15,628 matches
-
Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman Medgidia (Macedonia), Ioan Dan - Satu Mare (Transcarpatia), Vasile Tega - Canada (Aromânii), A. Turculeț (Albania), Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena Boghițoiu, I. D. Adumitrăcesei, Petre Andrei, Maria Chiriac, N. Buciușcan, Lidia Gaizler, J. Butnaru, N. Barbăroșie, Livia Bejan, El. Vasiliu, V. Neștian, C. Buda, N. Chirilă, R. Duda, E. Cadiu (Brașov). O contribuție meritorie au avut În decursul timpului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Anularea pactului Molotov Ribbentrop (Prof. Dr. I. Bold), Românii din Ungaria (Prof. V. Adăscăliței). La 26 aprilie, Casa Universitarilor a găzduit următoarele expuneri: Românii Sud dunăreni În perioada bizantină (Prof. Dr. I. Todirașcu), Știri de la Românii din Istria (Dr. Azoicăi Doina), În vizită la Aromânii din Grecia (Prof. C. Milica). Tot În cursul lunii aprilie s-au dat două spectacole de „Muzică și Poezie” În județul Iași la Căminele Culturale din comuna Vânători și Focuri. Și-au dat concursul soliștii Operei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bucovina), I. Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc (Serbia), T. Mihadaș, N. Saramandru (Aromânii). A apărut În luna noiembrie numărul 4 al Buletinului Ginta Latină. În cursul verii 1991 cadre didactice din Basarabia au audiat cursurile de vară „Cultura și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Românii din Estul Europei; Prof. V. Macarie (Iași): Societatea româno-letonă „Dacia” din Riga, Ing. Octavian Căpățână (Cluj-Napoca): Despre situația românilor din Ungaria; Prof. Dr. Al. Andronic (Iași) Vlahio Morlacii din Slovacia; Prof. Tr. Cantemir (Iași): Cultura spirituală a Istroromânilor; Dr. Doina Azoicăi (Iași): Însemnări din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural În Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile Învățământului În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a Însemnat și stingerea pentru o jumătate de secol a oricărei speranțe de renaștere națională În Istria. În 1982 R. Sârbu de la Timișoara propune la Jieni și Sușnevitza teste pe care le analizează sub reportul interferențelor româno-slave. V. Bejan și Doina Azoicăi Înregistrează la Jieni În 1984 fenomenul de emigrație, starea materială, ocupația localnicilor, organizarea administrativă. Tratatul Încheiat Între România și Croația la 18 februarie 1994 prevedea „drepturile persoanelor aparținând minorității naționale croate din România și ale persoanelor aparținând minorității române
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
31.VIII Vizită la Chișinău și participare la sărbătoarea „Limba noastră cea română” Depunere de flori la statuia lui Ștefan cel Mare, troița Ginta Latină, bustul poetului Octavian Goga, la mormintele poetului Alecu Mateevici, compozitorului Alex Cristea Iui Ion și Doina Aldea Teodorovic. 31.VIII-3.IX Formațiile artistice „Datina” din orașul Nisporeni și „Doina codrilor” din Vărzărești (filiale din Basarabia) au participat la Festivalul Internațional de folclor de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud Marele Premiu al juriului. 21-23 IX O delegație din Sângeorz-Băi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Depunere de flori la statuia lui Ștefan cel Mare, troița Ginta Latină, bustul poetului Octavian Goga, la mormintele poetului Alecu Mateevici, compozitorului Alex Cristea Iui Ion și Doina Aldea Teodorovic. 31.VIII-3.IX Formațiile artistice „Datina” din orașul Nisporeni și „Doina codrilor” din Vărzărești (filiale din Basarabia) au participat la Festivalul Internațional de folclor de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud Marele Premiu al juriului. 21-23 IX O delegație din Sângeorz-Băi condusă de Prof. Cocian și Prof. Maria Diaconu a reprezentat Fundația „Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
