13,415 matches
-
de „dolce far niente”), care i-a dat-o imediat. c.r. Oare toate partidele muncitorești și comuniste sînt socialiste? Dilema În care căzuse colegul lui P. Necula, Ion Andrei (cel ce asudase din greu la cerebel din cauza „neatenției” ideologice a profesorului V. Adăscăliței), fusese cauzată de o știre apărută În numărul 1305/7 mai 1972, știre preluată prost dintr-un buletin informativ al agenției oficiale românești Agerpres. Greșeala fusese făcută de ziaristul de la „Vremea nouă” În materialul intitulat: „Interviul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din biroul Împuterniciților DGPT purtau antetul „Secret de serviciu” sau „Confidențial” pentru ca lumea să fie atentă la manipularea și păstrarea lor. Luând la purecat, literă cu literă cel mai sigur, lucrarea „Monografia municipiului BÎrlad”, Petru Necula a descoperit niște chestiuni ideologice bune de pus autorii sub securea călăului. Unul dintre semnatari, probabil profesor de istorie, a scris adevărul despre popoarele slave, recte vechii ruși, În capitolul „BÎrladul - istoria unei străvechi așezări” când „...În cîteva rînduri, se vorbea despre popoarele slave, cotropitoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe ce i se cășunase corectorului cu un capăt al creionului roșu și cu celălalt albastru: „Presa bîrlădeană din trecut, foarte bogată de altfel, era tratată detaliat, cu lux de amănunte, Însă necritic, fără a scoate În evidență și limitele ideologice (subl.ns.) ale unor publicații de orientările cele mai diferite”. Amușinând fructul interzis, Necula precizase că, la sesizarea sa, „...organul local de partid a indicat ca acest capitol să fie revăzut, modificat și completat În spiritul indicațiilor partidului nostru (subl
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și Vrancea” sau cea de „...Îndrumător permanent a două organizații de partid din Întreprinderea de confecții Vaslui” ori aceea de „...lector al Comitetului județean de partid” ocazie cu care susținuse „...conferințe pe diferite teme În județ” conducând chiar și „...dezbateri ideologice”. Lăudându-se peste poate, tovul afirmase că „Nici În județ și nici În locurile În care am mai lucrat, nu mi s-au Înregistrat scăpări, omiteri, greșeli În activitatea de lectură”, fiind un acribios roșu prin excelență, zicem noi. Din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În jurul vostru o clipă/ nu e nevoie să vorbim prea mult,/ vă poate duce și pe voi capul!// O stea alunecă și cade/ scrîntindu-și un picior pe boltă./ Străbunii se-ncolonează tăcut/ parc-ar pleca la revoltă”. Iată motivația pur ideologică a cenzorului, ce l-a determinat să taie poemul din cuprinsul revistei: „Pentru ambiguitatea poeziei și, mai cu seamă (sintagmă ceaușistă preluată rapid de scărpinătorul Între cornițe al <<marelui cîrmaci>>, n.n.) pentru că ea conduce la desprinderea unei concluzii eronate, cea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
munca cenzorilor era răsfirată pe mai multe fronturi, netrebuind să scape atenției lor nici măcar un banal meniu de cârciumă, ce-i drept, cu remiză 10% așa cum era restaurantul nr.1 „Moldova” din Bârlad. Este greu de Înțeles prezentarea la controlul ideologic al unei Înșiruiri de preparate culinare și băuturi de tot soiul și grade alcoolice dar, cine știe, paranoicul partid se temea ca nu cumva vreun reacționar dușman al poporului să insereze În listă ceva ce contravenea moralei socialiste, cea mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a-i aproba tipărirea „...volumului de versuri și proză cu creații ale membrilor cenaclurilor literare, intitulat <<Pămînt iubit>>, precum și piesa de teatru <<S-ar fi putut Întîmpla>> de George Stoian”. Cu multă morgă, directorul adăugase: „Răspundem de calitatea și conținutul ideologic (subl.ns.) al lucrărilor Înaintate”. Pus pe fapte bune, dar și având Încredere În cuvântul de onoare al semnatarului adresei, cenzorul Ion Andrei a dat aviz favorabil petiției, fapt confirmat și de semnătura sa pe ștampila unității, pusă În partea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-a și Întâmplat, riscăm noi să fim acuzați În anul 2013 de prea mult patriotism... d.t. Tovarăși profesori, nu vă dați mari, că nu se cade! Pe 28 decembrie 1972, șeful inimosului și bravului colectiv vasluian de „radieriști” ideologici, trimitea Centralei bucureștene „Nota de sinteză la revistele școlare” pe anul evocat. Documentul „secret de serviciu” purta numărul S/17 și sprințaru-i text Începuse cu următoarele cuvințele: „Cele nouă reviste școlare care apar În județul nostru s-au străduit și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din acele vremuri (dar și de mai târziu) i se rezervase, pudic, punctul 3 și nu știm de ce, dacă luăm În calcul importanța uriașă a propagandei de spălare a creierelor, utilizată la scară națională, precum și a sădirii forțate a mlădițelor ideologice În mințile curate