119,080 matches
-
-lea, dar care a reușit să urce din nou la tronul Babilonului, au izbucnit răscoale în tot imperiul și Ezechia a profitat de situație pentru a-și recuceri măcar parțial independența. A reluat vechea politică de alianță cu Egiptul, în ciuda opiniei contrare a profetului Isaia (vezi Is 18,1-7; 19,1-15; 30,1-8; 31,1-3), care nu mai credea în puterea egipteană. Isaia polemizează și împotriva consilierilor lipsiți de inteligență ai regelui (Is 28,14-22; 29,15-16). Probabil, Ezechia a luat
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Miracol la Ierusalim”, „Dezolarea lui Iuda”, „Geamăt și plângere în cetatea lui Yhwh”, „Triumful lui Senaherib”, „Senaherib, el campeador”, „Veni, vidi, vici”, „Trădători umiliți”, „Cealaltă față a campaniei”, „Amărăciunea unui marș spre Mare” etc. Sunt titluri posibile, în care apar opiniile diferitelor părți: iudeii, locuitorii Ierusalimului, partidul lui Ezechia, scriitorii regelui, profetul Isaia, opinia oficială și opinia publică asiriană. Dacă interesează ce spune Biblia, trebuie să căutăm în diferite ziare. De ce? Dintr-un motiv simplu: Biblia nu este un ziar, ci
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Triumful lui Senaherib”, „Senaherib, el campeador”, „Veni, vidi, vici”, „Trădători umiliți”, „Cealaltă față a campaniei”, „Amărăciunea unui marș spre Mare” etc. Sunt titluri posibile, în care apar opiniile diferitelor părți: iudeii, locuitorii Ierusalimului, partidul lui Ezechia, scriitorii regelui, profetul Isaia, opinia oficială și opinia publică asiriană. Dacă interesează ce spune Biblia, trebuie să căutăm în diferite ziare. De ce? Dintr-un motiv simplu: Biblia nu este un ziar, ci un chioșc de ziare. Nu găsim doar o opinie, limpede, simplă, unilaterală și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Senaherib, el campeador”, „Veni, vidi, vici”, „Trădători umiliți”, „Cealaltă față a campaniei”, „Amărăciunea unui marș spre Mare” etc. Sunt titluri posibile, în care apar opiniile diferitelor părți: iudeii, locuitorii Ierusalimului, partidul lui Ezechia, scriitorii regelui, profetul Isaia, opinia oficială și opinia publică asiriană. Dacă interesează ce spune Biblia, trebuie să căutăm în diferite ziare. De ce? Dintr-un motiv simplu: Biblia nu este un ziar, ci un chioșc de ziare. Nu găsim doar o opinie, limpede, simplă, unilaterală și incontestabilă, ci diferite
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
scriitorii regelui, profetul Isaia, opinia oficială și opinia publică asiriană. Dacă interesează ce spune Biblia, trebuie să căutăm în diferite ziare. De ce? Dintr-un motiv simplu: Biblia nu este un ziar, ci un chioșc de ziare. Nu găsim doar o opinie, limpede, simplă, unilaterală și incontestabilă, ci diferite opinii care, în unele cazuri se completează, dar care în altele se pot contrazice. În acest fel, Biblia îl obligă pe cititorul său să nu „absolutizeze” nici o opinie pentru a căuta „adevărul” în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
publică asiriană. Dacă interesează ce spune Biblia, trebuie să căutăm în diferite ziare. De ce? Dintr-un motiv simplu: Biblia nu este un ziar, ci un chioșc de ziare. Nu găsim doar o opinie, limpede, simplă, unilaterală și incontestabilă, ci diferite opinii care, în unele cazuri se completează, dar care în altele se pot contrazice. În acest fel, Biblia îl obligă pe cititorul său să nu „absolutizeze” nici o opinie pentru a căuta „adevărul” în întregul și dincolo de toate versiunile, într-o confruntare
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ziare. Nu găsim doar o opinie, limpede, simplă, unilaterală și incontestabilă, ci diferite opinii care, în unele cazuri se completează, dar care în altele se pot contrazice. În acest fel, Biblia îl obligă pe cititorul său să nu „absolutizeze” nici o opinie pentru a căuta „adevărul” în întregul și dincolo de toate versiunile, într-o confruntare ce aduce o neîncetată corectare a părerilor parțiale. Biblia nu este, pentru a continua pe aceeași linie, un ziar intitulat „Glasul lui Dumnezeu”. Glasul lui Dumnezeu se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
expresiile pe care i le putem da și pe care i le dau autorii biblici. Multiplicitatea expresiilor care se manifestă în tensiunile și contradicțiile textelor este una dintre trăsăturile majore ale Bibliei. În consecință, cititorul este invitat să depășească toate opiniile pentru a-și aținti privirea spre „realitatea” și „adevărul” pe care îl descoperă puțin câte puțin, în efortul constant de a corecta punctele de vedere limitate și restrânse ale unor autori sau povestiri singulare. Acest efort poate fi extenuant. Putem
