KorAP: Find »[drukola/base=varietate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...471 472 473 ...524 >

13,085 matches

Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579

de abordări, metode, tehnici și proceduri. Caseta 2.2. Trăsăturile cercetării calitative * Teorii și metode adecvate obiectului cercetării. * Recunoașterea și analiza perspectivelor diferite; accentul pe perspectivele participanților în diversitatea acestora. * Reflecțiile cercetătorului asupra investigației ca parte a procesului producerii cunoașterii. * Varietatea abordărilor și metodelor. * Înțelegerea ca principiu epistemologic. * Reconstrucția cazurilor ca punct de pornire. * Construcția realității ca fundament al cercetării. * Textul ca material empiric. Sursa: Uwe Flick, (1998, p. 27) Cercetarea calitativă și-a câștigat astăzi o relevanță specifică în studiul

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ei se angajează în cadrele lor naturale. Uneori datele nu se refera la un cadru social, ci vizează atitudini și valori individuale. Al treilea context îl reprezintă așezările artificiale. Forma clasica este experimentul. În sfârșit, a patra sursă o reprezintă varietatea largă de date care nu vin de la oameni direct și care sunt denumite artefacte. Acestea sunt urme sau produse pe care indivizii și grupurile le lasă după ei, direct sau indirect, ca rezultat ale activității în cadrele lor naturale. În timp ce

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
următorul pas în dezvoltarea designului cercetării este să se decidă cum să se colecteze datele ca să se poată răspunde la întrebările cercetării. Oricum, felul datelor care sunt considerate a fi potrivite, sursele și metodelor colectării lor vor depinde de o varietate de factori. Pe de o parte, sunt considerentele metodologice care sunt legate de strategiile cercetării, iar pe de altă parte, există un evantai de factori pragmatici care trebuie luați în considerație. Aceștia includ natura subiectului cercetării, obiectivele cercetării, felul întrebărilor

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
simplifice datele care au fost colectate fie în forma cantitativă fie în forma calitativă. Dar între reducerea și analiza datelor mai există o altă etapă importantă: organizarea datelor în așa fel ca acestea să poată fi transferate pe computer. O varietate de metode pot folosite pentru analiza datelor, cea aleasă depinzând de tipul întrebărilor cercetării, de obiectivele ori ipotezele care sunt explorate. De asemenea, metodele de analiză calitativă diferă în măsura în care acestea încearcă să "rețină integritatea fenomenului". Adică, măsura în care cercetătorul

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
un grup sau o instituție socială pentru a obține informații valide. Pentru aceasta ele sunt astfel proiectate pentru a arăta limpede detaliile din punctul de vedere al participanților, iar pentru aceasta folosesc surse multiple de date. În acest sens, o varietate de metode calitative și cantitative pot fi alese ca instrumente de cercetare. De exemplu, o grevă poate fi studiată prin angajarea unor metode variate ca: ancheta în masa de greviști, interviurile cu oamenii care fac parte din managementul firmei și

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
său, sunt de mare complexitate; mai exact, indivizii diferiți se raportează în moduri variate la societatea în care trăiesc, după cum tipuri diferite de societăți umane oferă împrejurări de viață diferite indivizilor și ridică în fața acestora probleme sociale diferite. Complexitatea și varietatea comportamentului uman în situații și contexte sociale variate, implică studiul relației indivizilor cu mediul lor social. În acest sens, cercetarea sociologică este chemată să surprindă pattern-urile comportamentale ale individului în relațiile sale cu societatea. Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
Seturile de așteptări comportamentale atașate la pozițiile ocupate în sistemul social sunt definite ca roluri sociale. Interacțiunea umană este articulată de relațiile dintre rolurile variate, astfel ca student, profesor, părinte, șofer ș. a. În cursul unei zile un individ ocupă o varietate de roluri sociale, fiecare din acestea purtând un set de așteptări comportamentale care corespund unor situații specifice. Cunoștințele necesare despre cum să te comporți în aceste roluri sunt învățate prin contact cu alți oameni și prin mesajele pe care le

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
altor oameni. Potrivit teoriei schimbului, oamenii intră în relații unul cu altul când fiecare participant are ceva să ofere pentru dorințele celuilalt. Astfel fiecare persoană are ceva să dea și ceva să câștige. Teoria schimbului a fost aplicată la o varietate largă de relații, de la cele de afaceri, astfel ca cele dintre vânzător și cumpărător, și până la relațiile personale intime dintre soț și soție. În cazul din urmă, de exemplu, putem lua în considerare nevoile personale ale indivizilor care se căsătoresc

