13,806 matches
-
iar ceea ce se arată dinspre sfârșit se pune în vederea începutului, deschide perspectiva unui acum în așteptare: "compoziții stranii de sunete se vor așeza/ pe nisipul lucios al așteptării/ și nu vor avea înțelesul cuvintelor/ și nu vor aminti nici de armonii muzicale:/ o ecolalie a unei lumi/ care a plecat fără tine mai departe". Suspensia realizează astfel survenirea neașteptată a ceea ce - în timp - este inaparent: scena nevăzută pe care joacă imaginile fără referent real, în pofida timpului - acum - epuizat. Pe nisipul lucios
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu o poate provoca" (Mediul divin, Editura Herald, București, 2007, pp. 146, 147). 1 Dan Botta, Scrieri, IV. Eseuri, Editura pentru Literatură, București, 1968, pp. 47-48. 2 Ibidem, p. 39. 3 Ibidem, p. 35. 4 Ibidem, p. 44. " Până când o armonie să înflorească în luciul ei, materia exige o solicitare infinită. Filosof, sau poet dacă vrei, e acela care prin această căutare, prin acest dor pasionat, se ridică până la esențe" (ibidem, p. 51). 5 Ibidem, p. 35. "Sufletul nu e decât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 275). 20 Dan Botta, Charmion, în op. cit., pp. 18, 22, 26. 21 Dan Botta, Frumosul românesc, în op. cit., p. 66. 22 Dan Botta, Charmion, în op. cit., p. 23. 23 Ibidem, p. 30. 24 "Ritmul cosmic incide, în inima noastră, armoniile lumii se dezvoltă, o vastă respirație palpită în ceruri, sânul virginal al nopții se ridică și se pogoară" (ibidem, p. 27). 25 Ibidem, p. 32. 26 Ibidem, pp. 43, 53. "Conștiință limpede a ritmurilor, ascultare a orbitelor" (ibidem, p. 54
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rafinată repunere în scenă a propriilor ecouri. După câteva schimburi suplimentare, discuția fusese abandonată și un zâmbet ușor încovoiat la margini îi acoperise labirintul complex de posibilități pe toți versanții lui individuali; cu acest gest reflex, echipa se întorsese la armonia ei familiară, păzită apotropaic pe deasupra disensiunilor de curbura fină a surâsurilor cu zeitățile ei tutelare. Numai acele superlative ale solidarității funcționale, care sunt șenilele, răzbesc pe terenurile desfundate. Zalele lor formează un fel de punte flexibilă, pe care mașinăria echipată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de prelungă. Furând secretul ne consolam de limitările propriei spontaneități. Își zise că, dacă un animal avea să preia trupul reginei acordat muzical de el cu atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite. Căuta el inspirație, sau vindicație? O prelungire, sau un sfârșit patimii sale? Căci pretinsa-i dorință de perfecțiune artistică nu era decât un expedient mizer pentru a-și înșela disperarea adâncă. În forul lui interior - nu mai puțin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu legănarea înșelătoare a valurilor? Cum poate apărea într-un om nevoia de ceva cu care nu a fost - și nu avea cum să fie - obișnuit? Ea nu ținea atât să fie lăsată în pace, cât să răspândească ubicuu pacea, armonia, stabilitatea lucrurilor la un loc al lor și a oamenilor într-o mulțumire netulburată. Voia să liniștească ceea ce o neliniștea, deși n-ar fi fost chiar gata să șuiere cu ardoare romantică "în veci nu mă voi da bătută!" Felul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deține o parte cheie, în mod firesc se scontează pe șiruri de lecții ca un factor hotărâtor al educației. Lecția poate da dimensiuni diferite educației științifice și politehnice, dar și celei moral - civice sau estetice. Depinde în ce măsură reușim să păstrăm armonia necesară între laturile informative și educative ale acesteia, să valorificăm mai mult sau mai puțin intens conținutul ei educativ. Evoluția tipologiei lecțiilor merge mână în mână cu evoluția obiectivelor specifice și operaționale predării disciplinei și a modurilor diferite în care
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
comun Împărtășit de toți, ca bunul cel mai de preț lăsat de Înaintași. Desigur, nu mai contează că acest trai tihnit, fără riscuri, e mediocru. El e agrementat cu tradiții, cutume, mituri și rituri care Înnobilează, el satisface dorința de armonie, construcțiile imaginarului reconfortant. O viață agreabilă, o convivialitate care reglează Împărțirea echitabilă a bunurilor, oferind iluzia egalității tuturor - ce și-ar putea dori oamenii mai mult? O viață În care cele mai multe repere să nu se schimbe, chiar cu prețul supunerii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu te mai apară, frontierele au fost șterse, s-a spart stratul protector care-ți oferă siguranță și respect, mantia reputației. Simți totul ca pe o ruptură, ai sentimentul unei infracțiuni grave la care ești copărtaș, limitele au fost violate. Armonia În raporturile cu ceilalți a fost abolită. Spațiul tău interior a fost invadat de spațiul public. Rușinea de a fi expus, frustrația de a fi „rușinat” te oripilează. Ai sentimentul că ai fost marcat cu un fier Înroșit, dezgustul te
