12,003 matches
-
atributul predicativ stă fie în nominativ, fie în acuzativ obiect direct - ca și în latină: Când ochii tăi încă mari se uită dulci și galeși mă pierd. De n-ați spune cu dreptate,să vă vedem măritate. Sub raportul lexico-morfologic, atributul predicativ poate fi - ca și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu cu valoare verbală Slova de foc și slova făurită împerecheate se mărită. Adjectivul de origine verbală, în funcție de atributul predicativ, poate fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu cu valoare verbală Slova de foc și slova făurită împerecheate se mărită. Adjectivul de origine verbală, în funcție de atributul predicativ, poate fi forma veche de gerunziu adjectival (adjectivat): Atunci prin întuneric te apropii surâzândă. c) adjectiv numeral, adjectiv nehotărât: Plecat-am nouă din Arad și cu sergentul zece. d) un substantiv, care , precedat de prepoziția ca, poate arăta calitatea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicatului: A venit ca responsabil. L-am trimis ca responsabil. e) un gerunziu, care determină un substantiv sau substitut al său obiect direct în propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe acela, fericitul etc. Atributul predicativ (adjectivul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gerunziu, care determină un substantiv sau substitut al său obiect direct în propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe acela, fericitul etc. Atributul predicativ (adjectivul adverbial) se raportează la subiectul sau obiectul propoziției fără condiția articulării: El
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe acela, fericitul etc. Atributul predicativ (adjectivul adverbial) se raportează la subiectul sau obiectul propoziției fără condiția articulării: El (acela) a privit fericit. Pe el (acela) l-am văzut fericit. Aceeași diferență morfologică se marchează și când, prin inversarea topicii (în poezie), adjectivul adverbial stă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
timp și înaintea subiectului: Zgomotoși copiii vin. Vom observa că, în cazul când zgomotoși ar fi atribuit pur și simplu al substantivului copiii, ar trebui articulat (în locul substantivului copiii): zgomotoșii copii. Din punct de vedere sintactic se pot face asupra atributul predicativ următoarele observații. 1. În propoziție: a) Regentul nominal al atributului predicativ - care trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca - în funcție de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cazul când zgomotoși ar fi atribuit pur și simplu al substantivului copiii, ar trebui articulat (în locul substantivului copiii): zgomotoșii copii. Din punct de vedere sintactic se pot face asupra atributul predicativ următoarele observații. 1. În propoziție: a) Regentul nominal al atributului predicativ - care trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca - în funcție de atribut predicativ. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ următoarele observații. 1. În propoziție: a) Regentul nominal al atributului predicativ - care trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca - în funcție de atribut predicativ. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. Când gerunziul se raportează la numele (pronumele) subiect, el poate fi: sau exclusiv circumstanțial
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. Când gerunziul se raportează la numele (pronumele) subiect, el poate fi: sau exclusiv circumstanțial, dacă are topică adverbială: Și cosița ta bălaie o aduni la ochi plângând . sau exclusiv atribut, dacă urmează, ca un adjectiv, după numele subiect: Dar mai presus de toate cele fii un om slăvind viața fericită. „Pentru ca un gerunziu atributiv să fie predicativ trebuie să se raporteze la numele (pronumele) obiect direct. Această poziție îl obligă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în: privesc clipind - ci una a obiectului direct al acțiunii predicative ,,relevată” de aceasta. De aceea este un gerunziu atributiv cu un accent predicativ. b) Adjectivul, mai ales cel participial, participiul cu valoare verbală, și gerunziul atributiv - când au funcție de atribut predicativ - pot fi urmate de compliniri; substantivul de determinare atributivă: Dar într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat numele subiect, fie numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam oile plângând, câinii tot lătrând. „Topica adverbială a gerunziului circumstanțial se subînțelege ușor chiar în condițiile inversiunii poetice
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat numele subiect, fie numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam oile plângând, câinii tot lătrând. „Topica adverbială a gerunziului circumstanțial se subînțelege ușor chiar în condițiile inversiunii poetice: Pe-un nor de aur lunecând, a zânelor Crăiasă venea. - adică: Crăiasa venea lunecând
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mod): Vedeam oile plângând, câinii tot lătrând. „Topica adverbială a gerunziului circumstanțial se subînțelege ușor chiar în condițiile inversiunii poetice: Pe-un nor de aur lunecând, a zânelor Crăiasă venea. - adică: Crăiasa venea lunecând pe-un nor de aur. Ca atribut: Urmând după un substantiv în N.: Auzi, mândro, ce s aude, trei miori dalbe zbierând? Urmând după un substantiv în Ac.: A privit cercetător prin înserare pe uliță în jos, dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Ca atribut: Urmând după un substantiv în N.: Auzi, mândro, ce s aude, trei miori dalbe zbierând? Urmând după un substantiv în Ac.: A privit cercetător prin înserare pe uliță în jos, dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ a unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se asocieze o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se asocieze o însușire circumstanțială, fie ca purtător al ei: Să vii sănătos!, fie ca autor al unei acțiuni care o „revelează”, o caută în obiectul ei direct: Să te
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care să se asocieze o însușire circumstanțială, fie ca purtător al ei: Să vii sănătos!, fie ca autor al unei acțiuni care o „revelează”, o caută în obiectul ei direct: Să te găsesc sănătos. Se înțelege că regentul verbal al atributului predicativ poate fi și un verb personal la un mod nepredicativ (nepersonal) care prescurtează de obicei o propoziție: Și oglindă luminiș Pe trupu-i se revarsă Pe ochii mari bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ poate fi și un verb personal la un mod nepredicativ (nepersonal) care prescurtează de obicei o propoziție: Și oglindă luminiș Pe trupu-i se revarsă Pe ochii mari bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul atributului predicativ, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau obiectivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Observație: Adjectivul nehotărât tot (toată) cu funcția de atribut în frază
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a) Regentul atributului predicativ, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau obiectivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Observație: Adjectivul nehotărât tot (toată) cu funcția de atribut în frază ne dă prilejul să explicăm un interesant fenomen morfologic generat de sintaxă. Este vorba de pronumele relativ compus toți cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect în subordonata subiectivă sau obiectivă directă pe care o determină
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în frază ne dă prilejul să explicăm un interesant fenomen morfologic generat de sintaxă. Este vorba de pronumele relativ compus toți cei ce (care), toți câți (toate câte) în funcție de subiect în subordonata subiectivă sau obiectivă directă pe care o determină atributul predicativ: Să vie sănătoși toți cei care au plecat. Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se făcură toți o apă și-un pământ cei care veniră., frază în care am introdus subiectiva cei care veniră pe care o determină atributul predicativ toți, prezent chiar și în versul lui Eminescu. Scoțând pe toți din interiorul locuțiunii verbale, putem spune: Se făcură o apă ș-un pământ toți, cei care veniră., frază în care a trebuit să punem virgula după toți, pentru
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
veniră. Adică: cei care veniră, fă nici o explicație, se făcură o apă ș-un pământ. Așadar, prin punctuație, arătăm că dăm cuvântului toți, intonația ce se cuvine cuvântului predicativ al frazei. În fraza de mai sus - în care toți este atribut predicativ - propoziției principale i se pot pune două întrebări: Câți sau cum se făcură o apă ș-un pământ? R.: Toți. Cine se făcură o apă ș-un pământ ? R. : cei care veniră. Dacă renunțăm la relieful logico-semantic al frazei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]