12,639 matches
-
stabilesc, precum și natura îndeletnicirilor economice, trebuie să subliniem că, de cele mai multe ori, judecățile de acest gen au fost influențate de orizontul ideologic al interpreților. Printre cei care formulează cele mai vehemente critici la adresa poetului, se numără și Zigu Ornea 281, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor român de origine evreiască, care dedică o mare parte din activitatea sa identificării unor tendințe antisemite în creația scriitorilor români. Apreciind că antisemitismul lui Eminescu era mai mult o atitudine fiziocratică față de "clasa sterilă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă o lectură particulară articolelor eminesciene, jurnalistul fiind
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Neagoe), bibliotecară, și a scriitorului Florea Firan. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din orașul natal și, tot aici, Facultatea de Științe ale Naturii, secția matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și manager cultural din 1989. Va fi secretar executiv la Fundația Culturală Română și director al Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
VIȘINESCU, Victor (4.III.1933, Podeni, j. Argeș), istoric literar, publicist și editor. Este fiul Anei Vișinescu (n. Pavelescu) și al lui Gheorghe Vișinescu, învățători. A absolvit liceul la Alexandria (1951) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1955). Doctor al Facultății de Litere și Științe Umane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
un interes mult mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
MINERVA, revistă apărută la Bistrița, bilunar, între 1 august 1891 și 15 decembrie 1894. Proprietar, editor și redactor responsabil este George Curteanu. M. își întrerupe apariția din cauza „persecuțiilor și a piedicilor” pe care le întâmpina redactorul, provocate de atitudinea manifestată în problema națională. Publicația își propune să reflecte viața socială și culturală a românilor din întreaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
rigidității modelului structuralist, precum și împotriva celor care pretindeau a oferi explicații universal valabile și totalizatoare ale diverselor fenomene 71. De asemenea, pentru o mai bună înțelegere a raportării la cele două concepte și la relația dintre ele, în chiar introducerea editorilor este inserat un mic subcapitol intitulat "Postmodernism și poststructuralism", în care, chiar dacă postmodernismul este considerat că se ocupă de o serie de dezbateri și teme din cadrul poststructuralismului, poststructuralismul "poate fi privit ca o parte a unei reacții mult mai generale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997. MAINGUENEAU, Dominique, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, trad. de Nicoleta Loredana Moroșan, Editura Institutul European, Iași, 2007. MCHOUL, A., "Discourse", în R. E. Asher (editor-in-chief), J. M. Y. Simpson (coordinating editor), The Encyclopedia of Language and Linguistics, Pergamon Press, Oxford, New York, Seoul, Tokyo, 1994, pp. 940-951. MEYER, Michel, Questions de rhétorique: langage, raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993. MIHALI, Ciprian, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
s. a.). Importantă rămâne și înțelegerea textului ca unitate semantică, dar și ca utilizare a limbii într-un anumit context care îi oferă o anumită coerență. 252 A. McHoul, "Discourse", în R. E. Asher (editor-in chief), J. M. Y. Simpson (coordinating editor), The Encyclopedia of Language and Linguistics, Pergamon Press, Oxford, New York, Seoul, Tokyo, 1994, p. 940. 253 Ibidem, p. 940. 254 Ibidem. 255 Cf. Dominique Maingueneau, "Discours", în Patrick Charaudeau, Dominique Maingueneau (ed.), Dictionnaire d'analyse du discours, pp. 186-187. 256
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
