144,219 matches
-
a muncii și a mobilului însuși care determină omul să muncească. Acest tip de Comunism este atât de violent, de absurd, de monstruos, că la drept vorbind nu îl pot crede periculos. Este ceea ce spuneam, acum ceva timp, în fața unei adunări considerabile de electori aparținând în marea majoritate claselor suferinde. O explozie de murmure întâmpină cuvintele mele. Mi-am mărturisit surpriza. "Ce! se spunea, Domnul Bastiat îndrăznește să afirme că Comunismul nu este periculos! Deci este comunist! Ei bine, și noi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
începea oare astfel expunerea de motive din proiectul de lege privind avansurile acordate agriculturii? Nu este de-ajuns să se ofere instrucție pentru a cultiva artele, trebuie de asemenea să se furnizeze instrumente de lucru". După acest preambul, el supune Adunării Naționale un proiect de lege al cărui prim articol este astfel conceput: Art. 1. Se deschide, pe bugetul din 1849, ministrului agriculturii și comerțului, un credit de 10 milioane destinat acordării de avansuri proprietarilor și asociațiilor de proprietari de fonduri
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
proprietăților, ci cu garantarea acestora", este clar, afirm eu, că suntem în plin Comunism. Mijloacele de execuție folosite de stat pot diferi, dar ele au același scop și se atașează la același principiu. Să zicem că mă prezint la bara Adunării Naționale și că afirm: "Exercit o meserie și găsesc că profiturile mele sunt insuficiente. De aceea vă rog să faceți un decret care autorizează domnii perceptori să preleveze, în beneficiul meu, doar o mică amărâtă de centimă pe fiecare familie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să-i acuze pe economiști că au dat naștere socialiștilor. Dar unde era oare în acest timp domnul Thiers? La alegerile generale din luna aprilie, electorii din Landes l-au trimis pe economistul nostru, acum ilustru, să-i reprezinte în Adunarea Națională. Îndepărtat de tribună de slăbiciunea vocii sale, Bastiat nu a participat totuși mai puțin activ la lucrările Adunării. S-a înscris în rândul membrilor Comitetului de finanțe, care l-a ales chiar ca vicepreședinte. Se știe rolul important pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
La alegerile generale din luna aprilie, electorii din Landes l-au trimis pe economistul nostru, acum ilustru, să-i reprezinte în Adunarea Națională. Îndepărtat de tribună de slăbiciunea vocii sale, Bastiat nu a participat totuși mai puțin activ la lucrările Adunării. S-a înscris în rândul membrilor Comitetului de finanțe, care l-a ales chiar ca vicepreședinte. Se știe rolul important pe care acest Comitet l-a jucat în Adunarea Constituantă. A acceptat misiunea chinuitoare de a salva finanțele publice de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sale, Bastiat nu a participat totuși mai puțin activ la lucrările Adunării. S-a înscris în rândul membrilor Comitetului de finanțe, care l-a ales chiar ca vicepreședinte. Se știe rolul important pe care acest Comitet l-a jucat în Adunarea Constituantă. A acceptat misiunea chinuitoare de a salva finanțele publice de mașinațiile cotidiene din Adunare ale socialiștilor declarați și ale celor care erau socialiști fără să o știe. A apărat portofelul Franței, acest portofel din care toată lumea dorea să extragă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în rândul membrilor Comitetului de finanțe, care l-a ales chiar ca vicepreședinte. Se știe rolul important pe care acest Comitet l-a jucat în Adunarea Constituantă. A acceptat misiunea chinuitoare de a salva finanțele publice de mașinațiile cotidiene din Adunare ale socialiștilor declarați și ale celor care erau socialiști fără să o știe. A apărat portofelul Franței, acest portofel din care toată lumea dorea să extragă ceva și pe care nimeni nu se gândea să-l umple la loc. Bastiat a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Constituției, a cerut cuvântul împotriva dreptului la muncă, dar a fost prea târziu pentru a-l obține 73. La puțin timp după aceea, a introdus o moțiune pur politică. Cerea ca miniștrii să nu mai poată fi incluși în sânul Adunării și prezenta, în sprijinul propunerii sale, considerațiile cele mai ingenioase. Era convins că această "incompatibilitate" va tăia din scurt proastele intrigi parlamentare care suscită dragostea dezordonată de portofolii ministeriale, intrigi la care țara a fost adesea martor și victimă. Poate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
