119,080 matches
-
nedorită 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia În eșantionul analizat, 44,01% din respondenți consideră avortul un demers de mare risc pentru sănătate și 35,65% consideră că avortul reprezintă un risc mediu (Figura 69). Diferențele de opinie între bărbați și femei sunt semnificative (Pearson χ2 = 10,145, df = 4, p = 0,038 < 0,05). Bărbații tind să subaprecieze riscul avortului, considerând că riscul nu există sau că este mic în proporție mai mare decât femeile. Pe ansamblul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este întotdeauna acceptabil) este diferențiat în funcție de situația discutată, mergând de la numai 15,5%, atunci când femeia nu este căsătorită, la 75,5%, în situația când viața mamei este pusă în pericol (Tabelul 98). Analiza de clusteri va indica modul în care opiniile privind justificarea avortului se segmentează în eșantion. Figura 69. Aprecierea riscului avortului Situația în care avortul se justifică Nu știu Niciodată Uneori Întotdeauna Total Viața mamei este pusă în pericol 7,2 5,0 12,7 75,2 100 Sănătatea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cei care au trei copii și peste și-ar mai dori unul. Dorința de a avea copii pe sexe. Testul 2 nu indică diferențe semnificative statistic privind dorința de a avea/de a nu avea copii, bărbații și femeile având opinii relativ similare privind planificarea familială a numărului de copii. Dorința de avea copii în funcție de numărul de copii ai respondenților. Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Optimul de vârstă indicat pentru debutul vieții sexuale. Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită pentru prima relație sexuală sunt date de tendința bărbaților de a indica intervale de vârstă mai mici decât femeile, proporția bărbaților care indică vârsta potrivită 15-17 ani fiind de aproape 3 ori mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
indicarea intervalului apreciat potrivit pentru începerea vieții sexuale între 15-17 ani, pe care persoanele peste 50 de ani îl percep potrivit de două ori mai puțin decât tinerii cu vârsta între 15-24 ani. Nivelul de instruire nu a diferențiat semnificativ opinia despre vârsta optimă pentru debutul sexual. Optimul de vârstă indicat pentru căsătorie. Femeile tind să indice o vârstă potrivită pentru căsătorie mai mică decât bărbații. Această opinie se reflectă în plan real în datele statistice de la nivel național, care indicau
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tinerii cu vârsta între 15-24 ani. Nivelul de instruire nu a diferențiat semnificativ opinia despre vârsta optimă pentru debutul sexual. Optimul de vârstă indicat pentru căsătorie. Femeile tind să indice o vârstă potrivită pentru căsătorie mai mică decât bărbații. Această opinie se reflectă în plan real în datele statistice de la nivel național, care indicau în anul 2004 vârsta medie la căsătorie a femeilor cu 3,3 ani mai mică decât cea a bărbaților. Pe grupe de vârstă, se constată că tinerii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
2.3. Motive care îi determină pe oameni să aducă pe lume copii Dintre cele 5 prezumtive motive pentru care oamenii aduc pe lume copii, principalele două motive se referă la consolidarea cuplului și la asigurarea unui sprijin la bătrânețe. Opinia bărbaților și femeilor privind motivele pentru care oamenii se reproduc a fost omogenă. Grupele de vârstă au indus diferențe semnificative statistic pentru motivele de sprijin la bătrânețe și tradiția-prestigiul, acestea aflându-se în măsură mai mare la persoanele de peste 50
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au indus diferențe semnificative statistic pentru motivele de sprijin la bătrânețe și tradiția-prestigiul, acestea aflându-se în măsură mai mare la persoanele de peste 50 de ani ca argument al dorinței oamenilor de a procrea. Nivelul de instruire nu a diferențiat opiniile privind motivațiile pentru care oamenii aduc pe lume copii. Modelul ajutorului intrafamilial. Subiecții au fost întrebați în ce măsură și-au ajutat bunicii, părinții sau nepoții prin îngrijire, suport financiar etc. (trei itemi) și, de asemenea, dacă au primit ajutor din partea bunicilor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
având în vedere că mai mulți bărbați decât femei nu au apreciat corect răspunsul la această întrebare. 23,7% din bărbați și 33,7% din femei (cu aproximativ 10 procente mai mult) consideră că riscul este mai mic. Pilulele contraceptive opinii. Subiecților li s-a cerut să-și exprime acordul sau dezacordul cu un număr de 12 afirmații făcute despre pilulele contraceptive. Afirmațiile se referă la avantajele și riscurile legate de utilizarea pilulelor contraceptive. La majoritatea celor 12 afirmații respondenții nu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