ale copiilor. Acest paragraf se numea „Viața și activitatea organizației UTC” și era compus din patru sub-puncte, grupate sub genericul: „Preocupările revistei față de: „Activitatea organizației UTC; aspectele cele mai semnificative din munca organizației; popularizarea acțiunilor inițiate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lectorului clar exprimat, urmărindu-se cu maximum de operativitate finalizarea lor”. Pus pe război, Andrei tunase și fulgerase astfel: „Se va adopta o poziție mai fermă, mai combativă, mai exigentă În muncă”. De asemenea, el mai invocase și „...păstrarea purității ideologice a partidului nostru”. Chiar așa! Cum Ceaușescu și clica sa inventaseră conceptul de „etică și echitate socialistă”, armata de jurnaliști a țării a fost pusă la treabă după ce, În prealabil, oamenii se școliseră la cursurile Învățământului de partid. Copoii Direcției
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un mare adevăr, Necula a continuat astfel: „Gazeta județeană constituie un mijloc puternic și eficient de propagandă, de educație comunistă datorită nu numai operativității În informare, pătrunderii adînci În masele de oameni ai muncii, ci și faptului că problemele activității ideologice cuprind, de fapt, toate laturile activității vieții sociale”. Considerând că Înșiruirea tuturor acestor cuvinte pompoase, de ședință PCR, este complet lipsită de sens și rațiune, punem punct lucrărilor tov. Petru Necula dar nu trebuie să uitați că ne vom reîntâlni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care idiotul aparent lipsit de repere se dovedea a fi singurul personaj capabil să-și păstreze reperele în agitata Americă a anilor 60-70 ; adevăratul fulg dus de vînt era prietena lui din copilărie, care, după două decenii de rătăciri ideologico sexuale, ajungea într-un tîrziu să-i împărtășească valorile. Filmul chiar avea prostul gust de a ne vinde valorile lui Gump (printre care ascultarea ordinelor și fuga de probleme) drept adevăratele valori ; într-un fel de culminare coșmarescă a demersului
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lor. Roboții fac totul în locul lor, astfel încît ei să se poată dedica exclusiv experiențelor virtuale. Mușchii li s-au atrofiat tot mai mult de la o generație la alta și au ajuns să nu mai interacționeze deloc. Despre acest discurs ideologic se pot spune multe : se poate spune că e oarecum clișeistic, după cum se poate spune că merită repetat oricît de des și că e deosebit de important să ajungă la copii. Dar pentru mine cel mai important e faptul că, așa cum
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sub comunism, când va veni la putere.)" Așadar, din relatările rudelor familiei lui Iliescu și ale celor care i-au cunoscut la Oltenița bunicul și tatăl, ar trebui să deducem că Alexandru Penu și-ar fi renegat familia din motive ideologice, moment în care și-ar fi schimbat numele din Penu în Iliescu, după care a ținut un discurs profetic despre comunism familiei. Să reținem amnezia de care este cuprins Ion Iliescu, fostul președinte al României, când vine vorba despre originea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ar fi schimbat numele din Penu în Iliescu, după care a ținut un discurs profetic despre comunism familiei. Să reținem amnezia de care este cuprins Ion Iliescu, fostul președinte al României, când vine vorba despre originea familiei sale, precum și motivația ideologică, lansată de rude și de cunoscuți, atunci când trebuie să explice metamorfoza prin care Alexandru Penu, fiul lui Vasile Penu din Ulmeni, își ia un alt nume, devenind subit Alexandru Iliescu. Deoarece Ion Iliescu a fost, timp de șapte ani, președintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
CODAȘII", EXPEDIAȚI ULTERIOR LA CANAL În 1950, Ion Iliescu - membru C.C. la U.T.M., Secția "Învățământ Mediu și Superior" - intra la Facultatea de Hidroteimica din București. Că și la bacalaureat, el era în poziția de a fi șefu' pe linia ideologică, al profesorilor săi. Conform sistemului de subordonare al momentului, Ministerul Educației și învățământului nu juca decât rolul unei simple anexe a Secției "invamant Mediu și Superior" din C.C. al U.T.M., secția care transpunea în viață (în școli, licee, facultăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
CURRICULUM VITAE ȘI FINANȚAREA SOVIETICĂ În contextul Războiului rece, Uniunea Internațională a Studenților, în secretariatul căreia era înfiltrat în 1955, ca submarin al Moscovei, tinarul Ion Iliescu, activitatea acestei organizații a urmat, riguros, principalele momente ale confruntării celor două blocuri ideologice și militare. Fără altă rivala până în 1950, UIS avea marele avantaj pentru sovietici că reprezenta singură organizație abilitata să vorbească în numele studenților, la diverse reuniuni internaționale ori instanțe ONU. În 1946, UIS respingea Planul Marshall (conform indicațiilor Moscovei) și planul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