incompatibilitate" va tăia din scurt proastele intrigi parlamentare care suscită dragostea dezordonată de portofolii ministeriale, intrigi la care țara a fost adesea martor și victimă. Poate că exagera eficacitatea procedeului și nu aprecia suficient inconvenientele sale. Oricum ar sta lucrurile, Adunarea, în care a distribuit o mică broșură atrăgătoare asupra "incompatibilităților parlamentare", Adunarea, deci, a rămas un moment indecisă. Dacă s-ar fi votat chiar în acea zi, propunerea ar fi trecut; dar noaptea a fost sfetnicul reprezentanților care "sunt din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de portofolii ministeriale, intrigi la care țara a fost adesea martor și victimă. Poate că exagera eficacitatea procedeului și nu aprecia suficient inconvenientele sale. Oricum ar sta lucrurile, Adunarea, în care a distribuit o mică broșură atrăgătoare asupra "incompatibilităților parlamentare", Adunarea, deci, a rămas un moment indecisă. Dacă s-ar fi votat chiar în acea zi, propunerea ar fi trecut; dar noaptea a fost sfetnicul reprezentanților care "sunt din lemnul din care îmi fac miniștrii" și propunerea a fost refuzată, cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
noaptea a fost sfetnicul reprezentanților care "sunt din lemnul din care îmi fac miniștrii" și propunerea a fost refuzată, cu siguranță nu din cauza bunelor motive care ar fi putut fi aduse împotriva ei, ci din cauza motivelor rele. Reales membru al Adunării legislative, Bastiat mai ia de două ori cuvântul: prima dată asupra impozitului pe băuturi, a doua oară asupra coalițiilor de muncitori. Dorea să ușureze națunea de impozitul opresiv și oneros care apasă asupra uneia dintre consumațiile sale cele mai uzuale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să ușureze națunea de impozitul opresiv și oneros care apasă asupra uneia dintre consumațiile sale cele mai uzuale, dar înțelegea perfect că acest lucru nu se putea face fără a reduce în mod sensibil bugetul cheltuielilor. A propus de asemenea Adunării un vast plan de reforme financiare, cuprinzând ansamblul serviciilor publice. Un astfel de plan nu putea fi pe gustul Adunării, dar publicat sub formă de broșură 74 el a recrutat și recrutează în fiecare zi numeroși partizani ai cauzei reformelor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
perfect că acest lucru nu se putea face fără a reduce în mod sensibil bugetul cheltuielilor. A propus de asemenea Adunării un vast plan de reforme financiare, cuprinzând ansamblul serviciilor publice. Un astfel de plan nu putea fi pe gustul Adunării, dar publicat sub formă de broșură 74 el a recrutat și recrutează în fiecare zi numeroși partizani ai cauzei reformelor economice. În discuția privind coalițiile, Bastiat a susținut, împotriva legiștilor majorității, și mai ales împotriva domnului de Vatimesnil, dreptul pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care văd socialism în ameliorările cele mai utile, în rectificarea celor mai juste plângeri. Nu am putea jura că pentru astfel de oameni Bastiat însuși, reclamând abrograrea vechilor și inechitabilelor noastre legi asupra coalițiilor, nu trecea drept un socialist. În Adunare, Bastiat nu s-a înfeudat niciunui partid. A dorit să își conserve în întregime liberul arbitru și asupra oricărei chestiuni dădea nu un vot de partid, ci un vot de conștiință. Totuși, s-a raliat în mod sincer Republicii. Nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
proclamă dreptul la muncă și creează Atelierele Naționale însărcinate cu procurarea de locuri de muncă șomerilor din Paris (n. tr.). 4 Guvernul provizoriu se constituie imediat după abdicarea lui Ludovic Filip de Orléans și proclamarea republicii, la 24 februarie 1848; Adunarea Națională Constituantă este aleasă prin vot universal masculin la 23 aprilie 1848 (n. tr.). 5 După înăbușirea revoltei muncitorilor parizieni (23-26 iunie 1848) deputații Constituantei abrogă din proiectul de Constituție dreptul la muncă și la instrucție (n. tr.). 6 Montagnarzii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a pierdut manuscrisul când și-a mutat domiciliul din strada Choiseul în strada Alger. După lungi și inutile cercetări, s-a decis să rescrie de la capăt lucrarea și a ales ca bază principală a demonstrațiilor sale discursuri recent pronunțate în Adunarea Națională. Sarcina odată terminată, și-a reproșat că a fost prea serios, a aruncat în foc al doilea manuscris și l-a scris pe cel pe care îl imprimăm (Notă a editorului ediției originale). 8 Jacques Bonhomme, traducere literală "Ion
