119,080 matches
-
considera el) direcția justă "pe baza unui sistem zi-de-zi", prin care Iorga înțelegea nevoile zilnice ale României. Jurnalistica sa nu consideră deci că adevărul sau faptele constituie ceva absolut și se dezice adesea de pozițiile pe care se situase anterior. Opiniile lui Iorga erau exprimate într-o manieră violentă și emoțională, fără să reflecteze prea mult înainte de a le așterne pe hîrtie. Există însă o fidelitate constantă și inflexibilă față de interesele României (așa cum le vedea el) în cadrul naționalismului său cultural. Există
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
exprimate într-o manieră violentă și emoțională, fără să reflecteze prea mult înainte de a le așterne pe hîrtie. Există însă o fidelitate constantă și inflexibilă față de interesele României (așa cum le vedea el) în cadrul naționalismului său cultural. Există mari diferențe între opiniile exprimate de Iorga ca istoric sau chiar în jurnalul său, Memorii, (șapte volume) și articolele pe care le-a scris despre aceleași subiecte ca jurnalist politic. Și mai mari sînt diferențele dintre scrierile istorice și opiniile sale asupra acelorași subiecte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Există mari diferențe între opiniile exprimate de Iorga ca istoric sau chiar în jurnalul său, Memorii, (șapte volume) și articolele pe care le-a scris despre aceleași subiecte ca jurnalist politic. Și mai mari sînt diferențele dintre scrierile istorice și opiniile sale asupra acelorași subiecte, exprimate prin viu grai față de familie sau față de asociații săi. Mai tîrziu, Iorga a vrut să se adreseze unor categorii mai largi din România. A publicat o ediție populară a "Neamului românesc" destinată țăranilor. Și întrucît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cuza respingea într-un articol, apelînd la toate epitetele lui, pretenția evreilor că sînt Am Kodesh ("Poporul sfînt" sau "Poporul cărții"), numindu-i în schimb Am Kodosh (am codoș "o Națiune de codoși")?66 Iorga nu și-a exprimat niciodată opinia cu calm în nici o problemă; el susținea că "un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers"67. Cu toate acestea, "Neamul românesc" părea să fie rezervat în comparație cu presa de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Teatre și teatre, Führer și Verführer, Democrație și democrație, Propagandă și propagandă, Cămine studențești și cămine studențești și așa mai departe. Jurnalistica sa, chiar și în ceea ce privește lacunele, era cea a unui intelectual est-european. Iorga și-a publicat de multe ori opiniile cu o impertinență uluitoare. Datorită acestor idiosincrazii, "Neamul românesc" nu prea semăna cu ziarul "Times" de la Londra sau New York, cu "The Christian Science Monitor", "Le Monde" sau cu presa elvețiană. Dar condițiile din România difereau de cele din țările occidentale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate scrie un "roman impersonal". Personalitatea unui autor este implicată în selectarea materialului pentru subiectul operei sale. Hennequin sublinia importanța analizei estetice, psihologice și sociologice a unei opere. Ca filosof și critic literar, Taine a avut o influență profundă asupra opiniilor lui Iorga despre artă și chiar și despre istorie. El accepta multe (dar în nici un caz pe toate) dintre criteriile lui Taine, mai ales pe cele relativ la legătura dintre natură și literatură (L'intélligence și Histoire de la littérature anglaise). Armonia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-un articol din 1890 intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme, pentru că "ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a replicat printr-o serie de articole: "Opiniile primejdioase ale unui rău patriot"131. Era ceva tipic pentru "superioritatea" jurnalistică a lui Iorga. Începuse bătălia. Metamorfozarea unui istoric și critic literar într-un polemist fără teamă era deja un fapt împlinit. A continuat să predea, dobîndind sprijinul studenților
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cultural românesc și să creeze o aristocrație merituoasă, care să elimine "aristocrația mercantilă"160. Naționalismul, temperamentul și vanitatea lui l-au făcut să adopte distorsionări și să lanseze lucrări lipsite de valoare deoarece se înscriau pe linia naționalismului său cultural. Opiniile literare ale lui Iorga au cea mai mică valoare din toate realizările sale. Dar el a rămas toată viața credincios acestor principii, luptînd pentru ele ca Don Quijote cu morile de vînt. Îi plăcea să repete cuvintele lui Cambronne: "Garda moare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1909): din păcate, modul în care tratează Iorga literatura română de după Societatea "Junimea" suferă de pe urma implicării sale emoționale în "Sămănătorul". Critica și istoria literară a lui Iorga după scrierea acestei opere voluminoase vor fi constituite numai din ironii dictate de opiniile lui sămănătoriste. