12,184 matches
-
sub-gesturi, în după-cuvinte. Nu amorțește privirea. Nu erodează ochiul obișnuit să se-nchidă înainte de-a detecta stratificările realității. Ascultă generos și împărtășește ce știe și ce n-a descoperit încă. Mi-aduc aminte c-am vorbit săptămâni întregi despre revolta revelatoare a lui Lopahin. Un Lopahin politic, transformator de ordine socială. De fiecare dată când discuția se oprea, de fapt reîncepea. Într-un nou punct. Mobil. Și nu se termina niciodată. Mihaela MICHAILOV Maestrul Totdeauna i-am spus maestrul. L-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a-mi reîmprospăta unele detalii, am avut revelația actualitatății lui dureroase, pentru că filmul lui Alexa Visarion nu este doar adaptarea cinematografică a operelor literare de la care pleacă (Vine doamna și domnul General de Gheorghe Brăescu, Moartea înghițitorului de săbii și Revoltă în port de Alexandru Sahia), Înghițitorul de săbii este filmul unui AUTOR singular în lumea noastră cinematografică, al cărui patetism dramatic emoționează pentru că nu e desuet, nu are stridențe și e sincer, are rasă și substanță intelectuală, lucru rar și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau personalități consacrate diafana Vali Seciu împlinea cel mai tulburător rol din lunga ei carieră cinematografică. În 1981, din nou în dublă calitate de scenarist și regizor, Alexa Visarion ecraniza în termeni extrem de personali nuvelele Moartea înghițitorului de săbii și Revoltă în port de Alexandru Sahia și schița Vine doamna și domnul general de Gheorghe Brăescu. Din acest aparent bizar melanj literar a rezultat o bijuterie: Înghițitorul de săbii, dureroasă parabolă a artistului călcat în picioare de obtuzitatea agresiv-opresivă a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
coșmar. De coșmar și detenție mizeră, detenție în libertatea fără adevăr. Se poate trăi așa? Nu... dar se trăiește. Oamenii au greșit sau s-a greșit cu oamenii? Cea mai ambițioasă propunere a spectacolului, care ne bucură pentru că ne întărește revolta, este faptul că putem realiza performant momentele lipsei de viață. Otrăviți de doruri, ei, bizonii, rătăciți în timpurile nimicniciei, devorează mimând efectele ce impun un grandios, stupid film necunoscut. A nu trăi și a fi viu este momentul de vârf
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cred că se cuvine: cu o propunere fermă de gândire artistică și nu cu o demonstrație mai mult sau mai puțin abilă de bună însușire a cunoștințelor cinematografice. [...] Înghițitorul de săbii... sursa de inspirație... două nuvele scurte de Al. Sahia, "Revoltă în port" și "Moartea înghițitorului de săbii". .. Alexa nu s-a așezat în spatele unui roman voluminos din care să extragă, prin comprimare, substanța cinematografică necesară, ci a dezvoltat, a extins sensurile literare, le-a întregit de fapt prin înțelegerea proprie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dar care creează, în cele din urmă, o stare de emoție aproape fizică. Spectatorul este supus unei ofensive permanente de sensibilizare la lumea filmului prin detalii creatoare de senzații foarte exacte de spaimă, de milă, de frig, de izolare, de revoltă în fața siluirii naturii umane în ce are ea mai nobil și intangibil: sufletul omenesc. [...] Pentru că oricât de ciudat ar părea acest film, care nu are nimic atracțios, care nu ține să fie frumos, acest film care vorbește grav și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
toate filmele sale, dându-le o notă aparte, un statut specific, contestatar, intrigând chiar prin amestecul sui-generis de bufonadă, simbol, gravitate, asprime, patetism, configurator de lumi crepusculare, aflate la granița umanului și a grotescului, dar brăzdate, în același timp, de revoltă și premonitoare lumini. O astfel de lumină este, iată, Punct... și de la capăt, un tulburător film inspirat din actualitate, o meditație răscolitoare, originală, despre omul contemporan, despre bucuriile și tristețile lui, despre neliniștile și frumusețea sa morală, despre căutările, rătăcirile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fardându-ne cu cioburi de veșnicie. Singuri și rostuiți de nimicuri ne batem stângaci în soartă, destrăbălându-ne sufletele în ridicole partide de sfâșiere... Ne lăfăim în râs-plânsul de zi cu zi, chiuind a viață... Strigăm metafore în semn de revoltă, hăulind amăreala dulceagă a trecerii. Trecem desăvârșiți și continuu... Suntem ceea ce ne aducem aminte despre noi că suntem." Andrei Finți Trigorin, Nina Udrescu Arkadina, în prim plan profil Lucian Iancu Dorn Pescărușul meu se naște din scândura scenei și eu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