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
inspirase întreaga știință medievală în raport cu arta, științele nu sînt considerate decît un mijloc secundar de cunoaștere a misterelor naturii. Venerarea exagerată a autorilor Antichității și neîncrederea față de lumea materială, căreia i se preferă cunoașterea esențelor ideale, frînează cercetarea științifică. Descoperirea armoniei dintre natură și gîndirea divină stimulează mai mult pe savanți decît experiențele științifice și atunci cînd pare că există o contradicție între acestea, viziunea cosmogonică sfîrșește prin a o explica. Contribuția științei în secolul al XVI-lea nu este, cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Pînă în 1527, Roma devine capitala Renașterii italiene, "creierul" clasicismului italian din secolul al XVI-lea. Această artă a "Cinquecento-ului" intenționează să fie o sinteză a realizărilor secolului al XV-lea (căutarea Frumosului, reflectarea spiritului divin prin ordine și armonie) și să călăuzească spectatorul în contemplația armoniei divine și în aprofundarea semnificației sale. Încă de la începutul secolului al XV-lea, prin curățenie și prin frumusețe, pontifii au vrutvsă facă din Orașul Etern capitala universului: astfel, Sixt al IV-lea apelează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
italiene, "creierul" clasicismului italian din secolul al XVI-lea. Această artă a "Cinquecento-ului" intenționează să fie o sinteză a realizărilor secolului al XV-lea (căutarea Frumosului, reflectarea spiritului divin prin ordine și armonie) și să călăuzească spectatorul în contemplația armoniei divine și în aprofundarea semnificației sale. Încă de la începutul secolului al XV-lea, prin curățenie și prin frumusețe, pontifii au vrutvsă facă din Orașul Etern capitala universului: astfel, Sixt al IV-lea apelează la artiștii toscani cei mai cunoscuți pentru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
i se datorează în maremăsură lui Ludovic al XIV-lea. Într-adevăr, regele se arată sensijil față de idealul clase care urmărește aspectul grandios și măestuos, fără să se ajungă la exagerări. El apreciază măreția tragediilor clasice, elocințî sfîntă, echilibrul și armonia care exprimă un fior de eroism din mitologie sau din istoria antică. Hotărît să pună literatura și artele în serviciul preamăririi sale, Ludovic al XIV-lea exercită o acțiune de mecenat fundamentală, de care profită în pimul rînd artiștii care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de acord perfect, și după ce din modestie de artist, stătu mai întâi trei ani ascuns în fundul unui pian [era să transcriu «ân fundul unui computeră], fără să îl știe nimeni, ieși la suprafață și în câteva minute termină de studiat armonia și contrapunctul și absolvi cursul de pianoț”. Vicepreședintă a unui petecuț politic care se sufocă sub adorațiunea fierbinte a 0,5% dintre români, dna Petre deplânge faptul că, în afară de AP, mai toate celelalte formațiuni politice au jucat „la două capete
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
folosesc cuvântul sexual, nu îl cantonez în exercițiul viril al sexualității. Ce vizez este, pe de-o parte, dimensiunea eliberatoare a sexului ca mecanism al dezalienării legăturii între bărbat și femeie, și, pe de altă parte, ca factor decisiv al armoniei în sânul unui cuplu”. Dar femeia? Ea „nu mai este văzută drept o credincioasă, ci doar ca un partener de sex, mai mult sau mai puțin lipsit de calități spirituale”, răspunde Chebel. Analiza acestui cercetător, care scrie într-un registru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
