15,241 matches
-
în general ușor de citit" (248). Relatarea lui Settle despre irlandezul Dennis Clancie, care a sfârșit și el spânzurat, explică de ce aceste relatări pot fi considerate exemple de jurnalism literar narativ timpuriu. La fel ca și Truman Capote, care a insistat că In Cold Blood este adevărată (deși au apărut dovezi că nu a fost așa), Elkanah Settle adaugă un subtitlu cărții sale, trădând intenții similare: Unde sunt detaliate multe din aventurile sale malefice (adevărate) în Anglia, Irlanda, Franța, Spania și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Jonathan Wild, ("Adevărata poveste a vieții și acțiunilor răposatului Jonathan Wild"), publicată în 1725 și parte a longevivei literaturi a tâlharilor. Adevăratul Wild îl va inspira pe Henry Fielding să scrie romanul bazat pe personajul cu același nume. Dar Defoe insistă, la fel cum a făcut Settle cu Maiorul Clancie, să adauge și un subtitlu care susține că relatarea sa despre Wild "nu este ficțională, ci luată din gura lui și adunată din hârtii scrise de el". Nevoia de a insista
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
insistă, la fel cum a făcut Settle cu Maiorul Clancie, să adauge și un subtitlu care susține că relatarea sa despre Wild "nu este ficțională, ci luată din gura lui și adunată din hârtii scrise de el". Nevoia de a insista în veridicitatea relatării are o tradiție foarte veche și reflectă în viitoarea epocă augustă credința că limbajul este oglinda fenomenelor. Ca și părțile scrise de el din "Furtuna", mult din pamfletul de patruzeci de pagini despre Wild este cronologic. Dar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
curând poate doar să ni le sugereze prin prezența acelui funcționar fascist și meschin care îl șantajează. Asemeni întrebării socratice, suntem lăsați să ne întrebăm ce va aduce cu sine viitorul neconcludent, doar pe baza unui singur exemplu. Hemingway nu insistă asupra subiectivității în măsura în care o fac mulți alți practicanți ai jurnalismului literar; totuși, aceasta iese în evidență din cel puțin două motive. În primul rând, prin intermediul tropilor utilizați, de regulă asociați stilului romanesc, "scriitorul își face cunoscute prezența și propria conștiință
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pus următoarea întrebare: "Cât de îndeaproape vreți să vă fie interpretate simbolurile?", ceva în genul cele "două nuanțe de verde cu reflexe roz" (Unsettling 250). În lucrarea Unsettling the Colonel's Hash (Infirmarea zvonului răspândit de colonel, n. trad.), McCarthy insistă că povestea nu era inventată și că dacă ea conținea vreo urmă de simbolism, acesta nu o făcea să fie mai puțin reală. Oricum, faptul că a trebuit să argumenteze că povestea ei era adevărată este o dovadă a schimbării
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dacă nu mai mult". Tot nu spunea nimic. Stătea cu cuțitul în mână. I l-am cerut și mi l-a dat; i-am spus: "În regulă, Dick. Uite". Dar nu vorbeam serios. Voiam doar să îi demasc cacealmaua, să insiste să n-o fac, să admită că e un prefăcut și un fricos. Știi, era o chestie între mine și Dick. Am îngenuncheat lângă domnul Clutter, iar durerea provocată mi-a amintit de afurisitul acela de dolar. Dolar de argint
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
după apariția lucrării Cu sânge rece, Capote a fost acuzat de inventarea unor scene. Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, cartea rămâne veridică într-o mare măsură. Cu toate acestea, acuzațiile sunt deranjante, cu atât mai mult cu cât Capote insistă în declarațiile sale că: "toate informațiile din această carte ce nu provin din propriile mele observații sunt luate fie din documente oficiale, fie sunt rezultatul unor interviuri pe care le-am realizat pe parcursul unei perioade îndelungate de timp" (6). Totuși
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poziția lui Alfred Kazin din On Native Grounds, unul dintre puținii adepți ai formei, ce s-a manifestat cu un secol înainte (485). În aceste condiții, sub autoritatea Noului Criticism, jurnalismul literar narativ a fost exclus ca formă literară, deoarece insista asupra responsabilității pe care o are pentru lumea fenomenologică - oricât de problematică ar apărea această responsabilitate ca problemă epistemologică. Nitze, președintele MLA, avea dreptate când spunea că nu există nici un principiu integrator al ordinii în efortul subiectiv de a consemna
