12,003 matches
-
Cu toate acestea, el a continuat să sculpteze în Praga și a realizat unele opere semnificative în 1720, ca de exemplu grupul statuar monumental și stâlpul din piața Hradčany ("Hradčanské náměstí", 1726). Cam prin aceeași perioadă (1722) i s-a comandat realizarea a 13 piese ale Calvarului pentru a fi amplasate în nișele scării Castelului Nou, un proiect care nu a fost niciodată realizat. Spre sfârșitul vieții sale, boala l-a împiedicat treptat, să mai lucreze singur, așa că a creat doar
Ferdinand Brokoff () [Corola-website/Science/336075_a_337404]
-
rezultatul investigației, împreună cu documentele de fabricație ale producătorului. Ancheta jurnalistică a relevat și că singura verificare ce se făcea asupra dezinfectanților comercializați era făcută de Unilab, o firmă aflată sub același management ca și Hexi Pharma. Jurnaliștii de investigație au comandat și un test de laborator al unui dezinfectant produs de Hexi Pharma. Testul, efectuat în laboratorul ICECHIM din cadrul Ministerului Educației, a relevat o concentrație cu un ordin de mărime mai mică decât cea specificată. Urmând traseul banilor, jurnaliștii au remarcat
Criza dezinfectanților diluați (România, 2016) () [Corola-website/Science/336077_a_337406]
-
1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Cantemir No. 12". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 12 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Bârlad. La intrarea în război, Regimentul 12 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Dumitru Harahaș. Regimentul 12 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 12 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336093_a_337422]
-
prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Mihai Viteazul No. 6". Regimentul a făcut parte din organică Brigăzii 8 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana București. La intrarea în război, Regimentul 6 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Mihail Dârvari. Regimentul 6 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 6 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336092_a_337421]
-
prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul IV Ilfov No. 21". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 8 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana București. La intrarea în război, Regimentul 21 Infanterie a fost comandat de colonelul Grigore Berindei. Regimentul 21 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336095_a_337424]
-
1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Tulcea No. 33". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 20 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Tulcea. La intrarea în război, Regimentul 33 Infanterie a fost comandat de colonelul Atanase Mihăescu. Regimentul 33 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336097_a_337426]
-
prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Petru Rareș No. 39". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 19 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Cernavodă. La intrarea în război, Regimentul 39 Infanterie a fost comandat de colonelul Marin E. Ionescu. Regimentul 39 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 39 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336098_a_337427]
-
apărarea Marii Uniri, La fârșitul anului 1918 și în 1919 a luptat astfel inițial în Transilvania și în continuare a în campania din Ungaria, pentru a ajunge până la nord de Budapesta. La intrarea în război, Regimentul 15 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Teodor Pirici, mobilizând următorul efectiv: 63 ofițeri, 3.258 trupă, 374 cai și 72 trăsuri. Ca efect al pierderilor suferite în luptă și dată fiind necesitatea unor diverse restructurări, unitatea a fost reorganizată de mai multe ori, în
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
noiembrie (ziua în care generalul Boieriu și-a preluat oficial postul, căpitanul Popa devenind vicepreședinte), alți 6 noi membri au fost cooptați în Senat. Un moment semnificativ a fost reprezentat de sosirea și instalarea în ordine a Regimentului 31 Sibiu, comandat de locotenentul Eugen Duca. Pe 17 noiembrie s-a desfășurat în cazarma Franz Ferdinand, solemnitatea depunerii jurământului militar și a sfințirii drapelului românesc (confecționat de către Silvia Popa, soția căpitanului Traian Popa), serviciul religios fiind oficiat de către preotul militar Iosif Serafim
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de "Regimentul Bacău No. 27". Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 13 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Bacău. La intrarea în război, Regimentul 27 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Gabriel Niculescu. Regimentul 27 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336096_a_337425]
-
constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Constanța, din cadrul Comandamentului V Teritorial. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 29 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 74 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Ioan Petrescu. Regimentul 74 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 74 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336153_a_337482]
-
constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare București, din cadrul Comandamentului V Teritorial. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 29 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 80 Infanterie a fost comandat de colonelul Gheorghe Vlădescu. Regimentul 80 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 80 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336154_a_337483]
-
constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Focșani, din cadrul Comandamentului III Teritorial. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 35 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 50 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Mihail Anastasiade. Regimentul 50 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 50 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336149_a_337478]
