest baraj format din posturi fixe, patrule mobile și filtre făceau parte din Regimentul 4 Jandarmi (Prut), Regimentul 3 Jandarmi (Dunărea) și Legiunea de Voluntari Jandarmi București. După numai o săptămână, Marele Stat Major (M.S.M.) al armatei a desființat pentru refugiații militari
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
au instalat în vechile circumscripții teritoriale pe care le abandonaseră în vara anului 1940. În același timp, companiile de jandarmi care executau serviciul de poliție pe lângă marile unități operative au urmat pe front aceste unități în toate fazele războiului asigurând baraje de poliție, posturi de control, filtre, patrule, sprijinirea instalării autorităților românești comunale, inventarierea și paza depozitelor de materiale și de armament capturate de la sovietici, asanarea câmpurilor de luptă, strângerea și paza prizonierilor de război, prinderea sau nimicirea grupurilor de partizani
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]