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Cold Blood. Fiecare se angaja în atacuri bazate pe epistemiologie: Capote reprezintă o provocare pentru mitologia visului american; Derrida reprezintă o provocare pentru ceea ce se presupune în legătură cu realizările limbii. Părerile acestora vor fi împărtășite de critici și savanți, care vor insista că forma nu poate dispărea, în ciuda ordinelor Puterii și a altor conservatori ai vechiului regim. "Căderea" jurnalismului - și implicit a jurnalismului literar narativ - din grațiile literare a fost cauzată, în mare parte, de crearea unei literaturi superioare în secolul al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dezvoltării economico-sociale ne obligă la abordarea problematicii din unghiul de vedere al intereselor generale și particulare ale țării, de utilizare cu maximă eficiență a tuturor resurselor de care Încă mai dispunem. De aceea În strategia noastră de dezvoltare, trebuie să insistăm mai intens pe acele ramuri și sectoare la care dispunem de resurse deosebite, În rîndul cărora se Înscriu și cele turistice. Turismul românesc de astăzi s-a transformat, dintr-un consumator de produs intern brut Într-unul producător, el devenind
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o reprezintă baza materială de cazare, de aceea pentru buna desfășurare a acestei activități, ea se cere multiplicată ca volum, structură, confort și locuri de amplasare și anume: a) În general, În politica urmată pînă În anii noștri s-a insistat pe dezvoltarea și consolidarea unor stațiuni recunoscute, cum ar fi: Herculane, Sinaia, Predeal, Călimănești, Căciulata, Olănești, Păltiniș, etc. și ridicarea aproape din temelii a stațiunii Poiana Brașov. Acest lucru a condus În unele cazuri la o supradimensionare a spațiului de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu extragerea de uleiuri volatile și utilizarea lor - practicată În Franța, Anglia, Rusia etc.; fitoterapia - utilizarea plantelor subtropicale practicată În Rusia etc. Ar mai fi de reținut existența unor dietoterapii originale - cum ar fi „Terapia Mayer” din Germania, unde se insistă pe stabilirea tipului de poziție și de Învățare a modului de alimentare - a curei de abandonare a fumatului - În Germania unde peste 10% din cei care urmează cura se lasă definitiv de fumat; ca și silvoterapia ce capătă tot mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care sunt stațiuni de interes local, sate turistice etc. - pentru a realiza o dispersie armonioasă În teritoriu a turismului și de a crea acel optim necesar, care să nu conducă la deprecierea calității mediului ambiant. În caz contrar, dacă am insista În mod exagerat cu o dezvoltare intensivă a turismului (inclusiv prin orientarea bazei tehnico-materiale), am ajunge În situația nedorită de urbanizare a unor locuri și stațiuni balneoclimaterice, cu toate efectele negative ce decurg de aici. Pur și simplu turiștii s-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trebuie manifestată multă grijă În alegerea formei și destinației lor: a) În privința unităților de cazare, trebuie mers pe linia vilelor de tip elvețian, cu cel mult două etaje și cu 2 - 4 apartamente, dar cu dormitor, sufragerie, bucătărie, garaj, etc. insistăm asupra acestei propuneri motivat de faptul că stilul construcțiilor gigantice nu oferă cea mai bună soluție și deci trebuie modificată orientarea spre tipul de „vilă”. Așa cum arătam mai sus, aceste vile trebuiesc amplasate spre Calea Codrului, Tirul cu Porumbei și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ea analizează problematica curentă cu care sunt confruntați proprietarii de baze turistice, personalul angajat, care la ora actuală activează În domeniul turismului În Carpații Meridionali. Problematica concretă a turismului, a fost analizată din diverse unghiuri de vedere și s-a insistat asupra evidențierii tendințelor, legităților și a măsurilor ce trebuiesc luate, pentru dezvoltarea și perfecționarea continuă a activității turistice În Carpații Meridionali. Toate propunerile făcute În lucrare, au la bază atît constatările personale realizate pe teren, cît și concluziile reieșite din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dintre Antici și Moderni 5 este lansată la sfârșitul secolului al XVII-lea, precedând