14,112 matches
-
izvoar la frontiera de 233.5 km. Principalul afluent al Timișului în zona este râul Slatina, avâd izvoarele în Masivul Semenic, lungimea cursului fiind de 11km. Comună Slatina Timiș se încadrează într-o zonă cu gradul 6 de seismicitate, iar adâncimea de îngheț este de 0.70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
fost modernizate dar au fost construite și altele noi, inclusiv vile, în special în partea de nord a stațiunii, cu standarde europene moderne. Stațiunea are un lac mic în interiorul țărmului, lacul Costinești, care are o suprafață de 7 hectare, și adâncime mică, fiind înainte de inundații, separat de mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul României care nu este alimentat subteran. Datorită gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de nămol folosit la tratarea bolilor
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
prevăzute la suprafață cu hidranți) a permis amplasarea în localitate a unui ansamblu de utilități de cazare tip organizare de șantier, folosit de unitățile militare detașate în economia națională. „Șantierul” avea instalații sanitare moderne, încălzire centrală, puț forat de mare adâncime, etc. Datorită unui localnic, Oscar Dumitru Popa, originar din Valea Rusului, ajuns într-o poziție de decizie în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin depunere de eforturi în dorința „lăsării unui semn” se amplaseză, în Plevna în deceniul 7 al
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Mulți, printre care vom include pe moșii așezării - cândva "un mic cătunel" - consideră că denumirea provine de la "Lacul Brebilor", existent în timp, în nord-vestul satului, înconjurat de o pădure deasă. Lacul, cu o suprafață de cca. 400 m și o adâncime de 4-5 m, a cărui permanență este semnalată până la finele secolulul al XIX-lea, era populat de brebi, ce se hrăneau cu vlăstarele de arbori, de pe marginea apei. Așezați la început în preajma lacului și poienilor învecinate, primii locuitori - veniți sigur
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale și la 2-6 metri în lunca Neajlovului. Comuna Vișina se integrează în specificul climei temperat continentale de tranziție, la întrepătrunderea influențelor continentale estice cu influențele oceanice vestice și submediteraneene. Invaziile de aer continental sunt
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică s-a făcut prin fântâni, care sunt in lunca la adâncimi variind între 1,5 și 5 m ,iar pe terasa găsindu-se la adîncimi de peste 10 m. Dovezi ale existenței județului Galați de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care datează din paleolitic. Principala rezervație naturală din județul Galați este
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică s-a făcut prin fântâni, care sunt in lunca la adâncimi variind între 1,5 și 5 m ,iar pe terasa găsindu-se la adîncimi de peste 10 m. Dovezi ale existenței județului Galați de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care datează din paleolitic. Principala rezervație naturală din județul Galați este localizată foarte aproape de comună Tudor Vladimirescu, pe nisipurile din câmpia Tecuciului și anume la
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul pânzei freatice, la adâncimi între 2 m și 14 m. În ultimii ani multe izvoare au fost captate în bazine amenajate și apa se aduce prin conducte până la locuințe. În trecut, apa râului Olănești a fost folosită pentru a pune în mișcare pietrele morilor
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Ventura (Venturoaia) și Cotros (Cotu Ros) care au dispărut. Condițiile naturale nu au fost așa de prielnice localizării comunităților umane în această zonă în care se află satele noastre din cauza lipsei surselor de apă, pânză freatică găsindu-se la mari adâncimi. Însă din punct de vedere al factorilor de adăpostire la loc ferit de invazii și atacuri prin surprindere, acoperirile din teren, pădurile seculare, căile de circulație dosite, numai de băștinași cunoscute, depărtarea de centrele aglomerate că târguri, orașe, curți domnești
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
scos în evidență următoarele : I. În zona albiei majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de școală generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub gură vasului”, precum și o ceașcă de forma globulara, care a avut toarta supraînălțată (acest nivel arheologic aparține culturii Coșlogeni, iar materialele în
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
