12,341 matches
-
conștiinciozității sale în îndeplinirea obligațiilor de redactor, oboseala și dezamăgirile acumulate în cei șase ani au avut o contribuție importantă la declanșarea crizei maniaco-depresive din iunie 1883. Într-o scrisoare, referindu-se la munca repetitivă pe care o făcea în redacția gazetei Timpul, unde trebuia să transforme în știri fluxul sosit pe telegraful agenției de presă Havas, actualmente Reuters, poetul scria "Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!". Era perfect conștient că potențialul său creativ se risipește în
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
a face un schimb de teritorii încă în iunie 1877. Și cu toate acestea România a intrat în război peste două luni fără a cere garantarea granițelor. Indignarea lui Eminescu crește și mai mult când în câteva scrisori primite la redacție se dezvăluie implicarea directorului din Ministerul de Interne, Simeon Mihălescu, în asigurarea carelor de rechiziție de la țăranii români pentru transporturile armatei ruse. Pentru că intendența armatei ruse nu reușise să obțină de la guvernul român aceste rechiziții, rușii au cedat contractul de
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
N. Xenopol prin faptul că într-un articol anterior făcuse aluzie la originea etnică a acestuia, afirmând că prin încrucișarea rasei evreiești cu cea grecească ar apărea „niște exemplare de caracteriologie patologică care ar fi o adevărată pepinieră pentru viitorul redacției "Pseudo-Românului"”. Eminescu mărturisea că în mod intenționat a lovit „în instinctele bastarde ale acelor străini, românizați de ieri alaltăieri”, care fără pregătirea necesară își permiteau să comenteze producțiile scriitorilor români „cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeliți din toate
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
lor sub controlul agenților admnistrativi, bătăile și încercările de ucidere”. Pe lângă îndatoririle de jurnalist politic Mihai Eminescu se ocupă în Timpul și de pagina culturală a revistei, alături de colegii săi I.L.Caragiale sau Ioan Slavici, cu care zăbovea nopți întregi în redacție, iar aceștia se declară fericiți în câteva articole cu caracter memorialistic că în acele ore puteau asculta lungile prelegeri culturale sau chiar lingvistice ținute de poet, devenit gazetar fără voia lui. În aceste pagini a publicat numeroase cronici muzicale, ale
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
al Academiei de Știinte Medicale din România, membru al Asociației Române de Sănătate Publică și Management Sanitar (ARSPMS), al Asociației Latine de Analiză a Sistemelor de Sănătate (ALASS), al Asociației Europene a Școlilor de Sănătate Publică (ASPHER), al colegiului de redacție al Revistei “Medicina Modernă”, editată de CMB, și al conducerii revistei „Epistula” editată de ALASS. Pentru meritele sale, profesorul Enăchescu a primit Ordinul Meritul Sanitar clasa I, Ordinul Muncii clasa I, Ordinul Steaua României în grad de Ofiter, Ordinul Marea
Dan Enăchescu () [Corola-website/Science/314233_a_315562]
-
pentru Institutul Cultural Român (domeniile Muzică și Artele spectacolului) și pentru Fondul Cultural Național (domeniile Muzică și Proiecte editoriale). Expert evaluator de proiecte în cadrul Planului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2015 - 2020 (PNCDI III). Este membru în Colegiul de redacție al revistei REVART din Timișoara. Este organizatorul și coordonatorul științific al Simpozionului Internațional de Muzicologie "George Enescu" din cadrul Festivalului Internațional "George Enescu" începând din anul 2011. Din decembrie 2012 este consilierul artistic al Operei Naționale București. Din 2013 este expert
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
este o revistă săptămânală românească. Pe 22 octombrie 1911 apare primul număr al revistei - asa“literară, artistică, socială” - tipărită în atelierele Socec și având redacția și administrația în București, pe str. Parfumului nr. 3. Publicația este săptămânală, având ziua de apariție sâmbăta. Director fondator este Constantin Banu. Cele două articole-program din primul număr, “Un vis...”, de Ion Gheorghe Duca și „Un cuvînt... care putea să
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
495.000 de exemplare, limitat de autorități. Adrian Păunescu a început să publice și articole ample despre tot felul de vraci care susțineau că-i pot vindeca pe cei cărora medicina clasică nu le găsește leacul. Succesul a fost uriaș. Redacția era nevoită să cheme Miliția să stea la ușă, pentru că veneau 2-300 de oameni care voiau să intre în redacție, să ia legătura cu vindecătorii respectivi. „Flacăra” a promovat vindecători controversați precum Pavel Kozak, Ion Mânzatu, Ioan Pușcaș, Valeriu Popa
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
