KorAP: Find »[drukola/base=german & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...472 473 474 ...498 >

12,450 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

propriu și autosuficient. Ce mai putem citi în "programul statului etnocratic" avansat de Crainic în 1938? Pe pământul neamului românesc trăiesc astăzi și oameni de alte rase și credințe. Aceștia au ajuns aici prin invazii (ca ungurii), prin colonizare (ca germanii) sau prin infiltrări meșteșugite (ca evreii). Iubindu-și mai mult propriul popor decât pe al nostru, nici unul dintre ei nu prezintă garanții de securitate pentru organismul oficial al statului" (Niessen în Sugar: 2002, 227). Ceaușescu gândea cel puțin asemănător, exprimându

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
pe care guvernul le acorda minorităților. Pentru el era suficient ca minoritățile să aibă "consilii" pentru a le reprezenta la nivel central. Nu conta că acestea erau disprețuite sau ignorate pur și simplu, fiind acuzate că, în loc să promoveze drepturile maghiarilor, germanilor sau evreilor, le încalcă aceptând compromisuri dezonorante cu puterea. În logica mobilizatoare și omogenizatoare romantic leninistă, minoritățile echivalau cu un "rău necesar", un dușman intern care nu prezenta încredere și era destinat dispariției lente prin contopirea cu grupul etnic majoritar

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
necesar", un dușman intern care nu prezenta încredere și era destinat dispariției lente prin contopirea cu grupul etnic majoritar, românii. Populația de rit iudaic din România a cunoscut, în timpul "epocii de aur", un important neajuns experimentat și de către maghiari sau germani: limitarea extremă a emigrării, fapt care s-a soldat cu proteste internaționale de anvergură. Considerabil redusă de către genocidul din timpul Holocaustului, cea mai profundă catastrofă morală a secolului XX și a omenirii așa-zis civilizate în general, populația evreiască din

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
acest fel în Israel. Când i-a fost adusă la cunoștință afacerea, pentru că altfel nu se poate numi, Ceaușescu a fost scandalizat în primă fază, pentru ca apoi să o preia și să o dezvolte, aplicând-o cu "succes" și etnicilor germani care doreau să ajungă în RFG. Din rațiuni umanitare, dar și, complementar, deoarece le lipsea mâna de lucru necesară unor economii aflate în expansiune, guvernele israelian și vest-german acceptaseră să devină parte a acestui joc cinic și imoral (Ioanid: 2005

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
la maximum de pe urma slăbiciunilor de care dădea dovadă. Nu trebuie uitat aici nici rolul intelectualilor aserviți regimului, care întrețineau antisemitismul și un "profascism" uneori latent, alteori aproape manifest (Shafir: 1983b, 223-243), contribuind astfel substanțial la consolidarea eșafodajului ideologic romantic leninist. Germanii au reprezentat o altă minoritate importantă în România lui Ceaușescu. La fel ca și în cazul evreilor, numărul lor a descrescut pe măsură ce părăseau RSR pentru a "reîntregi familiile" din țările de origine. Cel puțin aceasta era maniera în care problema

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
fel de psihoză. Se spunea: "Toți vor să plece", chiar dacă de fapt numai o treime era decisă pentru plecare". După vizita din 1978 a cancelarului Helmut Schmit în RSR, având ca obiectiv, printre altele, "ușurarea condițiilor de emigrare", ponderea etnicilor germani deciși să se stabilească în RFG s-a amplificat ajungând, în 1985, la "două treimi" (Rehner în Rusan: 2003, 231-232). Ceaușescu era cu siguranță neliniștit de tendința etnicilor germani de a părăsi RSR, în mare măsură tocmai din cauza politicii PCR

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
având ca obiectiv, printre altele, "ușurarea condițiilor de emigrare", ponderea etnicilor germani deciși să se stabilească în RFG s-a amplificat ajungând, în 1985, la "două treimi" (Rehner în Rusan: 2003, 231-232). Ceaușescu era cu siguranță neliniștit de tendința etnicilor germani de a părăsi RSR, în mare măsură tocmai din cauza politicii PCR față de minorități. "Ctitorul României moderne" limita emigrarea, pe de o parte impunând sume de răscumpărare tot mai mari pentru guvernul de la Bonn, pe de altă parte accentuând propagandistic unicitatea

