119,080 matches
-
ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu, Cernăianu ataca operele științifice, personalitatea și temperamentul lui Iorga într-o manieră denigratoare. Orice conflict (și Iorga era angajat în multe) era amplu discutat unilateral. Nu erau omise nici pozițiile literare ale lui Iorga. Opiniile lui sămănătoriste, chiar și controversele lui literare cu cumnatul său, Gheorghe Bogdan-Duică, erau menționate pe larg. Era acordată atenția cuvenită și controversei cu Maiorescu. Problema cu pamfletul lui Cernăianu consta în forma în care era prezentat acesta. El oferea extrapolări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Recunoscînd măreția intelectuală a lui Iorga, Ancel spunea: "Cu toate că și-a schimbat poziția față de chestiunea evreiască, el a fost cel care a creat naționalismul românesc, l-a inspirat și, în ultimă instanță, a devenit principala sursă însuflețitoare a Legiunii". Ambele opinii erau exprimate de cei considerați de către "Naționaliști" drept "minorități ostile". În monumentala sa operă, Armein Heinen respinge părerile autorului acestei cărți conform cărora Legiunea ar fi putut avea o oarecare inspirație populistă comună tuturor mișcărilor fasciste. Heinen era convins că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de neînlocuit în privința atitudinii lor împotriva agresiunii naziste și fasciste din Balcani. Dar, ca și restul lumii, el și-a îndreptat furia împotriva Ungariei și nu a adevăratului vinovat: Italia. Iorga l-a atacat pe Gömbös, primul-ministru al Ungariei, scriind: "Opinia internațională respinge terorismul, ceea ce Gömbös și prietenii lui vor afla în curînd"119. În cadrul controversei tot mai îndîrjite dintre Mussolini și Iugoslavia, Iorga se afla într-o dilemă. El trebuia să sprijine Mica Antantă, era prietenos față de Iugoslavia și susținea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-și împlinească visurile revizioniste mai curînd cu ajutorul lui Hitler decît cu cel al lui Mussolini. El scotea în evidență faptul că Mussolini reprezenta un lucru, iar Hitler cu totul alt lucru. Unii îi puneau pe același plan, ceea ce, după opinia lui, era greșit. Mussolini era un luptător din Primul Război Mondial, un orator și un intelectual înzestrat și un gînditor care fusese capabil să creeze ceva din nimic. Hitler nu poseda nici una din aceste calități, nu avea nici o legătură cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După spusele lui Giurescu, evreii voiau să "colonizeze Basarabia". În calitatea lui de deputat, Giurescu "a intervenit prompt și a împiedicat acest lucru". "Mă-ntreb ce ochi vor face "jidanii"", scria el după intervenția sa. O altă absurditate era în opinia lui Giurescu faptul că evreii voiau să exporte pămînt mănos din Basarabia în Pămîntul Făgăduinței. Giurescu a reușit să zădărnicească și acest lucru. Dar cheia caracterului lui Giurescu poate fi găsită într-o scrisoare scrisă de el unui prieten, Munteanu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
chemarea istoricilor Noii școli la combaterea "exceselor naționale" și la "obiectivitate metodologică". Michelson menționează că aceste eforturi, "deși nu au fost întotdeauna constante...", au ajutat la maturizarea istoriografiei românești 167. Autorul cărții de față nu poate decît să-și exprime opinia. "Revista istorică română" a fost o publicație valoroasă, Panaitescu aducîndu-și contribuția la istoriografia română prin abordarea sa originală și cunoștințele lui în domeniul limbilor slave și al slavisticii. Brătianu era expert în istoria Bizanțului. Contribuția lui Giurescu la istoriografia română
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea să se întîmple. Iorga, eternul student, a alcătuit din inițialele numelor lui Giurescu și Panaitescu cuvinte formate din patru litere pe care le-a folosit într-o serie de ocazii, chiar și în discursuri ținute la întruniri publice. O opinie mai moderată a fost prezentată de Ion Vlădescu. Vlădescu a demonstrat că Giurescu preluase tezele expuse de Onciul în 1899, fără să-i menționeze numele nici în bibliografie, nici în notele de subsol. Vorbind despre formele arhitectonice sîrbești și bulgărești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