vraci care susțineau că-i pot vindeca pe cei cărora medicina clasică nu le găsește leacul. Succesul a fost uriaș. Redacția era nevoită să cheme Miliția să stea la ușă, pentru că veneau 2-300 de oameni care voiau să intre în redacție, să ia legătura cu vindecătorii respectivi. „Flacăra” a promovat vindecători controversați precum Pavel Kozak, Ion Mânzatu, Ioan Pușcaș, Valeriu Popa, Mihai Leontopol, Vasile Boici, iar multe dintre articole erau scrise chiar de Adrian Păunescu. În perioada comunistă a aparut în
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
Prima campanie de mare succes a revistei în care fotografia a jucat un rol însemnat, are ca finalitate dărâmarea statuii lui Lenin din Piața Presei libere. Din 1991 Flacăra este editată de către Publicațiile Flacăra SA, o companie formată din membrii redacțiilor Flacăra și Rebus. Redactorii revistei promovează valorile democrației, condamnă cu mult curaj derapajele din viața social-politică a țării, atentatele comise împotriva libertăților omului, flagelează corupția și avertizează în legătură cu acumularea unor bogății uriașe în mâinile membrilor câtorva familii. De asemenea, Flacăra
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
asemenea, Flacăra sprijină orientarea pro-europeană a forțelor progresiste din țară precum și intrarea României în NATO. Din pricina atitudinii sale tranșante, revista este boicotată de către autoritățile din acel timp: publicația nu mai ajunge în provincie, pachetele de reviste fiind aruncate din tren, redacția nu mai primește hârtia de la Letea (de pildă, Almanahul Flacăra, care trebuia să apară în 1991, este tipărit în 1992), i se impune să-și reducă numărul de pagini de la 24 la 16). Orice încercare de aservire este, însă, refuzată
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
flavonide și inozitol. Se recoltează frunzele bine dezvoltate în tot cursul verii. Acestea se usucă în șoproane, în poduri sau artificial la 40-50 °C. Randamentul la uscare este 4-5:1. Fructele se coc în perioada sfârșit de iulie - octombrie. Sub redacția: Dr. K. Csedö
Mur () [Corola-website/Science/313791_a_315120]
-
ultima sa carte, "L'homme et ses trois éthiques", în colaborare cu și Basarab Nicolescu. În 1987 devine membru fondator al (C.I.R.E.T.). Moare la 7 octombrie 1988. În timpul vieții a fost redactor la revista din Paris; membru al comitetului de redacție al revistei (Cercul de Artă Contemporană, Zürich), apoi membru consiliului de redacție al revistei . Fundamentele științifice ale discursului lupascian sunt: principiul al doilea al termodinamicii, teoria relativității, teorema lui Zermelo, unele aspecte teoretice ale mecanicii cuantice: cuanta de energie a
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
și Basarab Nicolescu. În 1987 devine membru fondator al (C.I.R.E.T.). Moare la 7 octombrie 1988. În timpul vieții a fost redactor la revista din Paris; membru al comitetului de redacție al revistei (Cercul de Artă Contemporană, Zürich), apoi membru consiliului de redacție al revistei . Fundamentele științifice ale discursului lupascian sunt: principiul al doilea al termodinamicii, teoria relativității, teorema lui Zermelo, unele aspecte teoretice ale mecanicii cuantice: cuanta de energie a lui Max Planck, descoperirea naturii corpuscular-ondulatorii a luminii (Einstein), principiul de nedeterminare
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
gimnaziale în orașul natal, iar liceale la Cernăuți, Pitești, Iași și Timișoara. Student medicinist în anii 1952-1955, la Iași și Timișoara, iar în 1955-1956 student la Facultatea de Filologie a Universității din București, de unde se retrage ca să se încadreze în redacția revistei Scrisul bănățean, la Timișoara. În anul 1966 a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 1974 a obținut titlul de doctor în Psihologie la Universitatea A.I.Cuza din iași, cu teza Structură și
Leonard Gavriliu () [Corola-website/Science/314820_a_316149]
-
1939) în revista "Luminița", scoasă de profesorul Ion Mitroiu la Gimnaziul CRF din Pașcani, iar cu proză (1947)în revista "Pygmalion" din Iași, la recomandarea lui George Mărgărit. A fost redactor la ziarul "Luptătorul bănățean" din Timișoara (1948-1952), secretar de redacție și șef secție critică literară la revista "Scrisul bănățean" (1956-1961), fondator și redactor-șef al revistei "Studium" din Suceava (1970-1972), redactor și șef de rubrică la ziarul "Informația Bucureștiului" (1972-1989), consilier al editurilor "IRI" și "Univers Enciclopedic" din București (1995-2004
Leonard Gavriliu () [Corola-website/Science/314820_a_316149]
-
pentru studenți. O ediție nouă în Editura Academiei limbii ebraice se află în ultimele etape de pregătire. De asemenea o versiune în engleză în editura Eisenbrauns. La împlinirea vârstei de 70 de ani prietenii și elevii i-au oferit, sub redacția lui Hagay Ben Shamay, un volum de cercetări în domeniul ebraicei și arabei חקרי עבר וערב. Cartea a fost publicată în 1993, având alăturată și o listă a 349 articole pe care le-a publicat Blau până în anul 1991 - în