către cetățeni, prin care declara că, „ordinea morală, constituțională și națională este răsturnată În patria noastră”. Dacă Sturdza credea că legea minelor periclita morala și naționalitatea românilor, presa liberală, mai sentimentală, vorbea cu melancolie de „fluierul stricat al mașinei Înlocuind doina ciobanului!” În ședința din 7 februarie 1895 raportorul Gr. Tocilescu considera legea ca impusă prin Însăși firea lucrurilor: „voim să scoatem din fundul pământului avuțiile miniere; voim cu alte cuvinte să creăm industria minieră; trebuie atunci să găsim mijloacele proprii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sociale și politice pentru construcții și idealuri comune: Dragoș Aligică, Iordan Bărbulescu, Vasile Boari, Alfred Bulai, Cornel Codiță, Gabriela Colțescu, Otilia Dragomir, Vintilă Mihăilescu, Alina Mungiu, Brândușa Palade, Vladimir Pasti, Liliana Popescu, Liviu Rotman, Laurențiu Scarlat, Michael Schafir, Ștefan Stănciugelu, Doina Ștefănescu, Andrei Țăranu, Sergiu Vintilă, Mihaela Vlăsceanu, Elena și Cătălin Zamfir. Mulțumesc jurnalistelor și jurnaliștilor care mi-au încurajat și găzduit articolele din acest volum: Gabriela Adameșteanu, Rodica Palade, Revista 22, Ion Bogdan Lefter, aLtitudini, Sabina Fathi, România Liberă, Carmen
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ne exprimam liber și tare și, iată, unii dintre noi, mai norocoși, mergeau (nu fugeau) în America pe post de colegi cu americanii. Îmi părea deja ireal. În pădurea seminarului însă ne-am cam întristat și eu și prietena mea, Doina Ștefănescu. Visasem un zbor planat spre Manhattan, cu vedere panoramică spre Statuia Libertărții, ca-n filme. Avionul nu mergea pe acolo. După șapte zile frustrante (America ecologică, izolată în liniște de monastire, și nu cea metropolitană), un coleg canadian a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de lumini, Gemenii triumfau mai înalți și mai luminați decât toate cele văzute, iar din cer explodau milioane de stele: focurile de artificii pentru 4 Iulie. Am simțit că inima mi se face mare și caldă. Am prins-o pe Doina de mână și ne-am privit în ochi, nevenindu-ne să credem. Am zis doar că, pentru clipa aceea, ar fi meritat să trecem oceanul înot. Eram așa de mândre de specia umană! Odată întoarse acasă ni s-a părut
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nevenindu-ne să credem. Am zis doar că, pentru clipa aceea, ar fi meritat să trecem oceanul înot. Eram așa de mândre de specia umană! Odată întoarse acasă ni s-a părut că le suntem datoare, mai ales celor „neduși”. Doina a început un vast program de cultură civică (mulți dintre copiii celor ce citesc învață după manualele ei de la Humanitas), eu am încercat alte începuturi și, în timp, le-am instituționalizat. Știam că Manhattan nu vom avea niciodată, dar o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să fie mai prost salariate și mult mai prost finanțate. În afara câtorva voci izolate antisexism, dar nu și anticomunism (Ecaterina Oproiu, Stana Buzatu), nu a existat urmă de feminism. Au existat însă voci pregnant anticomuniste, cea de excelență fiind a Doinei Cornea. În timpul în care noi ne emancipam prin muncă, Vestul intra în a doua etapă a feminismului: cel al diferențelor. Odată drepturile recunoscute s-a constatat că femeile au șanse semnificativ mai mici în autoafirmare și că establishment-ul își
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
duduia Sofica a avut cea mai frumoasă voce. Cânta orice, de la operă la romanțele ce se potriveau cu o tinerețe și o lume din care mai supraviețuia amintirea tabietului cu cafeluță și cu flori în vaza de pe masă. Vestita corală „Doina” din Dolhasca se sprijinea pe vocea dumneaei. Fiind singură, în 1944, duduia Sofica n-a plecat în refugiu. Amestecată între căruțe, vaci și cai, a trebuit să suporte ororile evacuării, cu ea luându-l doar pe Bob. Trecea zilnic pe la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mea era izolată - ca să se trezească. Când și-a dat seama, autorul a vrut să se sinucidă și numai cu greu l-am liniștit. După asta a fost totuși exmatriculat din facultate). iar câteva zile înainte, recitase în restaurant poezia „Doina”, a lui Eminescu, amândouă fiind motive, în acea perioadă, de a face ani grei de pușcărie. Tot în acele zile dinaintea morții, Labiș participase împreună cu prietenii săi la o adunare restrânsă în care s-au spus vorbe grele, care puteau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
