11,959 matches
-
Stâlpii funerari sau stâlpii de morminte (în , literal "pom de mormânt") sunt monumente funerare din lemn, la origine precreștine, păstrate până în prezent la secuii din Transilvania. Obiceiul, atestat și la români, a fost abandonat la mijlocul secolului al XX-lea în favoarea crucilor din piatră sau din beton. Înfățișarea stâlpilor evocă
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
dintre cele două locuri sfinte” (Thalith al-haramayn). După tradiția islamică, o rugăciune pe esplanada moscheilor egalează în valoare o rugăciune în Moscheea Al Aqsa însăși, și face cât cincisute rugăciuni făcute în împrejurări obișnuite. Sfințenia locului pretinde interdicția tăierii de pomi. Din acest motiv pe Muntele Templului se află câțiva din copacii cei mai vechi din Palestina-Israel, mai ales măslini, chiparoși și sâmbovine. Sfințenia locului este legată în mare măsură de versetul (aya) coranic 1 din surata 17 Al Isra: În
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât și pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
2003, 2007. Situația recesământului populației 2011. IV. VIAȚA ECONOMICĂ Ocupația principală a locuitorilor Comunei Grădiștea a constituit-o și o constituie cultura cerealelor, pomicultura, viticultura si creșterea animalelor. Pe văile apelor s-a practicat cultura cerealelor, iar pe dealuri cultura pomilor fructiferi și a viței - de - vie. În ultima perioadă se observă o preocupare pentru apicultură. Mulți tineri accesând fonduri europene în acest sens. În anul 1847, în Grădiștea funcționa o moară pe râul Olteț, moară proprietate a Obștei de moșneni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Crăciun. Aceasta este o listă de filme lansate în cinematografe care sunt în întregime, sau în mare parte, despre sărbătorea Crăciunului. Filmele din această listă prezintă întotdeauna referiri importante la simboluri ale acestei sărbători, cum ar fi reuniuni de familie, pomi (de Crăciun) și decorațiuni, Iisus copil și/sau Moș Crăciun.
Listă de filme de Crăciun () [Corola-website/Science/324581_a_325910]
-
și azi cu sfințenie tradițiile, isi cinstesc trecutul, sunt implicate în presentul de astăzi și viitorul de mâine al patriei, comoara plămădita din jertfă strămoșilor. Din totdeauna îndeletnicirile buciumenilor au fost agricultură, creșterea vitelor, cultura vitei de vie și a pomilor fructiferi, precum și meșteșugurile casnice. Ogoarele cu grâne se întindeau în partea de nord a satului, de o parte și de alta a “drumului morii”, în locurile denumite de bătrâni: Ivan, Tamâș, Iuga etc. Accesul din sat spre ogoare era permis
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
în locurile denumite de bătrâni: Ivan, Tamâș, Iuga etc. Accesul din sat spre ogoare era permis numai pe o singură cale închisă cu o poartă : “Poartă țărnii” denumire păstrată până astăzi. Pe malul stâng al pârâului erau numeroase plantații de pomi fructiferi, fapt pentru care și astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
precum romii (țigani și rudari). Ca religie, majoritatea sunt ortodocși la care se adaugă un număr mic de penticostali și baptiști. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura (reprezentată de culturi temporare-cereale, leguminoase și culturi permanente de vița-de-vie și pomi fructiferi), creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, caprine, păsări etc.) dar s-au adăugat extracția țițeiului, exploatarea cărbunelui, reparații auto ("SMAUC S.A.") prelucrarea argilei ("LUMCONS S.R.L."-Vladuleni). După perioada postdecembristă, s-a dezvoltat industria de panificație (5 brutării în prezent). Instituții
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