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908-1913) se ocupă de istoria Imperiului otoman de la ascensiunea lui pînă la Războaiele balcanice și la prăbușire. Lucrarea aceasta a fost inspirată de opera fecundă a lui Lamprecht Geschichte der Europäischen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în privința faptelor și bine documentată; Iorga nu neglijează rolul jucat de locuitorii români din Ungaria în răscoala lui Rákóczi. Admirația lui pentru personalitatea, lupta și țelurile lui Rákóczi este evidentă. În Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia publică italiană ("frați latini") ca aceasta să-și dea seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor amenința latinitatea, menționînd în repetate rînduri observațiile făcute de italienii care călătoriseră prin România și Transilvania și utilizînd un mare număr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu a prea pus la inimă descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare Borgia și condotierii. Cît privește Războaiele Balcanice din 1912 și 1913, Iorga nu fusese de acord cu invadarea Libiei de către Italia, cum nu fusese nici opinia publică românească. Iorga era un partizan înflăcărat al sîrbilor 233 (și un și mai înflăcărat susținător al muntenegrenilor, pe care îi considera un popor războinic). Atunci cînd Conrad von Hötzendorf, Șeful Statului Major al Imperiului Austro-Ungar a vizitat în 1912
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Carp, un boier progerman adept al politicii lui Bismarck, și de Sturdza, care nu era chiar atît de filogerman pe cît era de rusofob. Deși retrocedarea Basarabiei era aproape imposibilă, anexarea Transilvaniei și a Bucovinei putea deveni o realitate. Majoritatea opiniei publice românești a fost de la bun început de partea Aliaților. Deși era pînă una-alta rusofobă, nici un român nu dorea un război cu Rusia. Iorga considera că Rusia era atît de puternică, încît chiar și după înfrîngerea de la Sevastopol era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un adevărat politician"14. Din păcate, politica înseamnă mai mult necesitate decît sinceritate. Iorga era prea mult ancorat în Sămănătorism . Cu toate studiile sale de istorie a românilor și de istorie universală, Iorga era surprinzător de "ne-Român" în politică. Opiniile lui sămănătoriste îi estompau instinctele românești naturale și chiar și cunoștințele sale în privința experienței istorice a românilor. În politica lui Iorga se regăsesc puține lucruri din prima lecție a istoriei românilor, adică faptul că inflexibilitatea nu ajută la supraviețuire. Pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era: America lui La Fayette vine în ajutorul Franței martirizate. America își va pune industria la dispoziția Aliaților. În alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga și-a exprimat înalta opinie asupra țelurilor războiului american și mai ales față de susținerea de către Președintele Wilson a principiului autodeterminării 93. Pentru frontul de vest, intrarea în război a Statelor Unite nu putea surveni într-un moment mai potrivit. Între timp, soldaților francezi le ajunsese cuțitul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era nevoie de un partid. În ciuda talentelor sale de orator și animator, el nu înțelegea rolul unui partid în politică și care era funcția unei mașini de partid, adică să exprime și să aplice în practică idei care să influențeze opinia publică și să mențină permanent contactul cu suporterii. Șeicaru era prezent la Iași în 1918, cînd Iorga s-a adresat conducerii Partidului Naționalist Democrat: "Nu am nevoie de nici un partid; nu face decît să mă irite; îmi impune sacrificii pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu ajunseseră la capătul mizeriei, că nu era vorba despre nici o epocă de aur și că "sistemul" implica în continuare aceeași mizerie. În primii ani de după război, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea în democrație. Iorga credea și el în democrație. Le-a scris românilor din America că era de datoria tuturor românilor de acolo "care mai aveau încă un suflet românesc" să ajute și să apere democrația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate germană străveche destul de ostilă stăpînirii maghiare (Adunarea lor de la Mediaș a votat în ianuarie 1919 în favoarea României Mari), aveau și ei, după opinia lui Iorga, "drepturi istorice". Iorga li s-a adresat sașilor în 1925 la Sighișoara (un oraș german care arăta de parcă ar fi fost transplantat direct din regiunea Mosel, de unde proveneau sașii). Le-a vorbit despre "reala și adevărata cultură română
