14,288 matches
-
subiectului și dizolvarea obiectului. Această noțiune presupune o dialectică de genul celei pyrrhoniene, prin care se neagă tot ceea ce se poate afirma despre un obiect. Nirvăṇa este și nu este în același timp. Cei care dobândesc această stare au spiritul desprins de lume. Ei fac de parcă n ar face, acționează ca și cum n-ar acționa, iar viața ca și moartea nu-i atinge. S-a spus că buddhismul reprezintă o formă supremă de teologie. Concret, valoarea religioasă fundamentală, transcendența, se recunoaște în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Reale b)Imaginare (miraculoase); c)Simbolice; d)Alegorice 4.Dupa metoda de creație folosită de scriitor: a) romantice; b) realiste; c) clasice II. A caracteriza un personaj înseamnă, în esență, a evidenția trăsăturile fizice și morale ale acestuia, așa cum se desprind din opera literară respectivă Caracterizarea personajului este o compunere pe baza textului literar care are o structura specifică, ținând cont însa de cerințele si părtile generale ale unei compuneri. O astfel de lucrare - dupa ce se realizează încadrarea personajului în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1. Ce loc ocupa personajul în operă; 2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate); 3. Cine este personajul; 4. In ce imprejurari este infățișat el; II. CUPRINS: 5.Care sunt însușirile fizice și morale ale personajului așa cum se desprind ele: a. din prezentarea directă: * de către autor * de către alte personaje * de către personajul însuși (autocaracterizarea) b.din prezentarea indirectă: * faptele personajului * comportarea, gândurile si frământările lui sufletești; * relația cu celelalte personaje; * aspectul fizic și vestimentar al personajului; * încadrarea într-un anumit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prin lume. Dorința ca să fie înmormântat de presupușii asasini pune în evidență atât încrederea lui în semeni, în puținul omenesc ce trebuie să existe în cea mai josnică ființă umană, cât și superioritatea sa morală față de aceștia. La fel de profund se desprind din această rugăminte dragostea de meserie, atașamentul față de câinii credincioși și față de tovarășele de-o viață, mioarele. Baciul moldovean dorește ca la cap să aibă "Fluieraș de fag,/ Mult zice cu drag/ Fluieraș de os/ Mult zice duios,/ Fluieraș de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile testamentare pe care i le transmite mioarei năzdrăvane, și nu din faptele sale, deoarece baladei îi lipsește deznodământul și nu știm cum ar fi reacționat păstorul moldovean în cazul în care omorul s-ar fi înfăptuit. Modul său
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fost bătută și lăsată acolo. Tortura asta era Îndurată mai cu seamă de oamenii care erau mai categorici, mai dârji... Dar să vă spun altceva despre Gherman... Într-o zi cu ploaie multă, am rămas desculț, că mi s-a desprins talpa la gheată. Am legat-o cu o sârmă și așa am umblat... Și trebuia să mă duc la lucru. E, și-atuncea, prin Gherman, am primit o carte poștală să scriu acasă, să-mi trimită Încălțări... Da’ a zis
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noapte se bate. Mă bate Îngrozitor!”. Asta am auzit eu, dar n-am putut să văd ce este acolo la balustradă, pe coridor. Dar ulterior așa am auzit, că s-a prins de balustradă și n-a vrut să se desprindă de-acolo. Acum, chiar Buracu așa a scris, că prim-gardianul i-a spus că: „Eu jur pe familia mea că nu pățești nimic, numai du-te Înapoi!”. Asta n-ați auzit? Se poate să fie așa, dar, de fapt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În capu’ dumneavostră așa ca să vă purtați urât.” Știi? Băi, au Înmuiat-o ăia... Mergem așa pe dig, era vară, și, o dată, când am sărit peste un canal din acesta mic, cum erau AKM-uri din ălea, i s-a desprins la unu’ Încărcătorul acela și a căzut În canal. A fugit el cu viteză mare, nu l-am mai găsit... Securiștii tineri, dacă au văzut că suntem cumsecade, ne-a lăsat așa lejer, mergeau ei așa, dar pierduse acela Încărcătorul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