proletariatului. De la Liviu Ciulei, regizorul de teatru, Lucian Pintilie, regizorul de film, la Mircea Iorgulescu, criticul literar, avem o întrebuințare a operei lui Caragiale ca instrument antitotalitar, ca demistificare și decon- strucție a mecanismelor și strategiilor de aservire și coerciție ideologică ale regimului comunist. Dramaturgia shakespeariană și tragedia greacă și latină au fost nu odată utilizate în același mod pe scenele românești, însă opera lui Caragiale ni se adresează direct, pe românește, în sensul cel mai profund al termenului. Acest tip
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
excesele „actualizărilor” într-un inter- viu acordat lui Constantin Coroiu și consemnat în Adevărul literar și artistic. Un al doilea tip de utilizator este acela care a făcut din opera lui Caragiale, decupată procustian și bricolată brutal, un instru- ment ideologic, dialectic, un material propagandistic. Astfel apare în critica și teoria literară a anilor ’50, sub semnul realism- socia- lismului, un Caragiale ca impenitent antiburghez și antijunimist, acid critic social pe nemărturisite, dar presupuse criterii ideo- logice. Îl avem în film
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rolul pe care trebuie să-l asume intelectualul occidental se regăsește în această ieșire din epocă pentru a o vedea mai bine, mai nuanțat. Julien Benda indica disocierea intelectualului occidental de pasiunile politice care-l fac prizonierul exceselor, de angajările ideologice febricitate, de cauționarea regimurilor totalitare în numele ideilor generoase de Justiție, Adevăr, Umanitate sau de împlinirea unor viziuni utopice. Aceste reflexe de apărare născute din evenimente și asociate discernământului ca bun-simț, chiar și livrat în termenii paradoxului cum o face Alexandru
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de excesul criticii, de lentila prin care e privită opera pentru a o deforma conform cu un indice de refracție ideologic convenit. În opinia lui Nicolae Manloescu, ne plasăm în zona abuzurilor sau a unei rele întrebuințări nu doar cu instrumentarea ideologică a unui antijunimism caragialian de esență realist socialistă în anii ’50, dar și cu o lectură de opoziție, antitotalitară și evident esopică precum cea a lui Mircea Iorgulescu din Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale . În același sens pledează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și evident esopică precum cea a lui Mircea Iorgulescu din Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale . În același sens pledează și Monica Lovinescu, asupra revenirii operei lui Caragiale în matca literaturii după o îndelungă întrebuințare a ei în sens ideologic sau contra-ideologic cu toate deformările la care aceste întrebuințări au silit opera. „Totuși, cred că a devenit necesar să ne «despărțim de caragialism», chiar și atunci când realitatea ne împinge din nou spre el. Să-l redăm, cu alte cuvinte, pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o permanentă condiție subalternă, de dependență față de centru. În opinia filo- zofului, Caragiale are în vedere provincia și mahalaua ca simboluri ale periferiei. „Caragiale nu a avut în vedere decât lumea de margine, fie mahalaua fie provincia, așezată sub caricatura ideologică ce este provincia ?” Teza pe care o formulează Alexandru Dragomir ține de instituirea aces- tui raport Centru-Periferie, prin care lumea lui Caragiale este exclusiv una provincială, sau dacă nu, una marginală în sensul pe care mahalaua îl conferă acestuit termen
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu trauma. În La fabrique du monstre dans l’art moderne. Homuncules, Géants et Acéphales, Jean Clair remarca schimbarea de paradigmă în regimul reprezentării monstruozității sub specia gigantescului, de la giganții benefici la cei malefici, ultimii prefigurându-i pe marii lideri ideologici genocidari, Hitler, Stalin etc. „Le changement de paradigme, du géant bénéfique au géant maléfique, est d’abord un changement de direction dans le cours des choses, donc de la marche humaine. (...) D’où est venue cette transformation ? Du moment peut-être ou
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
paralel cu generația cri- terionistă, naționalist- ortodoxistă pe linia Vulcănescu - Crainic - Eliade - Noica. Diferența este una de asumare a unei tradiții culturale, în cazul cerchiștilor fiind vorba de Școala ardeleană - Maiorescu - Eugen Lovinescu. În Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Augustin‑Doinaș , Virgil Nemoianu observa și el calitatea specială a estetismului cerchist care tinde către edificarea unui model social posibil, diferit de estetismul radical al decadenților, refractar oricărei derivări eticiste. În cazul lui Radu Stanca, raportul său cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]