regizat de Todd Strauss-Schulson, după un scenariu de Jon Hurwitz și Hayden Schlossberg, cu John Cho, Kal Penn și Neil Patrick Harris în rolurile principale. Filmul prezintă peripețiile celor doi prieteni, Harold (Cho) și Kumar (Penn), în căutarea unui nou pom de Crăciun după ce Kumar l-a distrus pe cel original. Este o continuare a filmului din 2008 Harold și Kumar evadează din Guantanamo Bay (2008) și al treilea film din seria Harold & Kumar (serie care mai conține filmul Harold & Kumar
A Very Harold amp; Kumar Christmas () [Corola-website/Science/324758_a_326087]
-
porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile, prazul, ceapa, usturoiul, cartofii și morcovii. Dintre pomii fructiferi menționăm: zarzărul, prunul, nucul, mărul, părul, la care se adaugă arbustul vița-de-vie. Fauna zonei: Ca animale domestice oamenii cresc vaci, capre ,mai puține oi, deși în trecut ocupația de bază a fost oieritul, cai, măgari și tăurași. În trecut
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
sau,și mai puțin, precedată de topirea zăpezilor și sfârșind cu sosirea păsărilor călătoare. Atunci Bucovul se umflă și inundă așezările omenești din preajmă sau grădinile oamenilor. Toamna este cunoscută doar prin scurtarea zilelor și prin vântul care scutură frunzele pomilor. Căldura verii continuă scăzând încet până prin octombrie, iar în noiembrie, decembrie începe iarna. Vara începe de prin luna mai, atingând în iulie temperaturile cele mai înalte. În august încep vânturile toamnei cu primii fiori ai frigului. Iarna își atinge apogeul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
evita distrugerea acestei clădiri. Au început prin a strânge informații despre istoria acestui loc, creând și o arhivă, și prin a organiza numeroase activități educaționale pentru a reda viață acestui loc. Însă proiectul cel mai important a fost creare „muzeului pomului de Crăciun” în interiorul palatului, care ajută copii să înțeleagă istoria acestei tradiții. Serviciul de voluntariat organizează în fiecare an diferite jocuri și concursuri pentru a prezenta școlarilor istoria și cultura lumii într-un mod cât mai atractiv. De exemplu, în
Serviciul de voluntariat al muzeului Ermitaj () [Corola-website/Science/326284_a_327613]
-
cap de animal, ei erau recunoscuți și în ființele și obiectele acestei lumi. Astfel, Amon se înfățișa și sub forma unui berbec sau a unei gâște, Horus ca "șoim", Thot ca "ibis", Montu ca "taur", Hathor ca "vacă" sau ca "pom", Nut ca "boltă cerească" sau Ra ca "soare". Animalele care îi reprezentau pe zei deveneau și ele divine, într-un anume fel. De aceea erau și acestea venerate, mumificate și îngropate în cimitirele pentru animale, cu tot ceremonialul. Adorarea animalelor
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
fost de mai multe ori înțepat de albine în timpul filmărilor. Mașina pe care o conducea Păcală era foarte veche și nu-i funcționa nici frâna și nici direcția, iar actorul era cât pe ce să intre cu ea într-un pom. Animalele transportate în mașină i-au cauzat actorului bătăi de cap: măgărița mușca pe oricine se așeza pe scaunul din dreapta al mașinii, actorii trebuind să fie atenți la ea în timp ce-și spunea replicile; capra fugea mai tot timpul
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
află un sat internat de copii. Din anul 2007 funcționează în Karmiel kibuțul de pedagogi al Mișcării de cercetași Dror Israel. Orașul are 1.7 kmp de zone verzi și de agrement, inclusiv 70 parcuri și grădini publice, alei cu pomi,terenuri de sport etc. acoperit cu flori, copaci, în centru având mici cascade de apă de-a lungul pereților fostei cariere și care se acumuleaza într- un bazin cu flori Nymphaea. În parc se mai află o terasă observator, un
Karmiel () [Corola-website/Science/329755_a_331084]
-