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pot să vină de la oameni culți sau simpli, implicați sau neutri, fericiți că au scăpat de dezastru sau care plâng pierderea unei persoane dragi. Aceste povestiri pot fi spuse imediat după eveniment sau mulți ani după. Și în acest caz, opiniile și mai ales felul de a povesti vor fi foarte diferite. În al patrulea rând, putem consulta operele istoricilor care au studiat îndelung epoca contemporană, războiul civil spaniol sau istoria țării basce. Acești istorici vor fi basci, spanioli sau străini
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Neveanu, autorul unui model bifactorial al creativității, plasează creativitatea în ˮinteracțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin motive și atitudini creativeˮ. În opinia psihologului român, atitudinile creative acționează ca vectori ce orientează și energizează activitatea. O altă problemă care trebuie luată în discuție este cea referitoare la dezvoltarea creativității elevilor. Psihologii admit astăzi în mod unanim faptul că fenomenul creativității nu este apanajul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
Nu mai puțin important este și impactul în planul relațiilor interpersonale. Elevii învață să-și cunoască propriile capacități și să le compare cu ale celorlalți colegi din clasă, capătă încredere în forțele proprii, comunică mai ușor cu ceilalți, își exprimă opiniile cu mai mult curaj. În această perspectivă a stimulării creativității elevilor, profesorul trebuie să acorde mai multă atenție modului în care se realizează evaluarea. Este necesară o deplasare de accent a obiectivelor evaluării, de la obiective de ordin informativ (verificarea volumului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși următoarea idee: atunci când căutăm să soluționăm paradoxurile libertariene (Sen și Gibbard) prin intermediul restricționării domeniului funcției de decizie socială, identificăm anumite profiluri care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell (1976) și Craven (1982) identifică în preferințele opuse preferințelor celorlalți pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teoremă de consistență pentru o societate liberală care spune că nu există nici o contradicție între viziunea liberală și partea liberă a ordinilor individuale (cea care nu se află în sfere personale). [...] Dacă acceptăm că liberalismul poate fi interpretat ca o opinie a indivizilor, mai degrabă decât ca o proprietate a regulii de alegere colectivă, nu există niciun paradox legat de folosirea liberalismului și a condiției Pareto”. [Craven, 1982, p. 358] 3.4. Restricția Breyer-Gigliotti În (1980), Breyer și Gigliotti propun o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Condiția de eficacitate pentru societăți reale este, așadar, îndeplinită. Condiția de fidelitate ideologică nu este însă îndeplinită din același motiv pentru care nici soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) nu o îndeplineau: restricționarea exprimării opiniei nu este admisibilă în eticile libertariene. b) Soluțiile prin alterarea condiției libertariene. Pentru celălalt grup de restricții, cel al condiției libertariene, lucrurile stau în felul următor: soluția Hillinger-Lapham (1971) funcționează pentru societăți reale și prezintă și o alocare coerentă de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și începutul anilor ’70 (până în 1974) să reprezinte cea mai fasta perioadă din istoria revistei, condusă din mai 1965 până în decembrie 1989 de Ecaterina Oproiu. S-au impus câteva rubrici cu caracter de permanență - „În dezbatere: filmul românesc”, „Panoramic românesc”, „Opinii”, „Epoca noastră”, „Cinemateca”, „Televiziune”, „Pe ecrane”, „Actorii”-, precum și portretele de cineaști (regizori, scenariști, operatori) realizate cu consecventă în cadrul analizelor consacrate creației originale. Îndeosebi „rubricile de autor” au consolidat, în perioada de referință, prestigiul revistei. Printre ele: „Cronică cineideilor” de Ov.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
valorilor TA, cu atât este mai amplă reducerea riscului” (26). Valorile-țintă ale TA sunt < 140/90 mmHg, atât în prevenția primară, cât și în cea secun - dară. Obținerea acestor valori drept țintă la pacientul vârstnic este bazată în principal pe opinia experților și nu pe rezultatele unor trialuri clinice randomizate. Cu toate acestea, cel mai recent document de consens AHA/ACCF asupra HTA la pacien ii vârstnici recomandă TA sistolică < 140 mmHg ca valoare-țintă la pacienții cu vârsta sub 79 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez. - În toate aceste cazuri în joc este respectabilitatea, iar nereușita ia forma dezonoarei. Când, la întrebarea pe care mi-o pun alții (societatea, opinia publică) privitor la felul în care mi-am folosit libertatea, răspunsul meu este nesatisfăcător - și deci sunt vinovat -, pedeapsa pe care o suport este tocmai desconsiderarea socială. Proasta alegere sau nereușita (eșecul) sunt plătite aici sub forma unei sancțiuni profesionale
