13,885 matches
-
De ce riscați mai mult după ce ați acumulat câștiguri neașteptate? Efectul „banii din partea casei”............................................................................76 22 De ce dați atâtea comenzi la Bursă în fiecare an? Excesul de trading..................................................................................................79 23 De ce câștigați mai puțin la Bursă de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet.................................................................................81 Capitolul 5 O obsesie: să nu regreți niciodată................................................................................85 Cum ne inhibă modul de comportare aversiunea față de pierderi și regret De ce încercați să vă vindeți casa la un preț nerealist când piața imobiliară scade? Aversiunea față de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cele mai bune performanțe anul trecut? Credința în „Bate fierul cât e cald”........................................................................30 De ce tinerii care fac economii se transformă în bătrâni bogați? Subestimarea intereselor compuse..........................................................................34 De ce inflația ne împinge să ne vindem casa și să devenim chiriași? Iluzia monetară........................................................................................................39 De ce jucați negru la ruletă când a ieșit roșu de patru ori la rând? Eroarea jucătorului Cap, Pajură, Cap, Cap, Cap, Cap...Pe ce parte o să cadă banul la următoarea aruncare? Marea majoritate a oamenilor va opta pentru
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Subjective discount functions-an experimental approach», Applied Financial Economics, 14, 299-311. GOETZMANN W. și IBBOTSON R. (2005Ă, «History and equity risk premium», Yale ICF Working Paper No 05-04. 10 De ce inflația ne împinge să ne vindem casa și să devenim chiriași? Iluzia monetară E mai bine să ai trei bilete de 50 de euro în buzunar decât două. Un lucru evident? Nu-i așa de sigur...Totul depinde de fapt de nivelul prețurilor. Biletul de 50 de euro nu «valorează» același lucru
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cină în tête-à-tête cu ziarul nostru. A gândi în prețuri reale, adică în termeni de putere de cumpărare, este mai simplu decât a folosi prețurile nominale așa cum sunt afișate. E totuși ceva necesar când este inflație, pentru a nu sucomba iluziei monetare și pentru a realiza tranzacții economice bune. Este chiar ceva indispensabil în perioadă de inflație puternică -cum era cazul în Franța înainte de anii 1990și mai general atunci când vindem bunuri deținute de multă vreme, cum ar fi o casă. Pentru
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
real 2% -1% -2% Loc Primul 37% 17% 48% Al doilea 10% 73% 16% Al treilea 53% 10% 36% Se dovedește că jumătate din participanți au interpretat situațiile celor trei frați după singurul criteriu al performanțelor nominale, căzând astfel pradă iluziei monetare. Pentru indivizii respectivi, Carl a făcut o afacere mai bună decât Ben care s-a descurcat mai bine decât Adam pentru că ei au afișat respectiv un câștig nominal de 23%, o pierdere nominală de 1% și o pierdere nominală
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o inflație și o deflație de 2%Ă și au obținut aceleași rezultate. Cu cât suntem proprietari ai casei noastre de mai multă vreme, cu atât inflația a făcut mai mult să crească prețul acesteia și cu atât mai mult iluzia monetară poate perturba estimarea plusvalorilor care sunt realizate în mod real. O consecință directă este că este tentant să-ți vinzi casa pentru a pune în buzunar câștigul nominal care pare o consecință directă, fără a aștepta ca piața să
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Larsen (1989Ă arată că plusvaloarea reală realizată pe un bun imobiliar este corelată în mod negativ cu durata de deținere a bunului. Cu cât suntem proprietari de mai multă vreme, cu atât ne vindem casa în condiții mai puțin bune. Iluzia monetară poate de asemena influența calculele în momentul în care alegem dacă să fim chiriași sau dacă ne îndatorăm cu rată fixă pentru a fi proprietari ai locuinței. Ea îi poate descuraja pe cumpărătorii potențiali care uită că polițele unui
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
astfel de efect depreciativ al inflației asupra prețului bunurilor imobiliare. Brunnermeier și Julliard (2006Ă observă astfel că raportul dintre prețul locuințelor și cel chiriilor este legat negativ de ratele dobânzilor nominale, dar nu depinde dimpotrivă de ratele dobânzilor reale. Concluzie Iluzia monetară ne împiedică să judecăm cu exactitate efectele inflației și, de aici, să adoptăm cel mai bun comportament în raport cu plasamentele pe termen lung în general, și în domeniul imobiliar în particular. Ea ne face să așteptăm prea mult timp înainte de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