manifestat ca autor total, elaborîndu-și singur scenariile, adaptînd opere literare de mare valoare: În vreme de război și drama Năpasta de Caragiale; între acestea s-a oprit asupra unor proze scurte ale lui Alexandru Sahia (Moartea înghițitorului de săbii și Revoltă în port) pe care le-a folosit în scenariul pentru filmul Înghițitorul de săbii, urmat, peste un deceniu, de Vinovatul, după o nuvelă (Iertarea) a lui Ion Băieșu. În toate cazurile, regizorul-scenarist a aruncat asupra materiei literare originare reflectorul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mă ajută să mă implic în ceea ce este în jur. Regia este în concepția mea implicare dramatică implicare, lucrez adică încerc să lucrez cu regizorul înăuntrul lumii pe care o analizează, văzând noblețea acestei profesiuni tocmai în nesupunerea la compromisuri, revolta în fața neadevărului și a nimicniciei, puterea de a te oferi lumii cercetând în tine, descoperind ceea ce ea nu vrea să afle, nu poate sau nu îi este permis. Cred că cel mai mare pericol teatral, al creației în general, este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bine atitudinea artistică pe care filmul și teatrul românesc, literatura română, au avut-o și înainte de Revoluție. Atitudinea artiștilor participanți la Revoluție n-a fost o improvizație de moment, implicarea lor în evenimente a fost rezultatul unei cumulări de protest, revoltă și forță explozivă care s-a manifestat atunci. Responsabilitatea și conștiința artistică au fuzionat cu responsabilitatea și conștiința revoluționară. Apoi unii dintre noi au socotit că e mai bine să se întoarcă la"vatră"pentru că acolo putem exprima mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în el... Pentru artist, teatrul e dialog și comunicare, pentru public teatrul poate fi delectare, inițiere sau chiar civilizare. Teatrul, în general, nu are un singur sens și nu suportă o singură definiție. Pentru mine teatrul este neliniște și înțelegere, revoltă și compasiune, deci, stare de veghe în care sunt implicat, deopotrivă, ca martor, acuzat, procuror și judecător, într-un proces fără început și fără sfârșit, care începe și se sfârșește în fiecare clipă, în ecoul său. Vă considerați "un om
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a schitului românesc Podromu gândurile au venit, și râvnite de atâtea vreme, imaginile au început să se audă. Este o sinteză a celorlalte încercări, o iluminare... Acolo la Sfântul Munte am găsit organicitate temelor mele: înălțarea și surparea, febra minții, revolta și creația, vocația și ratarea, disperarea și singurătatea, moartea ca partener al rostului. Scenografa Daniela C. Kamiliotis mi-a spus de curând la New York că filmul este în toate fibrele sale autobiografic... Nu știu, poate... Sigur e universul ascunsului meu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a omului sunt toate zilele timpului, în ANA. Partidul Celor Dezamăgiți din România (P.C.D.R.) cel mai nou și cel dintotdeauna la el acasă, aici la noi, e parte vie a unirii celor trei timpuri. Filmul, prin vocalizele singurătății, prin dezamăgire, revoltă, strigă... dar cine oare vrea să audă: Ole, Ole, Ole, unde ne sunt speranțele... Cât de greu, de temător se înalță Biserica și câtă iubire trebuie să rodească în noi pentru a fi curați pentru jertfă... Întrebări aici și oriunde
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în închisori, uciși, membrii familiilor prospere, precum și ai celor care s-au împotrivit regimului ce se instala în România acelor ani au fost anihilați, retrăgându-li-se drepturile recunoscute populației largi. Aceste abuzuri s au petrecut însoțite de crime și revolte populare care au înregistrat un mare număr de victime (Tismăneanu, 2005). Exercitarea terorii în scopul menținerii regimului comunist s-a desfășurat până la căderea sistemului în 1989. Deși cu mai puține crime 2, cea de-a doua perioadă a comunismului, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