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și Alcide Fonteyraud a întemeiat chiar un bisăptămânal cu acest nume, care a apărut între lunile iunie-iulie și care avea ca obiectiv creșterea gradului de educație economică în rândul unui public tot mai sedus de mișcarea socialistă (n. tr.). 9 Adunarea Constituantă reunită în data de 4 mai, în urma Revoluției franceze din februarie 1848, care va redacta Constituția celei de-a Doua Republici franceze, votată în data de 4 noiembrie 1848 și care va fi abolită prin lovitură de stat de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fi abolită prin lovitură de stat de președintele-ales, Ludovic-Napoleon Bonaparte, în data de 2 decembrie 1851 (n. tr.). 10 Marie Joseph Adolphe Thiers (15 aprilie 1797-3 septembrie 1877), avocat, jurnalist, istoric, revoluționar și om politic francez, coleg cu Bastiat în Adunarea Constituantă (n. tr.). 11 Domnul ministru de război a afirmat în ultima vreme că fiecare individ transportat în Algeria a costat statul 8 000 de franci. Or, este bine de știut că nefericitul de care este vorba ar fi trăit
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a operelor complete Frédéric Bastiat, vol. IV, pp. 275-297, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 15 Aluzie la alegerea sa, în data de 27 aprilie 1848, cu doar cu câteva zile înainte de apariția acestui articol, ca deputat în Adunarea Constituantă din partea departamentului Landes (n. tr.). 16 Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), filozof francez, unul dintre cei mai influenți gânditori politici iluminiști și în același timp unul dintre cei mai importanți critici ai Iluminismului; admirator al antichității clasice și critic al modernității
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
astăzi precursorul catolicismului liberal, catolicismului social sau al creștin-democrației; în anul 1848 Lamennais și Bastiat (catolic de asemenea, și ulterior o sursă de inspirație, deși într-o măsură mult mai mică, pentru doctrina socială a Bisericii catolice) sunt colegi în Adunarea Constituantă (n. tr.). 18 Carta din 4 iunie 1814, concedată de Ludovic al XVIII-lea de Bourbon (1814-1815/1815-1824) după Restaurarea monarhiei, și Carta din 14 august 1830 proclamată de către Ludovic-Filip de Orléans (1830-1848) după Revoluția din iulie și abdicarea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
responsabil în bună măsură de instaurarea Terorii (n. tr.). 21 Louis Blanc (1811-1882), autor și politician socialist francez. Ca membru în Guvernul provizoriu instaurat după februarie 1848, Louis Blanc promovează dreptul la muncă și adoptarea unei legislații a muncii în Adunarea Națională; tot el este responsabil pentru experimentul Atelierelor Naționale din Paris, întreprinderi publice create pentru a da de lucru muncitorilor șomeri din capitala franceză; după revolta acestora din urmă, în data de 15 mai 1848, Louis Blanc este nevoit sa
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legislației muncii promovată de el sunt abolite (n. tr.). 22 Gânditori și activiști socialiști din prima jumătate a secolului al XIX-lea, reprezentanți a ceea ce Karl Marx va denumi ulterior "Școala socialismului utopic" (n. tr.). 23 Palais de Luxembourg, sediul Adunării Naționale (n. tr.). 24 Data de 24 februarie 1848 marchează abdicarea regelui Ludovic-Filip de Orléans și proclamarea celei de-a Doua Republici franceze. Guvernul provizoriu instalat în aceeași zi, și în care Louis Blanc este membru, adoptă în cursul lunilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
invidioasă (n. tr.). 38 Pierre-Joseph Proudhon (15 ianuarie 1809 19 ianuarie 1865), jurnalist, politician și teoretician social, fondator al unui curent anarho-socialist numit mutualism. Este extrem de activ pe plan publicistic în timpul Revoluției din 1848 și devine, mai apoi, membru al Adunării Constituante (n. tr.). 39 Francis Bacon (22 ianuarie 1561 9 aprilie 1626), filozof, om de știință și om de stat englez, fondatorul empirismului modern (n. tr.). 40 Michel de Montaigne (28 februarie 1533 13 septembrie 1592), om de stat și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
58 Pierre-Joseph Proudhon (15 ianuarie 1809 19 ianuarie 1865), jurnalist, politician și teoretician social, fondator al unui curent anarho-socialist numit mutualism. Este extrem de activ pe plan publicistic în timpul Revoluției din 1848 și devine mai apoi, ca și Bastiat, membru al Adunării Constituante (n. tr.). 59 Prescurtare de la expresia juridică latină ex aequo et bono, "conform echității și conștiinței" (n. tr.). 60 Râu din Țara Bascilor, la granița dintre Spania și Franța, în Pirineii de vest (n. tr.). 61 A se vedea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a face un simplu și tăcut pas în lumină. 17 octombrie 1980 Sânt tentat câteodată să consemnez, acum când toate și-au primit obșteasca lor semnificație, acele "povești cu corbi albi" al căror martor și, uneori, fals erou am fost: adunările grotești în care urmau să se facă și desfacă destine, cu uri sălbatice care izbucneau de sub zâmbete poleite, cu lungi execuții pregătite din umbră - toată adunătura aceea de profesioniști ai răului, uniți prin legătura inferioară a frustrării și imposturii, aduși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]