formate din acțiuni în acțiuni domestice în timp ce piața franceză nu cântărește decât 5% din capitalizarea mondială. În ciuda evoluțiilor financiare recente, diversiunea națională subzistă deoarece impresia de familiaritate asociată cu acțiunile naționale disturbă anticipările de risc și de randament și dă iluzia că o alocare «patriotică» de capitaluri este în același timp prudentă și eficientă. Studiile academice arată astfel că titlurile naționale sunt percepute de particulari ca fiind în același timp mai puțin riscante și mai remuneratoare decât titlurile străine. Și acest
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
active ale planurilor de economii pentru pensie a mai mult de 500 din marile societăți americane (adunate în indiciul S&P 500Ă aduce două informații care lasă să se creadă că încrederea întreprinderea lor se bazează mai mult pe o iluzie de control decât pe o veritabilă informație privilegiată. În primul rând, angajații își întăresc încrederea în capitalul societății lor după ce acțiunea a progresat, demonstrând că alegerea lor este motivată cel puțin în parte de o diversiune momentum similară cu cea
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
De ce riscați mai mult după ce ați acumulat câștiguri neașteptate? Efectul „banii din partea casei”.............................................................................76 22 De ce dați atâtea comenzi la Bursă în fiecare an? Excesul de trading..................................................................................................79 23 De ce câștigați mai puțin la Bursă de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet.................................................................................81 17 De ce luați mai degrabă în considerare potențialul de creștere decât potențialul de scădere al unui plasament? Diversiunea optimismului Observațiile psihologilor indică că oamenii au tendința de a afișa un optimism exagerat în privința soartei lor. Cred
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
persistance in mutual funds performance», Journal of Finance , 52, 57-82. MALKIEL B. (1995Ă, «Returns from investing in equity mutual funds 1971 to 1991», Journal of Finance, 50, 549-572. 23 De ce câștigați mai puțin la Bursă de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet Trecerea investitorilor de la curtajul clasic (prin telefonă la curtajul on line le-a sporit tendința de a cumpăra și de a vinde frecvent. Amplificarea excesului de încredere când investitorul cumpără și vinde pe Internet se explică prin
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
controlului pe Internet Trecerea investitorilor de la curtajul clasic (prin telefonă la curtajul on line le-a sporit tendința de a cumpăra și de a vinde frecvent. Amplificarea excesului de încredere când investitorul cumpără și vinde pe Internet se explică prin iluzia de control care dă naștere e-trading-ului. Acest mod nou de operare pe piață prezintă caracteristici proprii ce îl pot face să creadă pe investitor că el controlează evenimentele și că acțiunile sale sunt cele care îi vor determina performanțele mai
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
celor care pierd ar fi deci recompensată în cele din urmă... Concluzie Un alt punct interesant din studiul lui Genesove și Mayer este că arată că vânzătorii prezintă aversiune față de pierderile nominale dar nu față de pierderile reale (confirmând rezultatele asupra iluziei monetare de la experimentul nr. 10Ă. Aversiunea față de pierderi ar fi de asemenea de două ori mai puternică pentru proprietarii care locuiau în apartament decât pentru proprietarii care îl închiriau. Prin urmare, am fi mai reticenți la ideea de a ne
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
98 -concedii 131 -de dispoziție 90 -de dotare 90 -cheltuielii angajate 96 -Lună 126 -momentum 11 -soare 123 exces -de încredere 66 -de trading 79 F familiaritate 47 fals consens 12 G gestiune -contra curentului 10, 27 -momentum 9 I iluzie -de control 81 -monetară 39 interacțiuni sociale 147 dobânzi compuse 34 M evoluție aleatorie 27 N norme sociale 150 O omisiune 169 optimism 63 P gândire de grup 153 persistență 34 puncte de referință 20 polarizare 156 preferințe individuale 135
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
dintre scriitor și personajele sale, Mircea Mihăieș spunea într-un interviu recent din „Suplimentul de cultură“: „Există, cu certitudine, un bovarism înnăscut al scriitorului. El pătrunde în lumea propriilor plăsmuiri, așa cum omul obișnuit pătrunde într-o clădire: cu firescul și iluzia că între ficțiune și realitate nu există nici un prag...“. Romanul Mut, al scriitorului Dan Stanca, prezintă un caz mai aparte al acestei relații care se stabilește între scriitor și personaj, o relație care poate deveni, în anumite momente, conflictuală. Mut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
