11,989 matches
-
Împingînd fără pic de efort șase landouri și aliniindu-le perfect. Mergînd pe această bandă rulantă, veți descoperi orice tip de suprafață pe care Îl poate Întîlni căruciorul În viața lui, de la marmura lucioasă a unui mall la pietrișul de pe plajă, Într-o vacanță la mare, și pînă la treptele de piatră ale unei catedrale... Am ajuns! Uau. SÎnt extrem de impresionată. Pista de Încercare are cam treizeci de metri lungime, ca o pistă de curse și, peste tot În jurul ei, oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lungime, ca o pistă de curse și, peste tot În jurul ei, oamenii Împing cărucioare și se strigă unii pe alții. În zona cu pietriș, o fată a rămas total Înțepenită cu landoul ei cu umbreluță roz, iar În cea cu plajă, doi bebeluși care abia Învață să meargă azvîrl cu nisip unul Într-altul. — Cool! Înșfac căruciorul pentru shopping și latte și pornesc spre zona de start. — Te provoc la Întrecere, domnule Warrior. — De acord, consimte Luke, apucînd mînerele uriașe kaki
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca să nu-l lovească. Ușor neliniștită, pornesc după el cu Warriorul. Ce s-o fi Întîmplat? Cine e la telefon? Roțile se izbesc cu zgomot de trepte și, pînă la urmă, reușesc să-l prind din urmă, În porțiunea cu plajă. În timp ce mă apropii, mi se pune un nod la stomac. Îl văd În fața mea strîngînd mobilul În mînă, cu chipul Încordat și Încruntat. — Nici nu se pune problema, zice Întruna, cu același ton coborît. Nici nu se pune problema. Deodată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Date? mă holbez la telefon, și inima Începe să-mi bubuie subit. Ce anume... domnule Sharpness? Mai sînteți pe fir? — ... cred că ar trebui neapărat să vedeți fotografiile... PÎrîielile se transformă brusc În semnal continuu. L-am pierdut. Stau pe plaja cu nisip ca paralizată, ținînd strîns Warriorul cu o mînă. Fotografii? Doar n-a vrut să zică... — Becky. Glasul lui Luke mă ia atît de tare prin surprindere, că-mi scap telefonul din mînă. El se apleacă, mi-l ridică
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
luat sfîrșit. Căsnicia noastră a luat sfîrșit. Repet aceste cuvinte În mintea mea, Însă mi se pare că sună fals. Nu le pot deloc Înregistra ca atare. Parcă acum cinci minute ne aflam În luna de miere, tolăniți fericiți pe plajă. Dansam la nunta noastră, În grădina din spatele casei alor mei, iar eu eram Îmbrăcată cu rochia veche și Învolănată În care-a fost mireasă și mama, cu o coroniță de flori pusă Într-o rînă. O Întreagă conferință de presă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
reforme care să asigure: creștere economică, ocupare și dezvoltare durabilă [Proiect - strategie post aderare 2007 - 2013, www.gov.ro]. În contextul transformărilor la nivel global în domeniul economic, social și al mediului înconjurător, Strategia de Dezvoltare Durabilă de la Lisabona extinde plaja de priorități ale Uniunii Europene cu protecția mediului, propunând măsuri și direcții de acțiune în acest sens. În urma unui proces dinamic de revizuire a acestei strategii, Consiliul UE a adoptat în iunie 2006 Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
necunoaștere". Singurătatea e stindardul Desperado. Poemul începe să existe abia când lectorul acceptă să împărtășească dezagreabilul perceput de poet. Pentru Fleur Adcock acest sentiment e însoțit și de dezrădăcinare. Poeta nu e nicăieri acasă. În casa iubitului e nemulțumită. Pe plajă, lângă el, visează că se prăbușește și se trezește muiată în marea ce urcă, la fel ca atunci când, în versurile lui Eliot, "voci omenești ne trezesc și ne înnecăm" (The Love Song of J. Alfred Prufrock Cântecul de dragoste al
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Munteanu, București, 1970; Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, pref. Edgar Papu, București, 1970, Erasm, pref. Cornelia Comorovski, București, 1974, Homo ludens, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1977, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, București, 1991; Heere Heeresma, O zi la plajă, pref. Petre Solomon, București, 1970; Robert Merle, Un animal înzestrat cu rațiune, București, 1970; Jan Mens, Meșterul Rembrandt, București, 1971; Graciliano Ramos, Săo Bernardo, București, 1972; Simon Vestdijk, Grădina de aramă, București, 1972, A cincea pecete, pref. Andrei Pleșu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