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
pe de altă parte accentuând propagandistic unicitatea RSR ca "patrie" pentru toți locuitorii ei, indiferent de naționalitate, subliniind totodată că nu are nimic împotrivă ca "reîntregirea familiilor" să se petreacă (și) pe teritoriul statului român. Insistând asupra vechimii istorice a germanilor, și a minorităților în general, pe teritoriile românești, Ceaușescu afirma că este imperativ necesar [...] să arătăm cum au acționat românii, sașii, șvabii, maghiarii, secuii în diferite împrejurări istorice, cum au conlucrat, cum au luptat împreună. Astfel vom trage învățămintele corespunzătoare

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
România pentru că aici trăiesc de sute și sute de ani, și este greu ca cineva ai cărui strămoși au venit de 800 de ani în România să spună: Originea mea este în altă parte". Deci la întrebarea: care este patria germanilor ce locuiesc de sute de ani pe aceste meleaguri, cred că nu se poate da decât un singur răspuns. Aceasta este: patria cetățenilor de naționalitate germană din țara noastră este una singură Republica Socialistă România! Noi considerăm că numai pornind

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
patria cetățenilor de naționalitate germană din țara noastră este una singură Republica Socialistă România! Noi considerăm că numai pornind de la această realitate istorică vom ajunge la concluzii juste în toate privințele (Națiunea socialistă: 1972, 99). Fiind parte a "patriei socialiste", germanii erau responsabili la rândul lor de bunăstarea "societății socialiste multilateral dezvoltate" și de "avansul" înspre comunism. Emigrarea lor masivă ar fi rezonat, în optică romantic leninistă, cu facilitarea unui fenomen "contrarevoluționar". Astfel că, În ce privește problema reunirii familiilor, doresc să arăt

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
au devenit tot mai îngrijorate, iar Ceaușescu era conștient că are numai de pierdut dacă nu estompează aceste neliniști. La rândul său, regimul se temea că permițând emigrarea pe scară mai largă, RSR va rămâne în scurt timp fără maghiari, germani sau evrei, deznodământ inconceptibil pentru ambițioasele planuri economice ale "geniului Carpaților". Pe de altă parte, limitarea drastică a numărului de emigranți însemna nemulțumirea guvernelor maghiar, vest-german și israelian, fapt pe care de asemenea Ceaușescu făcea tot posibilul să îl evite

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
deopotrivă, leninismul romantic nu admite să capituleze în fața lumii "burgheze" nepermițând abandonarea "patriei", fie și de către "elementele șovăitoare, nesănătoase" povenite din rândul minorităților naționale, oricum suspecte de la bun început de atitudine "contrarevoluționară". În RFG-ul anilor '70, acolo unde etnicii germani din RSR visau să ajungă, imaginea RSR era deteriorată datorită sistemului economic disfuncțional, respectiv a exacerbării patriotice, romantic leniniste, prin care regimul încerca din răsputeri să îndoctrineze populația. Propaganda PCR, putem citi într-un articol din cotidianul Die Welt publicat

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
ca (sic!) și cu noile concepții de consum de import" (Die Welt apud. Kilzer în Rusan: 2003, 756-757). În anii '80 intransigența naționalistă a regimului nu va cauza tulburări numai printre maghiari, așa cum vom vedea în continuare, ci și printre germani, mai ales șvabi. La Timișoara apărea, de fapt începuse să se manifeste tot mai pregnant, fiind înființat încă din 1972 Aktionsgruppe Banat, un forum al tinerilor inelectuali germani, poeți și prozatori în principal, preocupați de "idealism, un nonconformism naiv și