faza evanghelică la cea socială. Fragment din ROGERUS DE WENDOVER, Chronica, o Flores Historiarum, în MGH, Scriptores, XXVIII, 42; R.Br.M.E., Scriptores, XXVIII, 2. Acest paragraf este reportat de TM, 31, la notă, dar incomplet. Câteva puncte de suspensie ale editorului arată că citatul este incomplet. 1. În aceste zile, niște predicatori care se numesc minori, în urma unei creșteri numerice rapide, sprijiniți de papa Inocențiu, au umplut pământul. Ei locuiesc în centre urbane, în grupuri de câte zece și de câte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la Francisc de Assisi și Ordinul Fraților Minori. De exemplu, înainte de Speculum prefectionis, prezentată în a doua secțiune, este redactată o altă operă, Speculum minus (numită astfel deoarece este mai puțin amplă decât prima, sau Lemmens, după numele primului său editor), care nu este inclusă aici. În secolul al XIV-lea, cu mult înainte de Florilegiul Sfântului Francisc, a fost redactată o amplă compilație de izvoare - pe care Florilegiile le preiau într-un mod popular și doar parțial - Actus beati Francisci et
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
introducerea au fost realizate de: Pr. prof. dr. Feliciano Olgiati și Pr. prof. dr. Costanzo Cargnoni 1. Cronica minoră din Erfurt Această cronică, datând din jurul anului 1261, scrisă de un frate minor din conventul din Erfurt, este numită «minoră» de către editor pentru a o deosebi de o altă operă, mai răspândită, redactată de un alt autor. Ea prezintă, într-un mod schematic, evenimentele principale din viața Sfântului Francisc și a Ordinului, mai ales a primilor sfinți (Clara, Anton, Elisabeta), chiar dacă pare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Dietă, a militat pentru autonomia Transilvaniei, a participat decisiv la realizarea separării bisericii românești de cea sârbească și la înființarea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu (1864). În ziarul „Albina” (1866-1876), pe care l-a condus de la apariție (figurează însă ca editor și redactor doar din 1869, iar ca redactor responsabil, din 1870), a scris numeroase articole politice. Membru în Dietă din 1860 până în 1890, președinte al Partidului Național al Românilor, din 1881 până în 1891, a fost unul dintre protagoniștii vieții politice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
nu se știe ce destine vei influența”) a fost și Încă este un izvor de inspirație. Lui Rick, Chad, Cathy, Dave Ă și tuturor celorlalți membri ai familiei și prieteni care mi-au ușurat această sarcină prin ajutorul acordat. Tuturor editorilor de la Career Press, ale căror profesionalism și măiestrie m-au ajutat să transform „omizile” În „fluturi”. Lui Stephanie și Carrie, cele mai bune fiice pe care le poate avea un tată, pentru că m-au Încurajat și m-au Îndemnat să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
avea opinii destul de oscilante (în primul rând, politice)240. Lui Brutus îi sunt adresate cu siguranță scrisorile Ex Ponto: I, I; III, IX; IV, VI241. E dificil de spus cine a fost acest Brutus 242: se pare că a fost editorul celor trei cărți din Ponticele. Acestuia Ovidiu i-a dedicat un mic poem un fel de libellus în limba getică (sermone Getico) despre moartea lui Augustus care, după cum se va vedea, conține numeroase aluzii cu caracter politic. De altfel, din
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a nu putea. Val6ry spune că numai un accident termină poemul. Opera ar fi scrisă, la infinit, dacă ar fi după voința creatorului. Intervine, Însă, totdeauna ceva dinafara operei (și a creatorului) care curmă acest proces cum ar fi (nerăbdarea editorului, Îmbolnăvirea autorului, un musafir inoportun etc). Opera rămîne imperfectă, capodopera nu este niciodată terminată. Alecsandri nu cunoaște această nemulțumire. Contractul lui cu opera stipulează termene mai scurte. Poetul nu pare terorizat de forma imperfectă a versului. Versul iese de la Început
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se ascunde după modele. Formula lui de adresare este se spune că... Unele CÎntece de lume vorbesc, totuși, la persoana Întîi singular și sînt mai direct jălalnice. N-am cercetat, neinteresîndu-mă problema, dacă sînt sau nu ale lui Anton Pann. Editorii lui le-au inclus, observ, În ediția de Scrieri literare. De sînt sau nu ale lui Pann, faptul n-are o importanță capitală pentru tema acestui eseu. CÎntecele la care mă refer folosesc cunoscuta retorică amoroasă. Aflăm, aici, toate elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