în ultimul secol cu reducerea capacității de aluvionare a Dunării (construirea de baraje cu lacuri de retenție, lucrări și măsuri de combatere a eroziunii solului în bazinul Dunării) are un efect eroziv asupra litoralului românesc, cu o evidentă periclitare a plajelor turistice. Iar marele grind litoral deltaic de la nord de gura Sf. Gheorghe, Grindul Sărăturile, este în curs de erodare și dispariție. Schimbări de amploare geologică au avut loc și în nord-estul Câmpiei Române, într-un proces ce a determinat abaterea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
par a fi ocazionale. Aheii sacrificau pe corăbii și În corturi, În fața Ilionului, când uneia, când alteia dintre zeități (Iliada, II, 400-429); la Pilos Telemahxe "Telemah" Îl găsește pe Nestorxe "Nestor" intenționând să Îi aducă sacrificii lui Poseidonxe "Poseidon" pe plajă (Odiseea, III, 5-6). Odiseea (XII, 346) amintește și făgăduința unui templu În cinstea lui Heliosxe "Helios" Hyperionxe "Helios Hyperion" și grota din Amnisos, sediu al cultului Ilitiei (XIX, 188), În timp ce Iliada (IX, 404-405) face, poate, aluzie la un templu al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o parte a malului unui lac din regiune (14,9 și o parte a versetului 21). Dacă erau aproape de mare, la vânt s-a adăugat, poate, și mareea. În orice caz, carele egiptene au întârziat probabil pe această parte a plajei. Povestirea biblică nu o spune explicit, dar este o explicație sugerată de povestire. În plus, în timpul nopții, o ceață groasă (sau un nor de nisip ridicat de vânt) i-a împiedicat pe egipteni să-i vadă și să-i prindă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
la München împreună cu dna Boeru, în noaptea de vară înstelată și senină. Conducînd pe autostradă spre nord, drumul era aproape pustiu, în vreme ce din sensul opus se scurgea un flux continuu de faruri. Valul de vilegiaturiști continua să se rostogolească spre plajele Mediteranei. În clipa în care am plecat, actuala doamnă Boeru a început să tune și să fulgere cu furie. A afirmat cu tărie că ea nu este legionară. Mai mult (subliniind totuși că nu este filosemită), că blama metodele legionare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legal, dar din alte țări, și care erau finanțate din publicitatea comercială - au exploatat această oportunitate. Radiourile cu tranzistori care funcționau cu baterii erau ușoare, portabile, bine adaptate la o epocă cu o mobilitate În creștere - habitatul lor natural era plaja turistică sau parcul public. Radioul era totuși un mediu auditiv și, astfel, limitat În capacitatea lui de adaptare la o eră ce devenea preponderent vizuală. Pentru generația mai În vârstă, radioul a rămas o sursă esențială de informații, iluminare și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îi Îndeamnă pe tineri să facă dragoste, să se distreze, să-și râdă de cei aflați la putere, În general să facă ce le place - și, astfel, să schimbe lumea. Sous le pavé, cum spunea sloganul, la plage („Sub pavaj, plaja”). Sloganurile din mai 1968 nu invită niciodată la atacuri serioase. Chiar și de Gaulle era văzut mai mult ca un impediment matusalemic decât ca un dușman politic. Revolta din mai mustește de iritare și frustrare, dar trădează surprinzător de puțină
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Galia romană începând cu secolul al II-lea. Conform lui Plinius cel Bătrân, descoperirea sticlei a fost o pură întâmplare. În cartea sa, Naturalis Historia, autorul povestește cum, cu aproximativ șaisprezece secole înainte de Hristos, trei marinari egipteni au folosit pe plajă două bucăți mari de natron (carbohidrat natural de sodiu). În timp ce încălzeau cazanul, căldura s-a amestecat cu "nisipul alb de pe plajă", dând astfel, întâmplător, naștere, sticlei. În timpul lui Iulius Cezar, industria sticlei s-a dezvoltat în mod considerabil. Cu toate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cartea sa, Naturalis Historia, autorul povestește cum, cu aproximativ șaisprezece secole înainte de Hristos, trei marinari egipteni au folosit pe plajă două bucăți mari de natron (carbohidrat natural de sodiu). În timp ce încălzeau cazanul, căldura s-a amestecat cu "nisipul alb de pe plajă", dând astfel, întâmplător, naștere, sticlei. În timpul lui Iulius Cezar, industria sticlei s-a dezvoltat în mod considerabil. Cu toate acestea, sticla a fost folosită ca recipient, de toate culorile și formele (ciorchine de struguri, spic de grâu sau figura lui
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
modestul vin italian de Orvieto și Fendant-ul elvețian, prin roșul aprins al vinului spaniol Rioja, prin înșelătorul Barolo, și popularul Lambrusco, și prin acele vinuri nepretențioase din cârciumioarele de pe malul Dunării și din Alsacia, cafenelele din Valais sau barăcile de pe plaja Estoril. Fără să-i mai pun la socoteală, deși șovinismul mă obligă, pe regii noștri, prinții și ducii de Burgundia și Bordeaux care precedă prin grandoare toată această mulțime burgheză sau țărănească de carafe, ulcioare, tigve și sticle cu vin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