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
esență, ea reprezintă ceea ce fac oamenii la școală sau la locul de muncă, când își îngrijesc corpul sau fac o plimbare solitară, când citesc o carte sau scriu o scrisoare și alte nenumărate asemenea activități. Dar un lucru este clar, varietatea modurilor în care oamenii fac aceste acțiuni în societăți diferite este esențialmente fără limite. Dar și societățile arată între ele diferențe serioase. Între România și, să zicem Marea Britanie, există diferențe în guvernare, o monarhie constituțională față de democrație parlamentară. Sistemele economice

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
între ele diferențe serioase. Între România și, să zicem Marea Britanie, există diferențe în guvernare, o monarhie constituțională față de democrație parlamentară. Sistemele economice sunt diferite, nu mai vorbim de limbă, după cum găsim diferențe semnificative legate de tradiții și obiceiuri. Putem adăuga varietatea dimensiunilor geografice și a numărului populației având în vedere că acest ultim aspect menționat ilustrează cu cea mai mare ușurință diversitatea societăților lumii. Toate aceste variații ale societăților ar trebui să ne facă să ne mirăm cum putem să le

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
alții sunt introvertiți. Unii tind să fie dominanți iar alții tind să fie supuși. Caracteristicile personale de acest fel au un rol important în modul în care oamenii se comportă în statusurile pe care le ocupă la un moment dat. Varietatea modului în care oamenii se comportă desemnează faptul că interacțiunea socială este un proces creativ. Pentru a explica cum se produce acest proces, sociologul american Ervin Goffman (1959) a elaborat o analogie cu "dramaturgia". Oamenii, spune Goffman, pot fi văzuți

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
Dar uneori chiar același rol conține așteptări conflictuale. Această situație intră în ceea ce am definit mai sus tensiune de rol. Una din cauzele care generează tensiunea de rol este aceea că aproape orice rol dat adesea presupune interacțiunea cu o varietate de alte statusuri. Astfel ce pare a fi un singur rol, reprezintă, în realitate, mai multe roluri. Să considerăm, spre exemplu, statusul de student. La prima vedere acest status pare să ofere un rol clar de jucat. Dar acest rol

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
cauză care determină existența rolurilor diferite în orice structură socială este că oricare societate mai complicată decât o societate simplă care se ocupă cu vânatul și culesul, cere o diviziune a muncii ori specializare. Cu alte cuvinte, există o mare varietate de sarcini de executat în societate și este mult mai eficient ca fiecare individ să facă una din ele decât să încerce să le învețe și să le facă pe fiecare. Mai amplă și mai complexă societatea, mai esențială și

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
adapteze. Funcționaliștii văd structura socială și cultura ca reflectând adaptarea la acest mediu total și cred că acest lucru justifică diversitatea pe care o manifestă cultura și structura socială de la un loc la altul și în timp. 4.4.2. Varietatea culturii și a structurii sociale Există cultură și structură socială universale? O întrebare pe care sociologii și antropologii au pus-o de mulți ani este dacă există cultură și structură socială universale. Răspunsul la această problemă trebuie să ia în

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
America de Sud. Dar toate aceste societăți se află pe drumul dezvoltării industriale și a modului de viață corespunzător acestuia. Oricum, unul dintre cele mai bune moduri de a înțelege propria societate este să o vedem în comparație cu alte tipuri de societăți. Examinând varietatea mijloacelor folosite de oameni pentru adaptare la mediile și tehnologiile lor particulare, putem aprecia mai bine influența forțelor sociale în societatea noastră atât acum cât și în trecut. De aceea, vom încheia acest capitol cu o privire succintă asupra aspectelor

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
și economice centralizate pentru a coordona producția și distribuția hranei, pentru a stabili relațiile comerciale cu alte societăți și pentru a menține ordinea socială. O consecință a acestei centralizări este apariția orașelor. Alta o reprezintă creșterea uimitoare în număr și varietate a statusurilor, care include comercianți, artiști, medici, personal religios sau birocrați. În societățile agricole, bogăția și puterea tind să se concentreze în mâinile unui număr mic de oameni. Diferențele economice dintre oameni devin mult mai pronunțate și apare o structură

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
de energie, cum ar fi combustibilul fosil, care îndeplinesc o bună parte din muncile ce erau făcute înainte doar cu mâna. Drept rezultat, un număr relativ mic de oameni pot hrăni restul populației. Există o explozie virtuală în numărul și varietatea activităților economice în societățile industriale. În plus, multe activități sunt desfăcute în sarcini mai mici, segmente specializate, fiecare din ele fiind îndeplinite de o persoană diferită. În consecință, societățile industriale au un sistem elaborat de statusuri și roluri. Deși sexul