s-a cerut să-și exprime acordul sau dezacordul cu un număr de 12 afirmații făcute despre pilulele contraceptive. Afirmațiile se referă la avantajele și riscurile legate de utilizarea pilulelor contraceptive. La majoritatea celor 12 afirmații respondenții nu au o opinie, cele mai frecvente răspunsuri fiind "Nu știu". În cazul afirmațiilor în care există un procentaj ridicat pentru "Total de acord", aceste afirmații se referă la avantajele practice: sex spontan, ușor de utilizat, ușor de procurat. Efectele secundare sunt în general
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
parte bărbații leagă mai mult infidelitatea de nevoile sexuale nesatisfăcute și de un posibil divorț. Analiză factorială discretă pentru clase latente privind miturile despre infidelitate. Modelul cu doi factori discreți asigură o bună reprezentare a datelor și sugerează faptul că opinia respondenților în legătură cu cele 5 aspecte legate de infidelitatea conjugală poate fi redusă la atitudinea acestora în raport cu numai doi factori: un factor care ține de percepția și specificitatea individuală a persoanei care comite infidelitatea (insatisfacția sexuală, caracterul terapeutic al infidelității și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
analiză în clase latente. Factorul 1 atitudinea față de vârsta de începere a vieții sexuale și factorul 2 atitudinea față de echilibrul dintre sexualitate și căsătorie. Sexul respondentului este asociat primului factor și discriminează femeile față de bărbați, acestea fiind în dezacord cu opinia privind începerea vieții sexuale de la 17 ani. Pe axa celui de-al doilea factor discriminează grupele de vârstă de peste 50 de ani de grupa de vârstă de 15-29, prin acordul mai puternic al celor de peste 50 de ani cu unele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
respondenți au considerat că în școală nu ar trebui discutate aceste chestiuni. Cei aproximativ 1 825 de subiecți care au dat răspunsuri valide au indicat 13 ani ca vârstă medie potrivită pentru a explica în școală cum apar sarcinile. În opinia acestora, la o vârstă medie de 14 ani ar fi oportun ca în școală copiii să învețe despre evitarea sarcinilor și BTS. Sa observat că femeile din eșantion au indicat la toate cele trei probleme vârste medii semnificativ mai mici
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
extension of Eaton and Mayer's Hutterite fertility study, Human Biology, 1994. 42. Notenstein Frank W, Population The long view, în Theodore W. Schulz (dir.), Food for the world, Chicago IL: University of Chicago Press, 1945. 43. Novak Andrei, Sondarea opiniei publice, București, Editura Studențească, 1996a. 44. Novak Andrei, Testarea ipotezelor statistice, București, Editura Garell Publishing House, 1996b. 45. Pallant Julie, SPSS Survival Manual Published 2005, Open University Press, 2005. 46. Polanska, K., Hanke, W., Sobala, W., Characteristic of the smoching
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Hall/CRC Press LLC, 2004. 73. Săhleanu V., Măicănescu-Georgescu M., Introducere în sexologia masculină, București, Editura Medicală, 1966. 74. Stănculeanu D. L., Totul despre cancerul mamar, Liga Română de Cancer, București 2004, p. 8. 75. Stoetzel Jean, Girard Alain, Sondajele de opinie publică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. 76. Stoica T., Sexologie, București, Editura Medicală, 1972. 77. Șimandan Matei, Teoria cunoașterii sociale, București, Editura Academiei Române, 2002. 78. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 79. Toffler
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
perioada iulie-august la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD), de The Gallup Organization Romania, caietul de prezentare a rezultatelor cercetării a fost dat publicității în cadrul unei conferințe de presă în 24 octombrie 2000 la sediul FSD. 93. *Barometrul de Opinie Publică (BOP), Fundația Soros România, raportul întocmit de Gabriel Bădescu, Mircea Comșa, Dumitru Sandu, Manuela Stănculescu, Ovidiu Voicu (manager de proiect), octombrie 2007, www.soros.ro. 94. *Central Statistical Office in Poland, http://www.stat.gov.pl/english/index.htm
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Toate aceste concepte erau cunoscute În Epoca Unirii și erau folosite de susținătorii lor În favoarea instalării dinastiei străine pe tronul noului stat. Felul acesta de a gândi lucrurile, concretizat Într-un adevărat program politic, a produs un puternic curent de opinie În societatea românească, curent temperat de unele mari puteri europene, Îngrijorate de perspectiva apariției, În imediata vecinătate, a unui stat român având În frunte un domnitor dintr-o dinastie străină. Aceste puteri europene, cu deosebire Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