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
privind Dreptul Mării. Este, de asemenea, președintele Secției de Drept Internațional a Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale și al Ramurii Române a „International Law Association” (Londra), redactor-șef al Revistei Române de Drept Internațional, membru al Colegiului de Redacție al revistei Curierul Judiciar, precum și membru al Consiliului Științific al revistei ACTA Universitatis Lucian Blaga (Sibiu). În 2002 a primit din partea Ministerului Afacerilor Externe „Diploma de merit pentru contribuție de excepție la activitatea diplomatică a României”. De asemenea, a fost
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]
-
în cadrul cărei cititorul află experiența primului reportaj al Andreei, reportaj ce a intrat în emisie în data de 12 ianuarie 1992. Următoarele trei capitole ale cărții: “Computerul”, “Prezentarea la începuturile ei”, “Montajul” reprezintă capitole care dezvăluie secrete din interiorul unei redacții de știri. Dezvăluirile prezentate devin interesante, datorită faptului că televiziunea moderna abia lua naștere în România. “L-am cunoscut pe Adrian Sârbu în 1994.” așa începe capitolul 6 din cartea Andreei. Capitolul descrie întâlnirea cu cel care avea să îi
Bună seara România, bună seara București! () [Corola-website/Science/314961_a_316290]
-
la probleme de actualitate, fie au o temă din istorie, literatură. În general este scris de o personalitate din domeniul academic sau cultural. În cadrul unui comentariu liber luările de poziție pot fi extrem de personalizate. Aceste persoane pot fi persoane exterioare redacției. Reportajul trebuie să pornească de la un fapt real. Autorul trebuie să aibă calitatea de martor la desfășurarea evenimentelor. Reportajul trebuie să includă o descriere a contextului (o prezentare a atmosferei, cu culori, zgomote), să aibă personaje reale și să includă
Genuri jurnalistice () [Corola-website/Science/314959_a_316288]
-
planetară (atât ale națiunilor dominante cât și ale marilor potentați economici) cât și a oportunităților care pot apărea pentru națiunile mai slabe; nu vor fi neglijate nici studiile și reflecțiile referitoare la delicata temă a siguranței, interpretată conform criteriilor geostrategiei». Redacția revistei "Eurasia" este compusă din Aldo Braccio, Fabio Falchi, Enrico Galoppini, Alessandro Lattanzio, Matteo Pistilli, Lorenzo Salimbeni, Stefano Vernole, Antonio Grego, Giacomo Gabellini; inițial îl includea și pe Carlo Terracciano, între timp, decedat. Cea mai mare parte a articolelor publicate
Eurasia (revistă) () [Corola-website/Science/318481_a_319810]
-
lui Edgar Allan Poe. S-a sărit și peste nuvela lui Rudolf Daumann, „Boșimanul Mauki”, astfel încât TFE 28 l-a găzduit pe Ștefan Tita cu prima parte din „Piticii în țara lui Guliver” (CPSF 35). Academicianul Victor Eftimiu a predat redacției un roman istoric: „Pe urmele zimbrului” (TFE 30-35, CPSF 37-42), deși pusese în scenă o apocalipsă de vodevil încă în 1915 („Sfârșitul Pământului”) și publicase în 1927 povestirea SF „Un asasinat patriotic”. „Duelul mut” de Szilágyi D. și M. Cîrloanță
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
o confuzie între criminologie și criminalistică, propune inițierea rubricii „Criminologia: teorie și practică” în revista „Legea și viața”, pentru familiarizarea cititorului cu materia criminologică, rubrică în care publică o serie de lecții de criminologie. Iată explicația dată de autor și redacție la debutul rubricii în cauză: "„Prin rubrica respectivă intenționăm să inaugurăm un ciclu de materiale cu genericul enunțat. O rubrică privind rolul, rostul criminologiei în societatea noastră, urmările nefaste în cazul neglijării ei. Ne-am dori realizarea ei în comun
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
, intitulată într-o versiune mai veche O tragedie la vânătoare, (în ) este o nuvelă a scriitorului rus Anton Cehov scrisă în 1884. La redacția unui ziar se prezintă Ivan Kamîșev, fost judecător de instrucție, care înmânează redactorului-șef un manuscris al unei nuvele pe care dorește să o publice. Nuvela prezintă o întâmplare reală petrecută cu opt ani în urmă și la care fostul
Dramă la vânătoare () [Corola-website/Science/323457_a_324786]
-
titlul de doctor în medicină obținut înainte de 1952. În 2002, la Editura Academiei Române, apare lucrarea "Pagini din Istoria Chirurgiei Românești" în care dr. Andreoiu are un loc de cinste. În 2005, la Editura Curtea Veche București, apare cartea "Dr. " sub redacția prof. univ. dr. Nicolae Gorun. În recenzia cărții dr. Cornel-Nicu Neacșu scrie: "„În cele 112 pagini ale cărții se ascunde mesajul de a respecta memoria înaintașilor noștri.” I-a fost conferită medalia Academiei Franceze pentru servicii aduse umanității (post mortem
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]