notele de subsol. Vorbind despre formele arhitectonice sîrbești și bulgărești (preluate de primele biserici românești), Giurescu nu menționează lucrările esențiale asupra subiectului respectiv pe care le urmează pînă aproape de plagiat. Mai mult, avea un talent deosebit de a trece sub tăcere opiniile istorice care nu-i conveneau. "Panaitescu, scria Iorga, coboară pînă la nivelul oricărui Giurescu!"177 În primăvara lui 1936, Iorga nu a considerat ca fiind sub nivelul demnității sale să-i trimită un mesaj regelui prin generalul C. Ilașievici: regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici stîngii românești. Campania aceasta era în primul rînd inițiată de Noul naționalism. Pe la sfîrșitul anilor '30, campania aceasta oportunistă a căpătat forme violente. Părea să fie o inițiativă profitabilă. Acesta a fost momentul cînd a avut loc schimbul de opinii dinte episcopul ungur transilvănean S. Makkai și scriitorul S. Reményk. Titlul eseului lor a devenit slogan. Iată ce scria episcopul Makkai în 1937: Nem lehet! ("Nu se poate!"). El menționa că pentru păstrarea identității, fie ea națională sau culturală, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atît de importantă pentru noi!"193 Iorga a încercat tot timpul (fără succes) să contracareze politica prorevizionistă a lui Mussolini printr-un fel de "diplomație personală"194. Dar ascensiunea lui Hitler a fost cea care a încurajat exprimarea fățișă a opiniei referitoare la spranțele revizioniste. De la Hitler așteptau acești unguri distrugerea Sistemului de la Versailles; de la Hitler așteptau mult prea mulți unguri anihilarea statu-quo-ului european. Pentru mulți unguri (indiferent de loialitatea evreilor față de Ungaria), ca și pentru mult prea mulți români antisemiți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a asigurat faptul că pînă și dezbaterile științifice privind România să nu se desfășoare la nivelul Olimpului. Ele semănau mai curînd cu jurnalismul politic est-european, la care se adăuga influența personală a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii în acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist învederat. Întregul schimb de păreri s-a desfășurat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul că profesorul Kornis propunea o mediere italiană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asemenea teorie depășește limitele imaginației și pare să fie lipsită de orice precedent istoric. Dat fiind că Dománovszky insistă atît de mult asupra probelor documentare, am putea spune că și această pretenție este lipsită de o bază documentară solidă. Aceste opinii sînt susținute de majoritatea istoricilor, cu excepția celor maghiari, bulgari și ruși (în ciuda faptului că prezența românilor în Transilvania nu este sprijinită de dovezi documentare sigure timp de aproape o mie de ani), cum ar fi Leopold von Ranke și alții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sînt susținute de majoritatea istoricilor, cu excepția celor maghiari, bulgari și ruși (în ciuda faptului că prezența românilor în Transilvania nu este sprijinită de dovezi documentare sigure timp de aproape o mie de ani), cum ar fi Leopold von Ranke și alții. Opiniile lui Hendrik van Loon sînt revelatoare. Iată ce scrie el despre ascensiunea României moderne în istoria sa universală: "(La început a fost) antica provincie romană Dacia, care fusese izolată de Imperiu în secolul al treilea, devenind de atunci un fel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
culcă iarba, dar n-o smulge din rădăcini"; sau, cel mai ilustrativ: "Nu-i da, Doamne, românului cît poate să ducă!" Popoarele supraviețuiesc prin luptă, altele supunîndu-se, iar unele reușesc să facă ambele lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii români și unguri au degenerat în atmosfera anilor 1937 și 1938. Firește că Iorga a considerat presupunerile lui Dománovszky privind originea românilor drept "agresiuni științifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care nu-l agrea, Iorga încerca să rămînă el însuși, preocupat de România, de bunăstarea și interesele acesteia (așa cum le concepea el). Toate inconsecvențele lui Iorga nu par să fie chiar atît de grave dacă nu uităm că toate opiniile sale în domenii legate de artă, literatură și moralitate erau completări la principala sa preocupare: România. L-a sprijinit pe rege (care era, din păcate, Carol II) și monarhia deoarece credea că în acest vîrtej amețitor regele era o garanție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
marii capitaliști evrei din România (de talia lui Kaufmann, Shapiro sau Aușnit), ca să nu mai vorbim de madam Lupescu 26. În acești ultimi ani ai vieții lui Iorga, tonul "Neamului românesc" (ca să folosim o expresie tipic americană) "nu reflecta neapărat opiniile consiliului de administrație", ci pe cele ale lui Nicolae Georgescu-Cocoș, care conducea ziarul în numele lui Iorga. O foarte mare parte din josniciile publicate în "Neamul românesc" erau opera lui27. Se poate observa diferența citind cel de al șaptelea volum al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țară) i-a făcut o vizită lui Iorga. Diplomatul român (ca mulți alții din Balcani) îi disprețuia pe austrieci și mai ales pe vienezi. Națiunile balcanice nu văd Austria așa cum este ea zugrăvită în filme ca Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuitînd că Viena poate fi foarte înșelătoare! Cafenelele, teatrele, prințesele și valsurile ei, opera ei, precum și unele dintre cele mai strălucite spirite din Europa produse de ea dau impresia că viața este o permanentă petrecere. Din păcate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vedere și fără să ofere nici o soluție practică. Pe măsură ce excesele antisemite creșteau în intensitate, dr. Filderman avea să intervină din nou pe lîngă Liga Națiunilor și să apeleze la comunitățile evreiești din Franța, Anglia și Statele Unite, la guverne și la opinia publică. Ceea ce l-a înfuriat și mai mult pe Iorga, care a creat o nouă definiție: "fildermanismul". Abia acum a intrat Iorga ("luptătorul") în luptă, scriind o nouă serie de articole asupra chestiunii evreiești: "Semănătorii ruinei și pustiului". El i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Apărării și era și el de părere că regele nu avea altă posibilitate de alegere. Toți membrii noului cabinet erau oamenii de încredere ai regelui 44. Acest editorial al lui Iorga era expeditiv din punct de vedere politic. Adevăratele lui opinii ilustrează ceva foarte diferit. Doamna Liliana Pippidi-Iorga a ținut un jurnal pe care l-a pus cu amabilitate la dispoziția autorului acestei cărți. O notă din 28 decembrie 1937: Goga l-a vizitat pe Iorga și i-a spus că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
respectat promisiunea pe care mi-a făcut-o în privința minorităților"45. La începutul lui ianuarie, fiul lui Cuza, Gheorghe, l-a vizitat pe Iorga și l-a asigurat că "nu este deloc nevoie să respectăm Constituția, din moment ce ea nu corespunde opiniei publice", ridiculizînd cererile englezilor ca România "să respecte tratatele". Retragerile de capital din băncile române s-au declanșat pe o scară extraordinar de largă, amenințînd să distrugă economia României. Cuza l-a vizitat pe Iorga la 9 ianuarie 1938. Era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poet, dar ca prim-ministru găzduia poetul și politicianul în camere separate, iar ușa dintre cele două camere era încuiată 52. "Neamul românesc" a atins cota lui cea mai joasă în timpul regimului Goga-Cuza. După părerea familiei Iorga (iar dacă citim opiniile neoficiale ale lui Iorga, informațiile familiei sale sînt fondate), acest fapt nu i se datora lui Iorga, ci lui Nicolae Georgescu-Cocoș, căruia Iorga îi acordase prea multă putere de decizie. Un singur articol ar fi suficient ca să dovedim în ce măsură ajunsese
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se dovedească crud de precisă în ultimă instanță 84. La 7 martie 1939, după moartea Patriarhului Miron Cristea, Armand Călinescu a devenit prim-ministru al României. Adevărata putere din guvern se impusese în cele din urmă. Cu toate că Iorga avea acum opinii diferite față de ceea ce făcea Mussolini, sesizăm încă în presă un salt mortal în atitudinea lui Iorga față de acesta. Chiar înainte de război, Iorga scria că Mussolini era "nu numai omul de la Roma", ci și "Roman". Ca roman, el ar trebui să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acordată de americani Europei. "Statele Unite au decis terminarea Primului Război Mondial". Apoi, "ideea solidarității umane, care le scapă unui Hitler sau unui Mussolini, constituie preocuparea centrală a celor de la Washington, iar cei care șantajează cu războiul ar trebui să țină seama de opinia publică americană". Iar "Italia reprezintă astăzi un imperialism fără limite". Avem deci de-a face cu iluziile lui Iorga. Mussolini este băiatul cel bun, iar Hitler băiatul cel rău, reprezentantul păgînismului lui Nietzsche. Dar (după părerea lui Iorga) Hitler nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se răspîndească zguduitoarea veste a Pactului nazisto-sovietic. Acest pact avea să decidă în ultimă instanță soarta "Pămîntului Nimănui din Europa" pentru aproape tot restul secolului. Iorga, judecînd după prima sa reacție, nu părea atît de alarmat pe cît se manifesta opinia publică. "Rusia", scria el, "a încheiat deci un tratat comercial cu Reich-ul, așa cum am făcut și noi; este evident că pe moment Rusia nu vrea să intre în război... Așa că hai să liniștim sufletele agitate". Dar războiul a izbucnit la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe întuneric, care au apărut cu același titlu și sub formă de carte. Văzute din perspectiva unei jumătăți de veac, concluziile lui au fost adesea eronate. Dar aceste cuvîntări la radio erau menite să aibă un efect pe termen scurt. Opiniile exprimate de Iorga la radio erau și ele marcant diferite uneori, produsul experienței celor exprimate în jurnalele sale și față de familia sa. Continua cu multe ocazii să se adreseze unui numeros public în România și în străinătate. Nu pierdea niciodată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]