neînfăptuit și fapta negândită”, șovăitorul (pseudo) danez își amână împlinirea proiectului „din deznădejde în fața posibilului”. Comentariul, deopotrivă elevat și seducător, atingând o întreagă claviatură (în gamă simbolică, filosofică, psihanalitică, politică), șerpuiește în modulații fine. Într-o sintaxă economicoasă sunt alăturate opiniile neconvergente (care „se ucid una pe alta ca scorpionii strânși sub un clopot de sticlă”) ale celor care, cu orgoliu de inițiați, au crezut că posedă „cheia” acestei construcții „doldora de echivoc”. Dincolo de oglindirea de sine a analistului („A vorbi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
fi citite într-o cheie minoră și ca tratate despre dorințe. Ceea ce se plămădește în laboratorul secret al motivației noastre răzbește spre exterior prin comportament, sau cănd nu ajunge să se concretizeze în acțiuni, se obiectivează în reacții sau în opinii. Nu toate dorințele noastre sunt rele. Dorințele, ca și plăcerile, nu exclud virtutea. Nu toate plăcerile sunt derizorii. Cele care sunt rezonabile, cele care se înscriu sub controlul rațiunii, al lui cum se cuvine, sunt acceptate. Fără dorințe, lumea noastră
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
nivel didactic, exegetul reconstituie „destinul pieziș” al scriitorului, stăruie, pe urmele lui Florin Manolescu, asupra evoluției imprevizibile a operei, cu efecte contradictorii și derutante asupra receptării în epocă și în posteritate, caută explicații și corectează cu detașare, de la cota prezentului, opiniile care nu au trecut „proba timpului”. În felul acesta, în prima secțiune (urmată de antologia de texte și de comentarii la fiecare piesă) se află deschiderea către viitoarele inițiative ale criticului, care se vor axa pe pragmatica textului. Asaltul „Caragialiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
din Sofia, transcrierea și traducerea în română aparținând lui G. Mihăilă. Puncte de vedere originale, interpretări noi și date istorico-literare inedite se află și în antologia Literatura română veche (1402-1647), alcătuită împreună cu G. Mihăilă (I-II, 1969). Conceput din perspectiva opiniilor lui Z. despre rolul de excepție al culturii române în aria ortodoxiei și în evoluția istorică a lumii europene este și studiul titular inclus în lucrarea omagială Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene (1996). Elementele puse în relație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
neajunsurilor ei evidente, dar atrăgându-și și adversitatea unor medii foste staliniste, care se simțeau vizate în roman. Însă L. nu numai că nu va renunța la ideologia afișată, ci o va afirma și mai răspicat în scrierile ulterioare. În opinia sa, colectivizarea a fost un fenomen condus din umbră de inși dubioși. Când nu cultivă utopia vocației constructive prin gustul pentru macroepic, autorul surprinde tragismul vieții în tușe puternice. Dovadă stă ampla nuvelă Drumul câinelui (1974). Deși păcătuiește prin armătura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă a valorilor ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a., toate dau măsura demersului întreprins de P. Implicarea afectivă, sesizabilă aici, atenuează uscăciunea enunțului factologic, realizând conturarea opiniei, fie ea critică sau admirativă. Următoarea carte, Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme românești în viziune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Lazar, București, 1883. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, „Principiul unităței în istorie”, „Traian”, 1869, 40; Emil [C. Mille], „Veniamin Costaki, mitropolit Moldovei și Sucevei. Epoca, viața și operile sale (1768-1846)”, „Contemporanul”, 1881, 3; Rosetti, Dicț. cont., 194; [Informații biografice. Procesul Vizanti], „Opinia”, 1899, 3, 4, 187; Encicl. rom., III, 1227; Lovinescu, Scrieri, II, 552; Maria Frunză, Cele dintâi cursuri de literatură română la Universitatea din Iași (1860-1900), AUI, științe sociale - istorie, filologie, t. VIII, 1962; Ist. lit., II, 577; Bucur, Istoriografia, 86-88
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
toate, persistă până la dispariția lor comună În același punct În care dispare și omul. Dar ceea ce lui Marett și contemporanilor săi li se părea a fi un Început brusc, care coincidea cu apariția identității Înseși a omului, este astăzi o opinie depășită: ei nu puteau să cunoască complexitatea cronologică și culturală a evoluției hominide, În interiorul căreia tehnicile arheologice - ca un telescop cu o mai mare putere de rezoluție - permit distingerea originilor distanțate și succesive ale multor creații umane. Prezentul sau trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]