12,997 matches
-
bun neprețuit, timpul, dat pentru a trăi, cum în special tinerii se complac în distracții și plăceri lipsite de valoare și de conținut, cum își irosesc timpul cu certuri, dușmănii, lupte pentru avere și putere, cu ură și răzbunări, cu minciuni și înșelătorii. Și pentru ei ca pentru noi toți, clepsidra curge și curge neîncetat, pentru toți aceștia ca și pentru noi toți, va veni ziua finală, ziua marelui bilanț, în care vom concluziona, ce am făcut și ce am realizat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache, Etnoestetica 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau, Stofa diavolului 26. J. A. Barnes, Sociologia minciunii 27. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 1 (ed. II) 28. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 2 (ed. II) 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 3 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 4
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
răzui! Și ia o lumânare, avea o oglindă lângă cireș, și-și pârlește câteva floace pe care le-avea el pe față. Știi cum? Așa, ca ne-lumea! Era un fel de competiție între ei. Cine toarnă cele mai mari minciuni. Pentru că, imediat după asta, Danny de Vito nu s-a lăsat: - Eram la cumnată-miu la Craiova și, bă, nenică, era o căldură-n casa aia de înnebuneai. Mă duc la frigider și umblu o țâră la potențiometru. Reglez p-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la vârsta aceea, trezeau zâmbete pe chipul părinților: Of, ce-am obosit cu atâtea mere ! Sunt toate, n-am scăpat niciunul, acum poți lua tu cartea. Sunt tare obosit ! De fapt pe frate-meu îl obosise vicleșugul și urzeala acelei minciuni nevinovate ce urma să ne pună pe fiecare pe rând în posesia cărții. Seara, atunci când programul îi permitea, tata ne citea câte o poveste, iar noi trebuia să reluăm firul acesteia și să răspundem tuturor solicitărilor sale, urmărind în felul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Baudelaire și Edgar Poe, Verlaine și Rimbaud, Mallarmé și Laforgue, Heredia și Samain, Villiers de l’IsleAdam și Barbey d’Aurevilly, Rollinat, Moréas, Verhaeren, Zola, Maupassant și Flaubert; apoi Max Nordau, cu ale sale mult discutate de noi Degenerescența și Minciunile convenționale, pentru care ne luam unii cu alții de păr, dar pe care nu le mai citește azi ni meni; Jules Lemaître, criticul impresionist, alături de Ferdi nand Brunetișre, criticul raționalist și dogmatic evoluționist; criticul danez Georg Brandes și sociologul, astăzi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prost gust decisiv, Înfățișa zorile ridi cându-se deasupra unui sat de operetă, fără nici o baligă În drum și cu țărani de carnaval, În haine noi nouțe, plimbându-se fără nici o treabă prin fața Bisericii, școa lei, Cooperativei și Băncii Populare, aceste minciuni convenționale din viața sate lor noastre. Ei, dar pe după perdeaua revistei Răsăritul, care apărea cu intermitențe mari și cu un conținut de umplutură, descopereai ușor tipografia Răsăritul, ascunsă Într-un subsol infect din strada Sf. Apostoli 24, În chiar casele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
filozofice, Filozofi și sisteme, Despre interpretarea filozofică, Despre Neant, Probleme noi În filozofie, Henri Bergson, Titu Maiorescu - Logica. Stau necitite și cu filele netăiate În rafturile mele. Altele mi-au fost preocupările și pasiunile [...]. Homer Învață pe poeți să spună minciuni... Aristot, Poetica, XXIV PRIN TOAMNA LUI 1913 A APĂRUT ÎN REDACȚIA NOII REviste Române un tânăr care-și zicea pe nume Kostya Rovine, aducând spre publicare traducerea din sanscrită a unui „poem În imnuri atavice“ intitulat Forța ritmului sau, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
indivizilor fără nici un talent sau meserie avuabilă, și atât de ostil creato rilor de valori culturale originale, din acelea care Înfruntă, la rigoare, nivelul de Înțe legere și gustul prea comun al publicului. Am cunoscut și eu de aproape această minciună a culturalizării satelor și orașelor noastre. L am Însoțit pe Bucuța, cu Renault-ul meu de 6 HP, mai Întâi În două inspecții pe la biblio tecile sătești: una, dată În grija Învățătorului din Ciocănești-Ilfov, iar alta În a unui funcționăraș al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a ei, prea perso nală, prea dârză și prea orgolioasă; excelenta ei sănătate fizică și morală deopotrivă cu un tot atât de excelent și sănătos apetit sexual, care o făceau [amândouă] să-și râdă de contrafacerile femeilor, ca și de per manenta minciună a vieții conjugale; prodigiosul ei dar Înnăs cut, leneș și capricios, cu care interpreta pe clasici și romantici, sau improviza variațiuni pe orice teme, sau trezea, sub degetele ei și În ritmica duhului sălbatec al jazzului afroamerican, pe toți morții