11. 37. Universul, an. LII, nr. 37, 7 februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte! O femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vorba în aceste file numai de Paul Scorțeanu, participant mai târziu la mișcarea social-democrată incipientă în România în anii 1880. oameni noi Ca în toate epocile, ca în toate țările, fiecare moment istoric este reprezentat prin unii oameni cari se desprind din mulțime și cresc mai înalți decât alții. Acest fenomen se manifestă cu o mai puternică intensitate în vremile agitate. Mișcarea violentă a valurilor sociale înalță pe unii și înghite pe alții; unii dispar pentru totdeauna, alții apar vremelnic pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înțeles pentru alții... Rosetti era democratul ireductibil care, deși se plecase în fața evenimentelor și pusese surdină ideilor sale democratice, revenea acum la asalt. Rosetti cerea ca țara și instituțiile sale să fie democratizate. Bineînțeles, din vorbele lui Rosetti nu se desprinde nimic precis, reformele pe care le revendică nu erau deloc formulate, însă se știa că, în linii mari, Rosetti era partizanul reformei agrare și a legii electorale. Rosetti cerea desființarea legii cu 4 colegii și adoptarea colegiului unic. În fața lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îi vine greu să creadă că au existat! Oamenii au devenit între timp mai sociabili, ieșind din egoismul și mohoreala care îi cuprinsese o lungă vreme după război, și auzi din ce în ce mai rar de certuri și de bătăi. Satul s-a desprins din formele vechi de existență, a renunțat la izolare. Reținerile, teama față de viața urbană s-au transformat, în urma unor solicitări reale, dar și a apariției unor «mituri», în dorință de a trăi la oraș, fenomen de proporții, cu consecințe dintre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cum sînt sancționate „cacealmalele” unor directori de întreprinderi și care au fost cauzele neplății salariilor în septembrie și octombrie trecut ale învățătorilor și profesorilor. Buznea i-a pus vreo șase întrebări, apoi s-au trezit și alții. Din răspunsuri se desprindea imaginea unui haos greu de stăpînit, a unei afundări în neregularități și birocrație: politica noastră economică a exagerat industrializarea (piața internă nu mai poate absorbi ceea ce producem), avem miniștri care promit creșteri fanteziste ale productivității și beneficiilor (la industria ușoară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
auzit că vreți sămi spuneți ceva...” Cînd i-am văzut de-aproape halatul plin de pete, am renunțat, anihilînd în mine orice poftă. „N-are”, am mințit-o pe A., care aștepta. *Părinții lui Gheorghiță îmi par uneori două figuri desprinse din cărțile prozatorilor scandinavi: singuratici, autarhici, secreți. Cînd trec pe lîngă blocul în care locuiesc, mă izbește faptul că, aproape de fiecare dată, au storurile trase. Firea lor ciudată are nevoie de umbră! *Iată o probă de cinism: „Poate să moară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că ați realizat. Felicitările mele. Cu tot regretul, eu nu știu dacă voi putea profita de acest aranjament, deși doresc din toată inima să vin să mai revăd orașul meu natal. Bustul Îl ofer cu toată plăcerea, deși mă voi desprinde de ultima mea lucrare care o mai am pe lângă mine, dar... acolo va fi mai prețuit. Azi am primit și de la Dl. Ciurea o carte poștală, prin care mă anunță că mata dorești să vii. Te rog să-mi scrii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cateluței. Apoi o geantă de oraș, plină cu toate bunătățile. M-am Întrebat de ce atâta recunoștință? Pe lângă bunătatea lor, au și mari posibilități, câștigă mult cu arta!... I-am plimbat cu funicularul pe vârful Postăvarului, de unde cu greu i-am desprins. Vederea spre Predeal și toți munții Carpați din cotitură, este minunată. Am suit cu ei - tot cu funicularul -, Tâmpa, unde s-a construit de curând un restaurant „Panoramic”. Au rămas Încântați. Așa cred că veți fi și Dvs. cu soția
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