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au reacționat la ideea asimilării evreii din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Iorga a sesizat diferența. A protestat atunci cînd organizația centrală a evreilor din România, "Uniunea Evreiască a Țării" a vrut să-și schimbe numele în "Uniunea Evreilor Români". După opinia lui, cultura evreilor vechiului regat român diferea de cea a nou veniților. Evreii din vechiul regat erau români, în timp ce aceia de la Arad "visau încă să revină sub steagul Ungariei". Iar evreul de la Cernăuți vărsa încă lacrimi pentru prăbușirea Austriei. Cultura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoricii și politicienii întregului spectru politic. Avea legături și cu Henri Bergson, care i-a trimis un prospect referitor la o posibilă cooperare internațională a intelectualilor 157. Pe vremea cînd era purtător de cuvînt al Adunării, Iorga și-a exprimat opiniile față de țelurile politicii externe a României Mari, stabilind o strategie pe termen lung, care a suferit puține schimbări pînă la sfîrșitul zilelor sale. Pentru el, trecutul, prezentul și viitorul României alcătuiau o entitate organică. Existau anumiți factori permanenți, neschimbați și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rod al fanteziilor sale himerice și oscilante") era doar unul dintre multe altele de care Iorga s-a cramponat cu încăpățînare pînă la capăt. Pe lîngă aceasta, din perspectiva a peste șaizeci de ani, este interesant să citim care erau opiniile lui Iorga față de problemele internaționale. Naționalistul Iorga nu agrea imperiile sau colonialismul, dar antipatia aceasta era temperată de preocuparea lui de a susține Sistemul de la Versailles. Mai mult, simpatiile lui naționaliste făceau distincție între națiunile cristalizate și definibile și cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la Conferința Mondială de Istorie de la Oslo din 1928, mai călătorise în Scandinavia în 1926. Ca de obicei, toate experiențele trăite au fost publicate sub formă de cărți 187. Iorga a continuat să publice "Neamul românesc" propovăduindu-și credința și opiniile zi de zi, ca și părerile sale asupra literaturii și artei. Stilul lui nu s-a schimbat, așa cum și problemele financiare ale ziarului au rămas aceleași. În anii '20, "Neamul românesc" a fost suspendat de mai multe ori și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Eminescu. A continuat, de asemenea, să scrie piese de teatru pe aceeași linie ca și mai întinte. În acești ani, Iorga a publicat multe lucrări de istorie și de politică (atacuri, replici la atacuri și contraatacuri la adresa dușmanilor săi, precum și opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub formă de pamflet). A scris destul de puține manuale pentru școlile României Mari, și-a tradus operele despre istoria României în limbile franceză, italiană, engleză și germană și a republicat cărți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a istoriei omenirii în patru volume (Paris, 1926-1928). Iorga considerase întotdeauna scrierea unei istorii universale sintetice drept încoronarea eforturilor lui ca istoric 226. A scrie o sinteză a istoriei omenirii era o sarcină copleșitoare chiar și pentru Iorga și, conform opiniilor profesioniștilor, nu a fost cea mai reușită strădanie a sa. Trebuie să avem permanent în minte caracterul colosal al sarcinii. Puțini istorici și-ar asuma-o. Iorga părea să fie conștient de măreția sarcinii, pe care a continuat-o pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Lambrino în timpul lunilor tragice ale înfrîngerii românilor din timpul războiului. Au existat acuzații de corupție în care era implicat Carol și înainte de exilarea lui. Firește, moara bîrfelor de la București nu era întotdeauna demnă de încredere. Dar am văzut care erau opiniile părinților lui. Pe lîngă înșelăciune și lăcomie de bani, Carol era lasciv, foarte îngîmfat și lipsit de loialitate. Toate aceste calități au înflorit luxuriant în atmosfera bizantină a intrigilor de palat. Poate că cea mai bună explicație a acestui fenomen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intereselor regelui. Regina Elena a plecat din România în iulie 1931. Astfel că domnia lui Carol a fost instituită anticipat. Despre Madam Lupescu se spunea că este "Madame Pompadour a României". Ea era o făptură maternă care se acomoda cu opiniile lui Carol și îl sfătuia în timpul aberațiilor și al activităților lui financiare. A devenit cu timpul de neînlocuit. Iorga nu a menționat niciodată numele ei, deși făcea aluzii indirecte, stigmatizînd situația de la Palat în cursurile sale. Comenta violent față de membrii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]