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unul dintre cei mai buni piloți de vânătoare români și singurul supraviețuitor al singurei evadări de la Aiud. La ora când scriu textul acesta, suntem în preajma alegerilor și mass-media vuiește de aceleași refrene ale pustiului, ale neputinței sforăitoare, ale relei-credințe și minciunii crase. Cuvintele lui Greceanu îmi sună straniu. Evadarea de la Aiud... un eșec, dar un gest simbolic. Dintre cei trei participanți, Greceanu este prins imediat și călcat în picioare. Dar scapă cu viață. Valeriu Șirianu și Gheorghe Spulbatu sunt și ei
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
bună de care am atâta nevoie. Mâine, oricum, va trebuie să mă spovedesc, pentru că am făcut și alte păcate, cu vorba și cu gândul. Doamne, ajută-mă! 5 decembrie 2012 Numai ce m-am spovedit, că am și scăpat două minciuni din gura mea spurcată. Chiar dacă ele au condus la o faptă bună și Magda a primit, nesperat, 500 lei din dispoziția Părintelui Iustin, l-am tulburat pe fiul meu, Părintele Casian, care, operat cum e, a alergat toată săptămâna după
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: 116 94 Of, mai bine mut decât peltic! Iar scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de dincolo de Prut, Am să-ncerc, dacă-am să pot, să uit și, cum scriu la carte înaintașii Am să-ncerc ca să-mi iubesc vrăjmașii. Dar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
am întrebat ce motive ar fi avut un om cu o judecată sănătoasă să se facă profesor de socialism științific. Și am conchis că numai persoanele vulnerabile în privința caracterului optau pentru o profesie bazată de la un cap la altul pe minciună și resemnare. Cei ce se știau refuzați de toate profesiile pe care le-ar fi dorit, oportuniștii și tâmpiții. Profesorul nostru de socialism științific avea câte ceva din toate. În plus, inversase raportul dintre cunoștințe și convingeri. Prietenul meu Radu mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
apucându-l de mână -, lasă prostiile! E un simplu vis“. „Vă știu eu și pe voi - a zis Vasile B. intrând într-un somn adânc, adânc de tot -, niște mincinoși. Toți mințiți. O mie de ani de-acum înainte numai minciuni. Ce îngeri, ce heruvimi! V-au cumpărat Patriciu și Vântu pe toți.“ Ceva frumos, pus deoparte O iubită de odinioară, cu care Vasile B. ar fi dorit să se căsătorească, susține că nici nu s-au cunoscut. În treizeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
i se dea diploma. Iar tâmpitul s-a dus. Mă rog, l-am asigurat că i se decontează trenul, hotelul, că va fi întâmpinat la gară de primar și treburi de-astea. Poate că n-ar fi plecat, însă la minciuna cu medalia de platină n-a rezistat până acum nici unul.“ „Și câți închipuiți spui c-ai pus pe drumuri, fiule?“, s-a interesat popa Soare, mai preocupat de mecanismul farsei decât de iertăciune. „Mulți, părinte, mulți. De zece ani, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
superior, cei care mergeau la politehnica, la fizică ori la chimi, obțineau note maxime cu felictari, fapt care îl bucură mult pe exigentul profesor și abia atunci se vedea un surâs de mulțumire pe fata să. Avea o aversiune față de minciună sau de fraudă și împreună cu profesorii noștri de atunci: T.Galan, P. Socaciu, constituiau o barieră prin care nu treceau leneșii, chiulagii și alții care nu învățau. Mulți dintre elevii săi l-au urmat, unii ajungând peste ani, chiar colegi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93283]
-
o statura atletica, o voce tunătoare și o privire de vultur, profesorul Traian Galan își pironea adesea interlocutorul într-un ring imaginar și numai bună credință și pregătirea acestuia îi confereau un partenariat de invidiat dintre cei doi. El ură minciună și pe cei care o foloseau indiferent de circumstanță, cuvântul dat reprezenta o garanție, până la proba contrarie, după care, indiferent de cauză nu se mai putea răscumpără nimic și niciodată. Pasionat de matematică, bun pedagog, dar adesea irascibil în relațiile