MIHAI IOAN LAZĂR DOINA LAZĂR ANDREIA CORCIOVĂ ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 Cuvânt introductiv Asigurarea calității medicamentelor este poate, după obținerea lor, cea mai importantă latură a activității din domeniul farmaceutic. Un rol important revine farmacistului analist și celor care lucrează în domeniu. Aceștia trebuie
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
a luat poezia populară (din care a făcut o culegere), mai potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. Suntem în epoca lui Prosper Merimée, a interesului pentru romanțele spaniole și baladele sârbești. Găsești în Doine sugestii de mari tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele călăriri satanice, ori șapte frați încălecați pe zmei aleargă pentru o fată cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un critic, având anumite convingeri, să aibă dorința ca aceleași convingeri și simțiminte să le aibă și poeții, cu atât mai mult cu cât poeții sugerează simțimintele, pe care le au, cititorilor lor". Aplicând această inchizitorială estetică, Gherea osândește Doina lui Eminescu pentru xenofobie și se extaziază în fața unei palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
convingeri și simțiminte să le aibă și poeții, cu atât mai mult cu cât poeții sugerează simțimintele, pe care le au, cititorilor lor". Aplicând această inchizitorială estetică, Gherea osândește Doina lui Eminescu pentru xenofobie și se extaziază în fața unei palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lasă tristul rest al vieții umane; Chiar pe-Odin trădează-l: Dragostea noastră Fi-va mai divină cât un Valhalla... și lăsând un interesant testament liric: Face-m-aș o frunză-n vânt, Pîn' la ea s-ajung să-i cânt Doina mea, doină de dor Și în brațele-i să mor. Și să mă-ngroape-n zăvoi, Sub velința cea de foi, Nimeni a nu mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rest al vieții umane; Chiar pe-Odin trădează-l: Dragostea noastră Fi-va mai divină cât un Valhalla... și lăsând un interesant testament liric: Face-m-aș o frunză-n vânt, Pîn' la ea s-ajung să-i cânt Doina mea, doină de dor Și în brațele-i să mor. Și să mă-ngroape-n zăvoi, Sub velința cea de foi, Nimeni a nu mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amestec de fantezie, lirism și caracterologie labruyeriană. Jean, franțuzitul român, e atât de fanatic, încît când moare contele de Chambord el se căinează: "Mon pauvr' roi Henri!" O. CARP, IOAN N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii făceau mare caz de Doina lui O. Carp (dr. G. Proca), opunînd-o celeia a lui Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acestea izbesc de la început în poezia rășinăreanului Octavian Goga (1881-1938). Poetul înalță "cîntarea pătimirii noastre" și cade în genunchi în fața lui Dumnezeu. Ideea politică e absorbită într-un text obscur de oracol cutremurător: Din casa voastră, unde-n umbră Plâng doinele și râde hora, Va străluci odată vremii Norocul nostru-al tuturora... Ci-n pacea obidirii voastre, Ca-ntr-un întins adânc de mare, Trăiește-nfricoșatul vifor Al vremilor răzbunătoare... Poetul e dreptvestitorul apostol "al unei vremi ce va să vie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a face declarații de iubire acestui popor, care e "curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său" și a cărui adâncă cumințenie, imaginație, spirit satiric, inimă bună se vădesc în proverbele, poeziile, obiceiurile sale. "Eu, zice el splendid, de câte ori aud doina, îmi pare că aud Moldova plângând după gloria sa cea veche" 1. Gîndiți-vă la impresia produsă de doină asupra lui O. Carp sau Coșbuc. Pentru aceștia, doina e cântecul unei clase sociale, a plugarului - pentru Alecsandri, ea este cântecul patriei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]