12,690 matches
-
Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Răchitna făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Răchitna a făcut parte din componența României, în Plasa Hotin a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
de 124 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. De această comună depinde administrativ satul Vancineți. Localitatea Vancicăuții Mari a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Vancicăuții Mari făcea parte din Ocolul
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Vancicăuții Mari făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Vancicăuții Mari a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
și se distinge prin elegantă și atmosfera exclusivista. Se pot practică sporturi nautice sau golf, zona dispunând de infrastructură adecvată. Bucătăria locală transforma fructele de mare în adevărate delicatese. Costă Daurada are o suprafață de aproximativ 6283 km2. Deține 10 ținuturi și 183 de municipii. Capitala să este la Taragona. Este compusă de 12 zone respectiv: Altafulla, Calafell, Cambrils, Coma-Ruga, El Vendrell, Hospitalet Infant, L Ametlla de Măr, La Pineda, Miami Platja, Montbrio del Câmp, Salou, si Tarragona. Pe langă fâșia
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
meandrează în jos către coasta unde intra în mare. Aici apare trafic în cadrul și în jurul porturilo Sagunta, Valencia și Gandia. În aceste porturi se găsesc facilități moderne de pescuit, și centre turistice de unde turistul are șansa de a descoperii frumusețea ținuturilor muntoase, a pasurilor din munți, a zonelor de campare, a orașelor române și iberice, a castelelor și turnurilor. Costă Blanca se referă la peste 200 km de coastă aparținând de provincia Alicante din Spania. Numele de "Costă Blanca" a apărut
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 187 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. Localitatea Bălcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Bălcăuții de sus. În anul 1769 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Bălcăuți făcea parte din Ocolul Hilavățului
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Bălcăuți făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bălcăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 205 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1810 exista aici o biserică de lemn, conform informațiilor furnizate de "Anuarul Episcopiei Hotinului" (Chișinău, 1930) . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Sânger făcea parte din Ocolul Hilavățului
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Sânger făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sânger a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 121 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Dumeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Dumeni făcea parte din Ocolul Prutului
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Dumeni făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Dumeni a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 233 metri, în partea de nord-vest a raionului Noua Suliță, pe malul râului Hucău. Localitatea Toporăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Cernăuți al Principatului Moldovei. Aici a avut o moșie boierul moldovean Dumitru Barnovschi, mare paharnic (1597) și apoi mare postelnic (1598 - 20 decembrie 1606). El a fost înmormântat în biserica din satul Toporăuți, ctitorită de el, după cum arată pisania . În
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]