drumul pe care Îl voi Întreprinde curând la Iași (aici mă tratez oftalmologic de câtva timp). Înțelegând situația delicată (starea sănătății, după cum am aflat la telefon), nu voi abuza de amabilitatea dv., deși, sincer să fiu, nu m-aș mai desprinde, la un taifas literar-cultural, de dv., care mi-ați devenit afin spiritual; câte nu am avea să ne spunem!... Vă scriu din vreme, ca să aveți răgazul necesar a găsi documentele solicitate; scriu documente, pentru că am aflat, din studiu și din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vrea să aflu - când ai mata răgaz - mai multe cu privire la 479 Înainte de anul 1970, am Încercat să colaborez cu Ticu Toporaș În cercetările asupra trecutului cultural fălticenean. Bătrânii târgului, inclusiv profesorul meu de franceză, mi-au șoptit amical, să mă desprind de el. Mândru, Începuse să se poarte „dictatorial”, impunându-mi ce să fac. Bine Înțeles, nu puteam accepta o asemenea situație. S-a Înfuriat și mi-a Întors spatele. Neștiind ce mai face, la c.p. a profesorului de la Buftea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prezent nu văzusem nimic de acest pictor, cu atât mai mult a fost bucuria de a vedea niște lucrări deosebit de valoroase și de proporții mari, care de altfel sunt deja În posesia diverselor muzee. Un colorit armonios, nici o exagerare, te desprindeai cu greu din fața panourilor cele mari! Am văzut și alte expoziții mai mici, care, Însă nu m-au impresionat prea mult, și la Piatra-Neamț am văzut o expoziție a unor pictori din Bacău, În afară de câteva portrete, restul era sub așteptări
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se amuza cu Gluma lui Al. Deveghi), cu citate din C. Sorescu, material în care se urmărește discreditarea criticului sub raport cultural și intelectual. Ambele avertismente, țintind sub centura bunului-simț, m-au lăsat perplex. Și nu numai pe mine. Se desprinde clar forța de care dispune E. Barbu, forță care, ca și în cazul lui Adrian Păunescu, izvorăște din deținerea conducerii a două publicații săptămânale în cadrul cărora ambii își fac o politică absolut personală și prin nimic legată de fenomenul cultural
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în întuneric, foamete și frig ne-ai tot călăuzit. Un inocent, București, ajun de Paști, 1984, difuzată la 13 mai 1984 Domnule director, Nu știu dacă mă veți crede, dar, pentru mine, anumite zile au miros și gust. Le-am desprins dintr-o copilărie nu prea fericită și poate tocmai de aceea bine încrustată în ceea ce numim pe scurt memorie, când, de fapt, ar trebui sau, oricum, am putea să-i zicem altfel, pentru că ea cuprinde nu numai fapte și oameni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și, în final, saturând piața cu produse demodate. Dar indiferent cum se naște și ce soartă îi este rezervată, noul produs este prezentat la radio și televiziune sau în articole sforăitoare care încep și se termină cu fraze la fel de sforăitoare desprinse din discursurile lui Ceaușescu. Și dacă tot apare, firește, produsul trebuie și promovat la export. Apar chiar și delegații din străinătate, cărora li se promite o mostră în cel mai scurt timp. Cei care promit, specialiști bine intenționați și cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
revină din metalumea hipnotică a transcendenței În ritualul domestic, năucirea fusese prea mare, mișcările abrupte și stinghere. Radu a atins, fără să vrea, chiar obiectul celest. Surprins de brutala dezordine, paharul s-a clătinat, o fracțiune, șocat, vulnerat, s-a desprins de podiumul tăbliei telurice, apoi s-a aruncat În gol și s-a prăbușit, țăndări, pe parchet. Palid, Radu n-a mai putut fi readus Între noi. Abia dacă mai avea putere să se scuze, deși o făcea, din nou
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de către soția cardiacului imobilizat, brusc, de un nou infarct a rămas fără rezultat o bună bucată de vreme. Radu nu a chemat un taxi, greu de găsit, de altfel. Gata să se facă țăndări, ființa nu mai suporta atingeri. Se desprindea, cu mișcări abrupte și stinghere, de scena domestică, se abandona golului. A pornit, singur, pe jos, spre spital. Spre tărâmul de cristal de dincolo. Un fel de sinucidere. Când Adela Petrescu s-a dus să-l vadă, a doua zi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
violența În cauză nu este, practic, decât un atac deghizat Împotriva omului, asumat de niște inși cu vocații certe de criminali. Din nefericire, faptele ne confirmă În ambele ipoteze. Faptele, așa cum le vom relata pe scurt În aceste rânduri, par desprinse dintr-un film despre Ku Klux Klan sau despre vânătoarea de vrăjitoare. Vânătoarea de vrăjitoare din cartierul bucureștean Balta Albă, strada Trapezului nr. 2, blocul M-6, scara 1. Sub pretextul că În apartamentul nr. 3 (proprietate personală) de la parterul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]