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
cinci dimineața, deștepții de noi ne Înfruptam la micul dejun doar cu constatarea amară că am fost fraieriți. Tot ce mai speram era ca șoferul-toreador să primească ce merită, adică, În cazul În care asta nu era Încă una din minciunile lui, să Își găsească sfîrșitul În coarnele unuia dintre taurii lui... În adîncul stomacului meu, știam că ceva nu e În regulă, Însă părea așa o persoană de treabă Încît am crezut totul... chiar și treaba cu schimbul de vehicule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fost aduși ca martori contra mea peste 40 de inși, preoți și credincioși, care au declarat, sub presiunea securității, cam ce m-au forțat și pe mine, îndemnându-i sub pretextul că așa eu voi fi scăpat de închisoare... Însă minciuna securității a ajutat mai mult ca să fiu condamnat. De fapt, înainte de proces, eu am răsfoit un pic dosarul și mi-am dat seama de trucul ce l-a făcut securitatea cu martorii, care n-aveau nimic de zis contra mea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
apoi în zori s-arată turnurile-ndepărtate Ei se scoală cu sfială și se-ndreaptă spre cetate. Vestea Învierii trece ca un trăsnet, ce străbate În a codrilor tăcute sânuri de singurătate; În zadar voiau jidovii s-o declare de minciună, Căci ecoul învierii se mărește și răsună De prin văile bătrâne și îl trec din gură-n gură. Chiar și cedrii de pe coaste: flori și frunze din natură: “A-nviat”, răsună-n unde strigătul de veselie; “A-nviat” răspund departe lacurile din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
renunțau la orice proprietate nu din dispreț față de lucrurile pământești sau față de cei care le posedă, ci pentru a-și dobândi puritatea sufletului capabilă să iubească și să respecte natura și pe oameni fără a fi deviați de orgoliul și minciuna egoismului. Într-una din prevederile Regulei, Sf. Francisc spune: „Frații să nu judece și să nu disprețuiască pe cei care-i vor vedea că poartă haine moi și luxoase ori folosesc mâncăruri și băuturi fine”. Pentru credincioșii care nu erau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
iar noi redevenim indiferenți și recădem în convențional. Dar ce importanță are, din moment ce a fost o clipă în care am văzut limpede în noi înșine și asta ne-a dat forța necesară pentru a suporta de-acum mult timp înainte minciunile noastre, oboselile, dorințele noastre indecise și nemărturisite... 10 aprilie 1954 Iată cele două extremități în care, după părerea mea, merită să faci dragoste fizică: 1) Atunci când, în fața unei mari iubiri, rușinea de a fi animal dispare; 2) Atunci când reușești a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și totuși sunt destui în jurul meu, și totuși nici unul... Cum să exprim mizeria condiției carnale a omului? Trebuie să o fi resimțit ca să-ți dai seama (mizeria contactului-plăcere, și nu a contactului-natură), cu tot cortegiul său de nimicuri și de minciuni însoțitoare... Cel care a resimțit-o este un bolnav: o maladie a sufletului, care face sufletul mai bun, dar trist... 13 februarie 1955 Dacă vrei să te afunzi în mediocritate (și este o necesitate na turală din când în când
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dettes! 3 noiembrie 1955 O primă înfățișare... O primă amânare... S-ar părea că am de ce să mă bucur, și totuși, în suflet un teribil gol mă apasă. Totul mi se pare fals, în mine, în oamenii dimprejur, totul o minciună! și ploaia asta măruntă care îți intră în măruntaie și le în toarce pe dinafară... și teama, teama de toți, teama de viață. și singurătatea care te apasă... Inima - ca o minge care se zbate între minciună, teamă și singurătate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dimprejur, totul o minciună! și ploaia asta măruntă care îți intră în măruntaie și le în toarce pe dinafară... și teama, teama de toți, teama de viață. și singurătatea care te apasă... Inima - ca o minge care se zbate între minciună, teamă și singurătate. și scârbă de toate acestea, scârbă de această condiție umană în care trebuie să-ți fie teamă de tine însuți și de cei deopotrivă cu tine. și să dorești calvarul singurătății... și pentru a-l apăra, acest
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]