veacuri, scrierile confucianiste, biblice, coranice stipulează valori și norme de conduită dezirabile în relațiile dintre indivizi și în relațiile acestora cu comunitatea în general. Expresie a unor constante general umane, valoarea supremă a tuturor acestor scrieri și practici religioase este armonia și comuniunea omului cu universul. 1.1.2. Etapa precapitalistă Evul Mediu și Renașterea întăresc prin moraliștii, umaniștii și liderii săi religioși importanța bunei guvernări în relația cu masele, conștientizarea responsabilităților pe care trebuie să și le asume liderii, exersarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a format și al III-lea Ordin: Terțiarii Franciscani - Seculari (T.O.F sau O.F.S.) din care s-a născut în 1401 al treilea Ordin Regular, T.O.R. Dominantele O.F.M. sunt: Fraternitatea: disponibilitatea de a trăi în armonie cu frații, surorile, oamenii și cu tot ceea ce există, trăind pentru desăvârșirea propriei ființe, pentru a dobândi sfințenia. Frații întotdeauna sunt egali în drepturi și obligații. Trăind Evanghelia cu acea dezlipire de sine, care eliberează, după momentele de penitență și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a murit pentru noi toți”, pentru că „numai Dumnezeu este bun” (Lc. 18, 19). De aceea Francisc a și pornit în misiuni, împreună cu frații, „doi câte doi”, să cutreiere lumea și să predice Vestea cea Bună, în ascultare, sărăcie și în armonie cu Biserica. La sfârșitul vieții, înainte de a se întâlni cu Surioara Moarte, el le-a dictat fraților testamentul, în care a recunoscut cele trei mari valori care i-au călăuzit viața: „iubire mutuală, stimă înaltă pentru Domnița Sărăcie și fidelitate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a învins moartea, suferința, mizeria; el a cântat cu exaltare Cântecul Luminii. „Cântecul Creaturilor” sugerează acea luminozitate sfântă, ca în primele clipe ale Creației, în care fiecare fărâmă de viață are rostul ei, în ascultare, liniște și pace; în această armonie cerească nu există răutate și păcat. Orice creatură reflectă, de sus, splendoarea Marelui Autor: „Fericiți cei ce vor fi găsiți împlinind preasfânta Sa voință, Preamăriți-L și binecuvântați-L pe Domnul, aduceți-I mulțumiri. Și slujiți-L cu deosebită smerenie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
contemplație, sărăcie și caritate. Iubirea de Cristos și iubirea de oameni, cer inimi eliberate de obsesia carierismului, a banilor și a concurenței. Doar așa ajungem la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
păstrează-mi-l pentru viitor (Ef. 83, 1,23)”. Sf. Ignațiu de Loyola a influențat spiritualitatea franciscană, mai ales prin ascetismul său riguros. Umanismul și Renașterea au fost pe aceeași lungime de undă cu concepțiile franciscane despre lirismul dragostei, frumusețe, armonie și credință înflăcărată. Spiritul franciscan s-a reînnoit și s-a îmbogățit cu noi nuanțe. Într-un echilibru perfect se înalță grațios coloana franciscană a poeziei, în care se îmbină Dumnezeiescul cu simplitatea umană: „Bucură-te regină înțelepciune Domnul să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de după prânz. După prânz la orele 3 1/2 s-a făcut ceremonia vizitei. P-le Delegat a ținut o scurtă cuvântare asupra datoriilor mai de căpetenie ale terțiarilor și le-a recomandat într-un chip deosebit dragostea, unirea și armonia frățească. După cuvântare le-a dat Binecuvântarea Papală și apoi au recitat împreună sfântul rozariu. La orele 4 1/2 s-a ținut o ședință intimă în care s-au discutat următoarele lucruri: 1) Avându-se în vedere că superiorii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
părerea și dorința Superioarelor, s-a hotărât să nu se facă dezmembrarea, fie chiar dacă unul sau altul din membri fraternității ar amenința cu ieșirea din fraternitate. Sf. Francisc, întemeind Ordinul al III-lea a voit să aducă pace, bună înțelegere, armonie și frăție între toate treptele sociale. În Ordinul al III-lea stau alături un Ludovic al IX-lea, regele Franței cu un Benedict Iosif Labre, un nobil cu un om de rând, un bogat cu un sărac, un învățat cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de spiritul Bisericii Catolice, încă din perioada studiilor la Roma (1906-1911), spirit pe care l-a promovat trăindu-l toată viața, prin cuvânt și faptă. El era întruparea idealului de preot catolic: cinstit, corect, conștiincios, disponibil, echilibrat, și întotdeauna în armonie cu Biserica. Față de alte opinii era deschis și binevoitor, ca orice om de dialog autentic. A murit cu demnitate, neclintit de torturile și înjosirile bestiale ale călăilor săi, mărturisind în latină că este Episcop Catolic și rugându-se, până în ultima
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a poporului german, stare pe care liderii au exploatat-o la momentul voit pentru a-și realiza proiectele politice sau pentru a scăpa de orice responsabilitate. Puțin le păsa reprezentanților acestui sistem că respectiva metodă constituia un obstacol în calea armoniei între popoare și totodată o amenințare pentru pacea mondială. Între timp, poporul german se lăsa condus cu docilitate. El nu și-a dat seama de faptul că, mult de război, fusese împiedicat să afle adevărul. Nu a înțeles că era
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]