colaborează la „Scânteia tineretului”, „Viața studențească”, „Informația Bucureștiului”. Activitatea de critic literar și-o începe cu o cronică la cartea lui Nicolae Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, publicată în revista „Tomis” (1971). S-a impus în primul rând ca exeget și editor al operei lui Mihail Sadoveanu. Împreună cu Cornel Simionescu, elaborează ediția critică a Operelor lui Mihail Sadoveanu, însoțită de un aparat critic, bazat pe o documentare exhaustivă, privind receptarea operei sadoveniene de-a lungul timpului. După antologia Mihail Sadoveanu interpretat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996, vol. II, p.161). 71 Vezi antologia E. Lovinescu, Mihai Eminescu, ediție critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984, p. X ș.u. Nici ca editor Lovinescu nu a strălucit, rivalul său de la Iași, Ibrăileanu, dovedindu-se un cercetător mult mai atent și mai comprehensiv. Vezi seria de articole ale lui G. Ibrăileanu despre edițiile Eminescu, în G. Ibrăileanu, Mihai Eminescu. Studii și articole, ediție îngrijită
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o metodă care lui, în chip excepțional, îi reușea" (Nicolae Iorga, "Eminescu în și din cea mai nouă ediție", în op. cit., p. 176). În același sens, Petru Creția lăuda inițiativa lui Maiorescu, demonstrând că Eminescu nu ar fi fost un editor bun al propriilor sale creații (vezi Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, ed. cit., capitolul "Problemele editării"). 152 Povestea relatată de Mite are, nici nu-i de mirare, un caracter melodramatic-sentimental, ce impresionează inima simțitoare a poetului (copilul îl zărește pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui E. Lovinescu în teoria culturii. Sunt subliniate meritele de pionier în eminescologie și de practicant al criticii estetice și al celei caracterologice de tip sainte-beuvian, Petrașcu încercând să concilieze critica de gust (maiorescian) cu critica mai nouă (Georg Brandes). Editorul P. îi restituie texte reprezentative: Biografia mea, Noi în 1892, D. T. Maiorescu, Delavrancea, precum și eșantioane semnificative din cele patru volume ale seriei de evocări Icoane de lumină. Specializat în literatura română modernă, P. este și semnatarul unor prefețe la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
poporului român”, „Sfatul”, „Tribuna”, „Ion Creangă”, „Poporul român”, „Românul”, „Țara noastră”, „Zărandul”, „Plugarul român”, „Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că dau o versiune originală, au eliminat pasaje întregi” din textele culese, ci colecția Poezii și basme populare din Crișana și Banat (1968), îmbogățită simțitor prin îndelungate și răbdătoare strădanii, de unde se detașează, ca având o valoare aparte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
AVRAMESCU, Tiberiu (16.III.1933, Timișoara), istoric literar și editor. Familia sa, originară din Basarabia (Miclăușeni-Lăpușna), a cunoscut vitregia vremurilor, după o perioadă petrecută la Chișinău fiind nevoită, în 1940, să se refugieze în țară și să se stabilească în București. Aici, A. a urmat Liceul „Cantemir Vodă” (1944-1951) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
urbane, am adăugat, cel puțin pentru spațiul nord-american, o categorie aparte de destinații turistice reprezentate de parcurile și rezervațiile naturale. GEOTURISM Conceptul de geoturism a fost lansat în anul 2002, după ce fusese folosit pentru prima dată de Jonathan B. Tourtellot, editor la National Geographic, din dorința de a utiliza un termen care să cuprindă atât ecoturismul cât și turismul durabil. Astfel, geoturismul este definit ca fiind un turism care militează pentru păstrarea și sublinierea caracterului geografic al unui loc - mediul său
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
RÂPEANU, Valeriu (28.IX.1931, Ploieștiori, j. Prahova), eseist, critic și istoric literar, editor. Este fiul Anastasiei Râpeanu (n. Stănescu) și al lui Gheorghe Râpeanu, învățători, și soțul traducătoarei Sanda Râpeanu. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), secția limba și literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]