désignées dans la poésie de Blaga par le terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău, 1978 : 399) ; " Al seminției mele cel din urmă sunt. " " [...] je suiș le dernier
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
antan), p. 345, Încheiere (Fin), p. 363, Sat natal (Village natal), p. 367, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p. 369, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 371, Septemvrie (Septembre), p. 373, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 375, Plaja (Plage), p. 379, Seara mediteraneană (Soir méditerranéen), p. 381, Hotar (Frontière), p. 383, Vraja și blestem (Charme et blasphème), p. 385, Cerească atingere (Contact céleste), p. 389, La cumpăna apelor (Au partage des eaux), p. 391, Ursul cu crin (L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Litoral” și „Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora cu interviuri și portrete literare la „Destine”, „Cuget liber” ș.a., precum și la emisiuni culturale pentru Radio Constanța. Debutul editorial se va produce în 1992, cu romanul Străinul de pe plajă. Deși redactează în anii ’80 romanul Statornicele umbre (predat la Editura Cartea Românească în 1988, inclus în planul pe 1989, apreciat de criticul Liviu Călin ca un roman social contemporan viguros), cartea va fi tipărită în 2001. Romanul Străinul de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
Deși redactează în anii ’80 romanul Statornicele umbre (predat la Editura Cartea Românească în 1988, inclus în planul pe 1989, apreciat de criticul Liviu Călin ca un roman social contemporan viguros), cartea va fi tipărită în 2001. Romanul Străinul de pe plajă explorează dramele conjugale ale unui cuplu ce se reface numai în măsura în care fiecare partener își descoperă și exploatează dorințele ce îl conduc spre noi experiențe erotice și sentimentale. Alt roman, Amurguri (1993), rămâne în aceeași sferă a analizei sentimentelor absolute menite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
cu eșecuri și succese, părând a nu depinde decât superficial de voința Evei. Deși construit ușor schematic, personajul central nu este lipsit de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică și experiențelor dramaturgice, piesele fiind adesea conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e ministru, Nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
reprezentat în aer liber în ruinele din fața Catedralei Arhiepiscopale din Constanța, cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena. Piesa are un oarecare suport documentar, dar se susține îndeosebi prin valorificarea în montarea scenică a interferenței artelor. SCRIERI: Străinul de pe plajă, Constanța, 1992; ed. (L’Étranger de la plage), Constanța, 2003; Amurguri, Constanța, 1993; Anotimpurile Mariei, Galați-București, 1995; Miss Eva, Constanța, 1997; Baudelaire și poezia română modernă, Constanța, 1999; Teatru, I-II, pref. Anaid Tavitian, Constanța, 1999-2001; Littérature pour enfants, Constanța, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
și poezia română modernă, Constanța, 1999; Teatru, I-II, pref. Anaid Tavitian, Constanța, 1999-2001; Littérature pour enfants, Constanța, 2001; Statornicele umbre, Constanța, 2001; Transplantation, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Despre literatura feminină, TMS, 1993, 3; Constanța Călinescu, „Străinul de pe plajă”, „Dynamis”, 1993, 4; Constantin Novac, „Străinul de pe plajă”, „Cuget liber”, 1993, 5; ; Ion Roșioru „Anotimpurile Mariei”, TMS, 1995, 2; O.D., Profil: Cristina Tamaș, TMS, 1995, 12; Ștefan Cucu, Cristina Tamaș, TMS, 1996, 6; Milena Sipetean, Minotaurul și cititorul său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
II, pref. Anaid Tavitian, Constanța, 1999-2001; Littérature pour enfants, Constanța, 2001; Statornicele umbre, Constanța, 2001; Transplantation, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Despre literatura feminină, TMS, 1993, 3; Constanța Călinescu, „Străinul de pe plajă”, „Dynamis”, 1993, 4; Constantin Novac, „Străinul de pe plajă”, „Cuget liber”, 1993, 5; ; Ion Roșioru „Anotimpurile Mariei”, TMS, 1995, 2; O.D., Profil: Cristina Tamaș, TMS, 1995, 12; Ștefan Cucu, Cristina Tamaș, TMS, 1996, 6; Milena Sipetean, Minotaurul și cititorul său, VTRA, 1998, 3; Nicoleta Sălcudeanu, Turnir intertextual, VTRA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]