și contribuind la Revoluția franceză 6. Delimitându-se de Antici, Modernii au un respect deosebit pentru spiritul și valorile naționale franceze. Ei descoperă ideea relativității și insistă asupra inovației, indispensabile pentru a progresa. Prin această, Modernii deschid larg calea secolului Luminilor și exercita o influență considerabilă asupra mentalităților. Fără a intra în detalii asupra disputei, vom admite, așa cum o face Fénélon în Lettre à l'Académie, ca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în principiu, cu fiecare dintre aceste epitete, vom observa, la o analiză mai atentă a componentelor acestei formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
menține inițiativa, capacitate ce necesită o agresivitate subtilă. Tactică se schimbă pe parcurs, evoluând între răceală și tandrețe disimulata. În toate scenele în care apare, Pariziana înscrie un spectacol inedit. Aceste scene au deseori efectul unui "stop-cadru" întreținut pentru a insista asupra perceperii trăsăturilor sale esențiale, legate de multiple elemente artistice. Densitatea semnelor fiind prea mare, decodarea este încetinita și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
eux-mêmes sau Le Diable de Paris, a declinat și a clasificat toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31]. Acolo unde anglo-saxonii insistă să pună toate punctele pe i, francezii preferă să se eschiveze de la o conversatie penibilă și neplăcută. Dacă va fi necesar să se hotărască să articuleze un refuz, parizianul îl va mască cu o mulțime de complimente, promisiuni, elogii, astfel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
une pudeur dans le ton, dans la voix, dans le sourire, dans toute l'allure, qui soulignait, en ayant l'air de leș atténuer, leș choses hardies de șa bouche" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. Pariziana este personajul care știe să insiste și să obțină, de regulă, ceea ce dorește: "Encore cette histoire!... Jamais entends-tu! Fais-le pour moi, reprit-elle ardement. C'est moi qui te le demande, c'est à moi que tu feras plaisir" [Zola, L'Œuvre, p.226]. "Madame Josserand, toute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
împrejurare, femeile pariziene urmăresc să se pună în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d'être vues", constată Mercier [1990, p.188, subl.n.]. Teoreticienii secolului al XIX-lea insistă asupra unei veritabile "estetici" a omului monden: Nous voyons que, pour posséder ce qu'on appelle l'air du monde, îl faut joindre, aux agréments du maintient et du geste, d'heureuses dispositions du corps, une expression gracieuse du visage
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Contele Muffat este doar "amantul oficial" într-o suită de alti amanți netitulari: "l'homme qui, donnant le plus, était l'amant officiel.... Îl se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă că Arnoux să afle despre faptul ca amantă să îl înșeală cu Delmar: "Prenez-le! emmenez-le! faites qu'il leș surprenne!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.193]. 234 "Un Divorce de P.Bourget, Leș Deux Vies de P. și V.Margueritte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ou d'une lingère, mais au XIXe siècle on peut être amoureux d'une lingère sous laquelle se cache une duchesse à qui îl est arrivé des malheurs, ce qui est bien plus passionnant" [Butor, p.22]. 338 P.Lassave insistă asupra proliferării rolurilor citadine: "l'individuation par l'éclatement et l'enchevêtrement des rôles sociaux (chaque citadin est tout à la fois et alternativement usager, passant, citoyen, salarié, parent, jeune, vieux, etc." [p.18, subln.n.]. 339 "Jouer un rôle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
asistență socială de-a lungul istoriei pe teritoriul românesc, arătând atât caracterul filantropic, în partea de început, cât și dezvoltarea asistenței sociale ca profesie, mai ales după căderea comunismului în țara noastră. În conformitate cu rezultatele demersului științific realizat până acum vom insista asupra faptului că în România, de-a lungul istoriei, relația voievodului/statului cu Biserica, în privința asistenței sociale în toate formele ei de practicare, a fost și este una de întrepătrundere reciprocă. Capitolul I Asistența socială în România la începutul mileniului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]