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
este posibil, să își petreacă seara în compania unui alt grup de prieteni. Abordând sociologic imaginea descrisă, putem afirma că viața reprezintă o rețea vastă de astfel de interacțiuni cu alte ființe umane, o rețea care este punctată de o varietate largă de grupuri sociale. Nevoia oamenilor de a se găsi în grupuri este în egală măsură de ordin social și practic. Din punct de vedere social, așa cum am văzut când am vorbit despre socializare, pentru o ființă umană crescută în

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
în interesul atât ansamblului societății cât și al clasei conducătoare. Într-adevăr, la fel de mult ca și Weber, Marx a evidențiat că nevoia clasei conducătoare pentru eficiență și muncă la preț scăzut este cea care realizează producția de masă de mare varietate și care răspunde nevoii societății în ansamblul său. Așa cum vom vedea într-o abordare viitoare, Marx și colaboratorul său apropiat, Friedrich Engels, au crezut că birocrația guvernamentală ar putea fi înlăturată odată ce inegalitățile de clasă vor fi eliminate prin proprietatea

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
avansării și poziția socială este determinată în mare măsură de meritul și realizările individuale, de nivelul educațional și standardul cultural. Trebuie să spunem că sistemele de stratificare nu sunt pe deplin închise sau deschise și, de aceea, există o considerabilă varietate a celor două sisteme. Sistemul de caste. Un sistem de caste este un sistem de stratificare în care rangurile sociale sunt ereditare, oamenii cu diferite ranguri sunt segregați rigid unul de altul, de unde și căsătoriile dintre aceștia sunt strict interzise

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
în familiile din clasele de jos au o probabilitate mai mare să moară în timpul primului an de viață decât acei născuți în familii avute. De asemenea, oamenii cu status socioeconomic mai scăzut au o probabilitate mai ridicată să contracteze o varietate de boli așa cum sunt arterita, afecțiunile cardiace, diabetul sau cancerul. În plus, oamenii din clasele de jos mult mai probabil vor fi tratați pentru tulburări mentale severe decât oamenii înstăriți. Există un număr de motive pentru aceste diferențe. Primul are

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
social. De asemenea, trebuie să fie mecanisme pentru a menține sănătatea oamenilor sau să îi ajute să o recâștige dacă se îmbolnăvesc. Această listă de nevoi sociale, desigur, poate fi mai lungă, însă problema este că fiecare societate are o varietate de instituții sociale ca să le îndeplinească. Abordăm două dintre din cele mai importante instituții sociale: familia și educația. Mai sunt și alte, cum sunt instituțiile politice și economice, biserica și sistemul medical etc., dar ele nu fac obiectul cercetării noastre

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
explozia populației" adică populația crește așa de rapid că resursele lumii se vor epuiza și foametea în masă va declanșa conflicte internaționale care pot amenința supraviețuirea umanității. Cât de mare este acest risc? Deși aceste situații se referă la o varietate de probleme aparent fără legătură, ele au în comun un element important: toate ridică o problemă care se referă la studiul populaților umane, cunoscută sub numele de demografie. Problemele demografice sunt de natură socială, determinate și explicate, în mare măsură

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
comunitatea de acasă sunt factorii majori în decizia pe care cineva o ia în acest sens. 11.1.1. Compoziția populației Fertilitatea, mortalitatea și migrația nu afectează numai mărimea populației, dar de asemenea și compoziția acesteia. Fiecare populație are o varietate mare de caracteristici demografice, astfel ca sexul și vârsta. Demografii utilizează termenul de proporția (rata) sexelor ca să descrie numărul bărbaților la 100 de femei într-o populație dată. Dacă există un număr egal de bărbați și femei, proporția este de

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
pe care le urmăresc. Deoarece aceștia nu au acceptat niciodată normele sociale ca prioritare, comportamentul lor deviant nu le produce vinovăție sau rușine, așa cum se întâmplă cu persoanele socializate corespunzător. Psihologii folosesc termenul general dezordinea caracterului ca să se refere la varietatea manifestărilor care acompaniază eșecul dezvoltării conștiinței normelor sociale. Oamenii cu astfel de dezordini sunt adesea implicați în problemele sociale. Aceștia pot căuta putere, bogăție și măreție, după cum ei pot respinge valorile muncii susținute și să devină vagabonzi sau agresori de

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]