exista egalitate socială căci viața mizerabilă și sărăcăcioasă era destinul marii majorități.”(Kogan, 2001, p. 102) Pe măsură ce salariul își pierde legătura cu calitatea și cantitatea muncii depuse, valoarea muncii se degradează, iar salariul își pierde o parte din aspectul motivațional. Revoltele din Valea Jiului (august 1977), cu participarea a peste 35.000 de mineri, și Brașov, în anii 1980, au avut loc pe acest fundal. Ceaușescu a știut să le înăbușe, manipulând și mințind greviștii prin promisiuni onorate doar parțial și generând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
distanțelor sociale. Vânzătoarele (în magazine alimentare, de haine, librării, la pompele de benzină etc.) erau plasate în vârful ierarhiilor sociale din comunitate. Când reușeai să procuri alimente, făceai festinuri cu prietenii. A procura hrană era un gest de dizidență, de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum spunea o prietenă, „pentru a putea să supraviețuim”. Este de remarcat faptul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grup" (Tilly, 2002:20). În funcție de situație și consecințe, adică de prezența sau absența transferului puterii și a diviziunii în organizarea de stat, Tilly (2002:21-8) clasifică tipurile de revoluții în: a) schimbări inițiate de guvernanți; b) lovitură de stat; c) revoltă; d) război civil; e) mare revoluție. Cea din urmă implică ambele componente în versiunea deplină. Smith (1973:111-3) discută patru tipuri de mișcări sociale care presupun participare masivă a maselor: a) rebeliunea simplă care nu este ideologică și vizează doar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de merit. d. indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Adoptarea Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor(Publicată în Monitorul Oficial nr.441/2010.) se apreciază că a fost motivată de o
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în exces câteva figuri de oarecare efect la început. Discret, își fac loc și aluzii la nedreptățile și revoltele sociale - acestea fiind preponderente în culegerea D. Th. Neculuță (1940) - sau versuri inspirate de obsesia morții. Deși răspunsese „comenzii sociale” a anilor ’50 prin câteva plachete, în volumul postum Pasărea de stea (1971), mai ales în secțiunea Addenda, sunt incluse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
popoarele să poată viețui Împreună În pace și armonie. Cei mai mulți dintre noi ne-am revoltat Împotriva Imperiului American, care era blamat pentru mai toate problemele sociale. Unii au recurs chiar la terorism În speranța deșartă că vor distruge sistemul. O revoltă socială asemănătoare a avut loc În aceeași perioadă În Europa și În alte părți ale lumii. Totuși, aproape toți tinerii activiști americani pe care i-am cunoscut credeau, În adâncul sufletului lor, că, dacă aveau să aibă loc schimbări fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cei puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii sufocante a acestor viziuni grandioase și a ideilor utopice despre maniera În care oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
edicte și reguli transmise de sus În jos, ci este un proces deliberativ deschis la care participă jucători egali Între ei, fiecare cu interese și aspirații proprii, dar toți interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești. Filosofi precum ar fi Michel Foucault credeau că În lumea postmodernă cu o complexitate, densitate și interdependență sporite, acțiunile fiecărui jucător afectează natura, calitatea și distribuția puterii În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ne vom putea asigura mai bine securitatea și ne vom elibera. Acum, instinctul morții, pornirea agresivă de a domina și lipsi de viață natura, ne chinuie sub forma amenințărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, proliferarea nucleară, creșterea sărăciei și revoltele sociale. Am căutat să devenim mai siguri și am sfârșit prin a fi mai vulnerabili decât oricând În istorie. Am ajuns la pragul anihilării. Instinctul morții a triumfat. Freud nu ne-a spus mult despre cum am putea ieși din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economia mondială ar suferi o cădere serioasă și prelungită, poate chiar o depresiune globală? Ar avea europenii răbdare să continue cu o guvernare deschisă, pe nivele multiple, orientată pe proces, dacă ar trebui să facă față la revoluții sociale și revolte de mase? Acestea sunt provocări dure, care testează caracterul unui popor și vitalitatea și viabilitatea visului lor. Indiferent de ce ar putea gândi alții despre America, visul american a trecut testul, În timpuri bune și rele. Nu ne-am pierdut speranța
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]