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
și ambițiile exacerbate în plan extern, combinate cu obiectivul perseverent urmărit de a integra PCR și ideologia subsidiară partidului în cadrul societății, amintind, așa cum am observat când am discutat structura ideologică a leninismului romantic, de "organicismul" și "iubirea" pe care romanticii germani le valorizau și le postulau ca fundament al relației dintre monarhi, rege și regină, ambii modele de virtute, și cetățeni, însuflețiți de curajul, cumpătarea și eroismul lor pe lângă faptul că imprimă leninismului romantic o amprentă ideologică distinctă, ar fi în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Sfera Politicii, nr. 141, pp. 89-111. Copilaș, Emanuel (2009d), "The "Moscow centre" and its peripheries: an ideological overview of the Soviet's Union difficulties as a multinational state", în Political Studies Forum, nr. 1, pp. 113-146. Copilaș, Emanuel (2009e), "The "German Problem" then and now: from the threat of a German Europe to the edification of an European Germany", in Romanian Review of International Politics, nr. 2, pp. 23-62. Copilaș, Emanuel (2009f), "Confiscarea lui Dumnezeu și mecanismul inevitabilității istorice. O comparație

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
period of Gheorghiu-Dej's leadership encountered two major international events. The first was the conflict between the RPR and the Council for Mutual Economic Assistance (CMEA). Due to the fact that the 'socialist camp's' most advanced countries Czechoslovakia, the German Democratic Republic and the Soviet Union pushed for a specialization of production in two main directions, industrial and agricultural, RPR being included in the last category, the Bucharest leaders protested and argued in ideological, political and economic terms the need

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
avut, datorită specificului istoric al Franței secolului XIX, o puternică orientare politico-pragmatică, urmărind obstrucționarea oricăror revoluții, potențiale sau manifeste, pe când romantismul german este impregnat în principal de idealism și metafizică. "Universul valorilor spirituale a reprezentat domeniul predilect al activității romanticilor germani" (Râmbu: 2001, 145). Între romantismul francez și cel german au existat însă, așa cum se poate intui, în primul rând similarități (vezi în acest sens Mamina: 2007, 2002). Ținând cont de mijloacele concrete precare ale pașoptiștilor români de a realiza mult

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
puternică orientare politico-pragmatică, urmărind obstrucționarea oricăror revoluții, potențiale sau manifeste, pe când romantismul german este impregnat în principal de idealism și metafizică. "Universul valorilor spirituale a reprezentat domeniul predilect al activității romanticilor germani" (Râmbu: 2001, 145). Între romantismul francez și cel german au existat însă, așa cum se poate intui, în primul rând similarități (vezi în acest sens Mamina: 2007, 2002). Ținând cont de mijloacele concrete precare ale pașoptiștilor români de a realiza mult sperata unire, putem înțelege de ce aceasta a reprezentat de la

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
cont de mijloacele concrete precare ale pașoptiștilor români de a realiza mult sperata unire, putem înțelege de ce aceasta a reprezentat de la început un ideal în direcția căruia au fost orientate toate energiile revoluționare posibile. În epocă, impactul politic al romanticilor germani fost neglijabil, ca de altfel și în cazul pașoptiștilor. Situația se va schimba radical peste aproximativ un secol, când influența ideatică a romantismului asupra fascismului se va dovedi decisivă în spațiul german; în România, pașoptismul, așa cum a demonstrat convingător Sorin

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-website/Law/199588_a_200917

10197 0.10 AUTOMOBILIȘTILOR 19. PARTIDUL REPUBLICAN 19 9494 0.09 20. ECOLOGIȘTII (Ecologiștii+ 20 8801 0.09 Agrarienii) 21. ALIANȚĂ SOCIAL DEMOCRAT 21 8165 0.08 LIBERALĂ - COVASNA 22. ALTERNATIVĂ ROMÂNIEI 22 7154 0.07 23. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR 23 6656 0.06 DIN ROMÂNIA 24. PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC 24 5570 0.05 25. PARTIDUL DREPTĂȚII SOCIALE (NOUĂ 25 5100 0.05 DEMOCRAȚIE) DE NORL-VEST DIN ROMÂNIA 26. PARTIDUL PARTICULARILOR - 26 5029 0.05 PARTID SOCIAL DEMOCRAT TRADIȚIONAL ROMÂN

EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/199588_a_200917]
DIN ROMÂNIA 37 1.25 14. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 15 0.51 (CÂMPEANU) 15. PARTIDUL UMANIST DIN ROMÂNIA 7 0.24 16. PARTIDUL "NOUA ROMÂNIE" 7 0.24 17. PARTIDUL PENSIONARILOR DIN 5 0.17 ROMÂNIA 18. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR 5 0.17 DIN ROMÂNIA 19. PARTIDUL REPUBLICAN 4 0.14 20. PARTIDUL NAȚIONAL AL 4 0.14 AUTOMOBILIȘTILOR 4 0.14 21. ECOLOGIȘTII (ECologiștii + 4 0.14 Agrarienii) 22. ALIANȚĂ SOCIAL DEMOCRAT 3 0.10 LIBERALĂ - COVASNA 23. UNIUNEA

EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/199588_a_200917]
Corola-website/Law/199665_a_200994

PARTIDUL REPUBLICAN 23 31470 0.37 24. PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT 24 30619 0.36 CREȘTIN 25. PARTIDUL ECOL0GIST DIN ROMÂNIA 25 20992 0.25 26. PARTIDUL NAȚIONAL AL 26 20617 0.24 PRODUCĂTORILOR LIBERI DIN ROMÂNIA 27. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR 27 18568 0.22 DIN ROMÂNIA 28. PARTIDUL NAȚIONAL AL 28 18437 0.22 REÎNTREGIRII 29. PARTIDUL SOCIALIST MUNCITORESC 29 17355 0.20 ROMÂN 30. PARTIDUL PARTICULARILOR 30 16294 0.19 PARTID SOCIAL DEMOCRAT TRADIȚIONAL ROMÂN 31. PARTIDUL LIBER REPUBLICAN

EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/199665_a_200994]
DEMOCRAT CREȘTIN 6 0.35 23. ALTERNATIVĂ ROMÂNIEI 5 0.29 24. PARTIDUL REPUBLICAN 4 0.23 25. PARTIDUL NAȚIONAL AL 4 0.23 PRODUCĂTORILOR LIBERI DIN ROMÂNIA 26. PARTIDUL ECOLOGIST DIN ROMÂNIA 4 0.23 27. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR 4 0.23 DIN ROMÂNIA 28. COMUNITATEA RUȘILOR LIPOVENI 4 0.23 DIN ROMÂNIA 29. PARTIDUL SOCIALIST MUNCITORESC 3 0.17 ROMÂN 30. PARTIDUL ROMÂN PENTRU NOUA 3 0.17 SOCIETATE 31. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA 2 0.12 32

EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/199665_a_200994]
Corola-website/Law/200263_a_201592

Uniunea Bulgară din Banat - România TIMIȘ 3. Carol Matei Ivanciov Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani din România CONSTANTĂ 4. Tasin Gemil Uniunea Ucrainienilor din România MARAMUREȘ 5. Ștefan Tcaciuc Comunitatea Italiană din România BRAȘOV 6. Valentin Iuliano Forumul Democrat al Germanilor din România SIBIU 7. Eberhard-Wolfgang Wittstock Uniunea Elenă din România PRAHOVA 8. Anton Nicolau Comunitatea Rușilor Lipoveni din România TULCEA 9. Petru Suhov Uniunea Democratică a Sîrbilor și Carasovenilor din România TIMIȘ 10. Slavomir Gvozdenovici Partida Romilor MUNICIPIUL BUCUREȘTI 11

EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/200263_a_201592]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

04%) d) Funcționari: 118.635 (21,89%) e) Alte categorii: 28.233 (5,21%) 2. Pe sexe: Bărbați: 439.673 (81,10%) Femei: 102.464 (18,90%) 3. Compoziția națională: Români: 447.188 (82,49%) Unguri: 63.682 (11,75%) Germani: 3.332 (0,61%) Evrei: 14.106 (2,60%) Ruși, sârbi și alți slavi: 10.247 (1,89%) Alții: 3.582 (0,66%) TOTAL: 542.137 (100,00%) (...) /ss/ indescifrabil 20.IV.1956 SL/3 ex. A.N.I.C., fond C.C.

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]