pe sol un strat de grindină de 10 centimetri, poleiul cela mai « păcătos»polei s-a produs în ziua de 25 decembrie 1977 când s-a creat pe DN 25 o oglindă de gheață care a oprit circulația auto. În ceea ce privește adâncimea pânzei freatice ea aprovizionează de la 3-4 metri adâncime lunca comună S-B cu apă foarte putin potabilă și 14-20 de metri adâncime terasele din stanga Bârladului unde apa capătă calități aproape potabile. Forajele făcute la I.A.S Ivești au interceptat
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
centimetri, poleiul cela mai « păcătos»polei s-a produs în ziua de 25 decembrie 1977 când s-a creat pe DN 25 o oglindă de gheață care a oprit circulația auto. În ceea ce privește adâncimea pânzei freatice ea aprovizionează de la 3-4 metri adâncime lunca comună S-B cu apă foarte putin potabilă și 14-20 de metri adâncime terasele din stanga Bârladului unde apa capătă calități aproape potabile. Forajele făcute la I.A.S Ivești au interceptat 3 strate acvifere care încep de la 150 până la
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
1977 când s-a creat pe DN 25 o oglindă de gheață care a oprit circulația auto. În ceea ce privește adâncimea pânzei freatice ea aprovizionează de la 3-4 metri adâncime lunca comună S-B cu apă foarte putin potabilă și 14-20 de metri adâncime terasele din stanga Bârladului unde apa capătă calități aproape potabile. Forajele făcute la I.A.S Ivești au interceptat 3 strate acvifere care încep de la 150 până la 229 de metri și care dacă ar fi captate ar da un debit de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Această măsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
rezervei de nămol. Nămolul sapropelic: Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
de circa 2 km în partea de nord-vest a comunei, de aproape 1,5 km spre marginea nordică și de circa 4 km la marginea sudică, iar în partea extrem sudică se reduce la 2,5 km. Energia reliefului- adica adâncimea văilor principale- este modestă : 100-110 m în partea de nord-vest a comunei, 210 m spre marginea nordică , numai 135 m spre marginea de sud-est. În partea de nord-vest și centrală a comunei predomina dealurile-platou , de origine structurală și eroziva, unde
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora. Aceste ape sunt exploatate prin fântâni cu adâncimi de 8-10 m, cum sunt majoritatea fântânilor din Dobrovăț. Din punct de vedere calitativ, aceste ape fac parte din calasa D, apreciate că ape nepotabile de gradul I, dar folosibile. O altă categorie de ape subterane o constituie apele cantonate
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
fântânilor din Dobrovăț. Din punct de vedere calitativ, aceste ape fac parte din calasa D, apreciate că ape nepotabile de gradul I, dar folosibile. O altă categorie de ape subterane o constituie apele cantonate în deppozite sarmatice nisipoase, situate la adâncimi mai mari de 20 m și care sunt de calitate foarte bună. Din aceste surse se alimentează fântânile care au fost săpate lângă cimitirele din satele Moldoveni(având adâncime de 25 m și pereții din inele de beton armat) și
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
subterane o constituie apele cantonate în deppozite sarmatice nisipoase, situate la adâncimi mai mari de 20 m și care sunt de calitate foarte bună. Din aceste surse se alimentează fântânile care au fost săpate lângă cimitirele din satele Moldoveni(având adâncime de 25 m și pereții din inele de beton armat) și Ruși (având adâncimea de 22 m și pereții din piatră extrasa din carierele locale). În prezent este exploatată o sursă de apă subterană din pădurea Buda care asigură alimentarea
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de 20 m și care sunt de calitate foarte bună. Din aceste surse se alimentează fântânile care au fost săpate lângă cimitirele din satele Moldoveni(având adâncime de 25 m și pereții din inele de beton armat) și Ruși (având adâncimea de 22 m și pereții din piatră extrasa din carierele locale). În prezent este exploatată o sursă de apă subterană din pădurea Buda care asigură alimentarea cu apă a fermei agricole de stat și a zonei de locuit și alta
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pantele înălțimilor sau teraselor pe care erau situate așezările umane; elementul principal de apărare al așezărilor umane îl constituiau șanțurile. Unele așezări erau apărate de un sistem compus din două șanțuri paralele cu dimensiunile maxime de 2 - 2,5 m adâncime și 6 - 8 m lărgime, cu profilul în formă de pâlnie sau de “V” cu fundul rotunjit. “Deși mai rar, se folosesc și în această zonă valurile de apărare ca la așezările de la Rădășeni (jud. Suceava).”De asemenea “Harta arheologică
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanților
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită. Conform evidenței cadastrale
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]