În legătura cu strângerea de mână, Desmond Morris (1977) ne prezintă moduri greșite de a face acest gest cu ajutorul unor analogii demne de luat în seamă: • mâinile carnivore: prinderea mâinii celuilalt cu ambele mâini (ca o mănușă) pentru a crea iluzia cordialității, prieteniei, fiind de fapt o conduită vicleană a celui care o practică; • mâna ciorchine: întinderea vârfurilor reunite ale degetelor, dând dovadă de neimplicare și neseriozitate; • mâna acrobat: strângerea mâinii drepte a interlocutorului și, în același timp, atingerea cu cealaltă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în continuare avantajele și dezavantajele unor metode de pregătire și de livrare a unei prezentări. În alegerea unei metode trebuie avute în vedere trăsăturile auditoriului și oportunitățile de dezvoltare a sesiunii de training. * Scrierea integrală a textului AVANTAJE DEZAVANTAJE * Creează iluzia că citirea integrală a textului din material îl "salvează" pe cel care ține prezentarea * Textul poate fi distribuit participanților înainte de întâlnire. * Este pierdut contactul vizual cu auditoriul * Gesturile și mimica vorbitorului sunt mult diminuate * Scade interesul auditoriului * Monotonie (limbajul scris
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă ca solomonarii, ca vrăjitoarele și ca zânele sale : temele înseși, cele mai frecvente, ale prozelor (magia, iluzia, vrăjile) nu sunt decât expresia aceluiași instinct artistic pe care l-am găsit la temelia lor... Autorul atribuie personajelor facultăți, forțe înrudite cu ale lui ; dar Marele Magician, Vrăjitorul adevărat, rămâne de fapt el însuși ». Despre proza poetică și Povestiri
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
happening-uri, performance-uri etc.) se poate recurge și la narațiune. Cât privește descrierea, unii critici fac deosebirea între identificare, care s-ar aplica formelor, culorilor, valorilor, texturilor specifice și localizării acestor calități, și observare, care ar trebui activată în cazul iluziilor formelor, spațiului și gesturilor. Analiza operelor de artă implică mai multe niveluri de intervenție, de la analiza interpretativă, la analiza semiotică și la cea culturală. Astfel, analiza interpretativă ar putea avea în vedere trei tipuri de subtilități, respectiv înțelegerea, explicarea și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rectangulare formează, astfel, o frontieră care ar limita tabloul la o compoziție bine conturată și unificată în raport cu suprafața. Pe de altă parte, orice pictură este nevoită să propună un anumit spațiu ce se modifică în funcție de aplicarea culorii, care fie oferă iluzia profunzimii, fie delimitează o suprafață. Părțile și spațiul dintr-un tablou devin aluzive, descriptive, uneori chiar naturaliste. La rândul ei, sculptura se construiește prin aplicarea adițională a diferitelor părți, constituind un ansamblu de variațiuni prin organizarea unei ierarhii a clarității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forme abstracte de iluzionism, potrivit căreia materia este necorporală, lipsită de greutate și prezentă optic, asemenea unui miraj. Fried adaugă noțiunii greenbergiene de miraj propriul concept de mediu al formei, care ar argumenta în favoarea importanței pulverizării marginilor prin stabilirea unei iluzii potrivit căreia nu poți fi sigur de experiența obiectelor distincte deoarece nu a-i putea să localizezi contururile. Astfel, privitorul nu se află într-o situație de non-prezență, ci mai curând într-una de prezență abstractă, plutind în fața lucrării ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu este atât depășit, cât subminat de abandonarea pretenției senzoriale. Estetica (în accepțiunea ei generală de reflecție liberă asupra artei) ar fi fost astfel supusă unei modificări, lăsând la o parte aluziile stimulate de obiectele artistice și focalizându-se asupra iluziilor ideologiei artei, niciunele dintre ele nefiind scutite de procesul istoric 182. O altă propunere de analiză post-estetică, cu elemente interpretabile de pre-estetică, vine din partea artistei-teoreticiene Adrian Piper care definește "meta-arta" ca fiind acea activitate de a face explicite procesele gândirii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unui criminal ceva rece și îngrozitor"84. " Am văzut, zice pastorul, moartea în inima acestui popor"85. Ne cutremurăm, desigur, în fața acestei declarații, mai ales că Chapman ne asigură, fără urmă de îndoială, că ceea ce a văzut "nu este o iluzie. Este adevărul"86, întrucât a fi capabil să privești cu indiferență "agonia unei ființe în aceeași măsură umane ca și tine"87, cel care privește, nu înseamnă altceva decât "moarte în inima celui care privește"88. Chapman se referă, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în picioare teza potrivit căreia "autorul implicat de un discurs este o persona cu rol important în tranzacțiile retorice"190. Astfel, constatăm, "persona" este termenul cu ajutorul căruia Edwin Black numește una dintre părțile implicate în divorțul, specific epocii contemporane, între "iluzie" și "realitate", între ființă și imagine. Chestiunea dacă există ca atare sau nu, dacă persona reprezintă, într-adevăr, o persoană sau nu, trece, din punctul de vedere al criticului retoric, într-un plan secund. Similaritatea construcției discursive cu modelul (uman
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]