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
chiar de te-ai duce până la hotarele ultime ale pământului și mării (peirata gaies kai pontoio), unde sunt țintuiți pe veci Iapet și Cronos...“ Iapet și Cronos reprezintă personificarea unor borne care marchează limita ultimă a teritoriului oikoumene-i, iar după opinia cosmologului homerizant Crates din Pergamon, cei doi poli ai pământului<ref id=”2”> Vezi H. J. Mette, Sphairopoiia. Untersuchungen zur Kosmologie des Krates von Pergamon, München, 1936, pp. 88-89.</ref>, dincolo de care începea regiunea Tartarului, cu straturile sale de aer
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vieți de om, așa cum a fost". Profesorul Nagy-Talavera, să o spunem fără ocolișuri, este un mare prieten al românilor și un admirator înfocat al lui Iorga, ceea ce nu-l împiedică, în dese rînduri, să se detașeze la modul științific de opiniile sau faptele celui care pe drept cuvînt a fost numit "învățătorul neamului" său. Dar despre valoarea acestei cărți, probabil cel mai prețios dar pe care Nicholas M. Nagy-Talavera îl face românilor, rămîn să vorbească paginile următoare: un omagiu închinat geniului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreu, provenind din una dintre vechile familii evreiești sefarde (dar asimilate de maghiarism) din Transilvania. A suportat toate persecuțiile naziste posibile, cu excepția morții. În legătură cu antisemitismul din Europa central-răsăriteană (și din România) ar vrea să declare că este de acord cu opiniile lui Hugh Seton-Watson: "Antisemitismul este deci o boală deosebit de periculoasă, incompatibilă cu pacea și civilizația, din trei motive. El transformă în victime un mare număr de nevinovați. Dacă printre ei se află și unii care suferă fiind vinovați, ei suferă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a calmat. Sora mai mică i-a zîmbit Harrietei și i-a spus: "Cu toate acestea vă va plăcea viața de aici. E plăcută. E ieftină. Există multă mîncare. Este, cum să vă spun, comodă"36. Multe dintre aceste opinii reflectă o realitate, dar mai mult de 99 % dintre evreii români nu aveau poziția privilegiată a bancherului Drucker/Aușnit și încercau să supraviețuiască în împrejurări extrem de dificile. Atitudinea lui Aușnit este similară celor a amoralității capitaliste și raționamentelor din Occident
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu-Motru nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a pornit de la literatura universală întorcîndu-se apoi la literatura română, călătorind și făcînd cercetări în toată Europa. După călătoriile și studiile sale în străinătate, a petrecut mulți ani răscolind colecțiile românești, inscripțiile bisericești, mănăstirile din România și proprietăți particulare. După opinia lui Iorga, un naționalist trebuie să fie conștient de faptul că națiunea lui (ca și orice altă națiune) este un produs al istoriei. Istoria are caracteristici permanente și manifestări instructive și organice. Acestea nu sînt legi, întrucît legile sînt prea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legi. Iorga nu recunoaște nici o interpretare metafizică a istoriei. El căuta să sesizeze în experiența omenirii paralele, repetiții și felul în care au fost rezolvate acestea. Credea în dictonul: "Istoria se repetă" doar într-un mod foarte restrîns. Istoria (după opinia lui Iorga) "nu se repetă"; istoria continuă. Prezicînd viitorul unei țări nu trebuie să te aștepți la repetări, ci la o seccesiune firească a trecutului unei națiuni. Istoricul trebuie totodată să caute similitudini și paralele în cadrul cronologiei experienței omenirii. Astfel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
credința lui în evoluția organică a omenirii de-a lungul istoriei. Argumentele lui politice întru apărarea și explicarea continuității românești au drept sursă convingerile sale asupra dezvoltării organice a societății românești din Evul mediu timpuriu. Cea mai viguroasă ilustrare a opiniilor sale privind originile și continuitatea poporului român este celebra "Teorie Daco-Română". Preluînd și dezvoltînd unele descoperiri ale lui Xenopol, Iorga a susținut că geto-dacii sînt strămoșii românilor, prin căsătorii mixte contractate cu cuceritorii lor romani; argumentele sale generale stabilesc locul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]