-
constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Găești, din cadrul Comandamentului II Teritorial. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 23 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 68 Infanterie a fost comandat de colonelul Gheorghe Meleca. Regimentul 68 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 68 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336152_a_337481]
-
constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Pitești, din cadrul Comandamentului II Teritorial. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 23 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 44 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Dumitru Mihăilescu. Regimentul 44 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 44 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336148_a_337477]
-
constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Fălticeni, din cadrul Comandamentului IV Teritorial. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 28 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 56 Infanterie a fost comandat de colonelul Constantin Neculcea. Regimentul 56 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 56 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336150_a_337479]
-
constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Târgoviște, din cadrul Comandamentului II Teritorial. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 24 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 62 Infanterie a fost comandat de locotenent-colonelul Constantin Caluda. Regimentul 62 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Regimentul 62 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336151_a_337480]
-
1870, cioplitorul František Rint a fost angajat de către familia Schwarzenberg pentru a aranja grămezile de oase în ordine, obținându-se un rezultat macabru. În 1970, cu prilejul aniversării centenarului lucrării realizate de Rint, regizorului ceh Jan Švankmajer i s-a comandat să realizeze un documentar despre osuar. Rezultatul a fost un film lung de 10 minute, montat frenetic, cu imagini ale scheletelor dublate cu o voce narativă neutră a unui ghid de turism. Această versiune a fost inițial interzisă de către autoritățile
Osuarul din Sedlec () [Corola-website/Science/336225_a_337554]
-
din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 7 Infanterie și Regimentul 32 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 5 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Ploiești. La intrarea în război, Brigada 9 Infanterie a fost comandată de colonelul Dumitru Popovici. Brigada 9 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Brigada 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336321_a_337650]
-
mijloc ”amic” sau ”inamic” funcționează următoarele instalații: Emițătorul interogatorului lucrează în impulsuri cu aceeași frecvență de repetiție cu a radarului. Când fasciculul radarului (prin observarea circulară a spațiului aerian) se apropie de mijlocul aerian de zbor care trebuie ”intrebat” se comandă manual emisia interogatorului până ce fasciculul radar a depășit mijlocul aerian. Receptorul instalației de răspuns de la bord primește semnalul și comandă emiterea semnalului de răspuns (după o anumită întârziere). De obicei, în semnalul de răspuns se transmite, într-un fel sau
NRZ radar () [Corola-website/Science/336299_a_337628]
-
Când fasciculul radarului (prin observarea circulară a spațiului aerian) se apropie de mijlocul aerian de zbor care trebuie ”intrebat” se comandă manual emisia interogatorului până ce fasciculul radar a depășit mijlocul aerian. Receptorul instalației de răspuns de la bord primește semnalul și comandă emiterea semnalului de răspuns (după o anumită întârziere). De obicei, în semnalul de răspuns se transmite, într-un fel sau altul, informație suplimentară. Semnalul emis are o anumită codificare dată de un ”filtru cod”. Semnalul de răspuns ajunge la receptorul
NRZ radar () [Corola-website/Science/336299_a_337628]
-
din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 14 Infanterie și Regimentul 16 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 7 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Fălticeni. La intrarea în război, Brigada 14 Infanterie a fost comandată de colonelul Octav Boian. Brigada 14 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Brigada 14 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336322_a_337651]
-
din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 3 Infanterie și Regimentul 19 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 2 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Slatina. La intrarea în război, Brigada 4 Infanterie a fost comandată de colonelul Ilie Antonescu. Brigada 4 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Brigada 4 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336320_a_337649]
-
din armata permanentă. Din compunerea brigăzii făceau parte Regimentul 33 Infanterie și Regimentul 38 Infanterie. Brigada a făcut parte din organica Divizia 10 Infanterie, fiind dislocată la pace în garnizoana Tulcea. La intrarea în război, Brigada 20 Infanterie a fost comandată de colonelul Petre Popovăț. Brigada 20 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
Brigada 20 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336323_a_337652]
-
aflate într-o rapidă înaintare în Franța, au dus la epuizarea resurselor atacului aliat impetuos spre Berlin. Pierderile germanilor în Franța fuseseră ridicate. Feldmareșalul Walter Model a apreciat la un moment dat că cele 74 de divizii pe care le comanda ar fi ajuns la puterea a doar 25, dar pe de altă parte problemele logistice ale aliaților le-a oferit defensivei o perioadă de respiro, folosită pentru refacerea capacității de luptă. În septembrie, înaltul comandament al "Wehrmachtului" a mobilizat pe
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]