început cu botezul Prințului Vladimir la sfârșitul secolului al X-lea. Cu toate acestea, Crăciunul era sărbătorit de mult timp de comunitatea creștină veche din Rusia Kieveană. În 1920, sărbătorile religioase, inclusiv Crăciunul, au fost eradicate de către statul rus ateu. Pomul de Crăciun și festivități legate de Crăciun și-au pierdut treptat importanța. Din 1929 în Rusia Sovietică a fost interzisă sărbătorirea Crăciunulului, prin Ordonanța Consiliului Comisarilor Poporului din 24 septembrie 1929. În 1935, într-un viraj surprinzător al politicii de
Crăciunul în Rusia () [Corola-website/Science/328025_a_329354]
-
care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920,iar ceea ce a mai rămas a fost distrus în perioada 1946 - 1948. După 1700 , famiile nobiliare din Aruncuta sunt preponderent de origine germanica ceea ce explică apariția timpurie
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
iobagilor din totalul populației variind între 33 - 50% în perioada 1700-1848. Rolul pozitiv al familiior nobiliare din Aruncuta se regăsește în creșterea continuă a populației , ca rezultat al unei bune administrări a resurselor locale aflate la dispoziție. Marea varietate de pomi fructiferi aduse de familiile nobiliare { în special pruni }, care s-au adaptat bine condițiilor din sat au împodobit de-a lungul deceniilor cele două cimitire {circa 4 ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
fructiferi aduse de familiile nobiliare { în special pruni }, care s-au adaptat bine condițiilor din sat au împodobit de-a lungul deceniilor cele două cimitire {circa 4 ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un pom fructifer "pentru sufletul celui plecat"}, cănd "diriguitorii" bisericii din sat au decis tăierea acestora pentru a face loc betoanelor în creștere... Prin tăierea pomilor fructiferi din cimitire , sătenii au reușit să rupă și ultima legătură cu familiile nobiliare ... Despre familia
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
cimitire {circa 4 ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un pom fructifer "pentru sufletul celui plecat"}, cănd "diriguitorii" bisericii din sat au decis tăierea acestora pentru a face loc betoanelor în creștere... Prin tăierea pomilor fructiferi din cimitire , sătenii au reușit să rupă și ultima legătură cu familiile nobiliare ... Despre familia nobiliara Bogaty din Aruncuta mai știm că unul din membrii acesteia, nobilul Ianoș Bogaty, s-a căsătorit în 1540 cu Magdalna Losonți {născută în
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920 } , respectiv în 1947. Fermă de pe Rupturi ,care avea și pescărie , a fost demolată și materialele utilizate pentru înființarea fermei de stat de la Berchieșu, com.Frata, insă mare
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
depozitare legume și fructe , la parter 4 camere decomandate și un hol , iar la etaj un hol și 4 dormitoare , toate decomandate. Grădină care înconjura castelul avea o suprafață de circa 5 hectare , mare parte fiind ocupată de legume și pomi fructiferi { nuci, meri, peri, gutîi, caiși, piersici și diverse soiuri de pruni }. Curtea era orientată spre sud - est și înconjurată de o mică pădurice de brazi, iar drumul de la castel spre sat era mărginit de o perdea de malin și
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
prin zonă castelului { zvonul care circulă și azi - dar care nu poate fi verificat, este că acesta și-a părăsit soția puțin înainte de sfîrșitul războiului și a fugit cu o nepoata în Ungaria, iar de aici în Canada }. Livadă cu pomi fructiferi a fost distrusă de colectiviști în 1962 pe motiv că aduc soiuri mai bune { pe care intradevar le-au adus , dar le-au distrus ulterior cu animalele CAP-ului lăsate să pasca în tânără livadă }. Doar nucii au rezistat
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
în proprietate cele două mari cimitire ale satului și peste 50 hectare de teren agricol de o calitate deosebită, în tarlaua "După biserică", la care se adaugă frumoasă biserică construită în 1928 și Casa parohiala cu grădină și livadă cu pomi fructiferi aflată în imediata apropiere de biserică. Decretul 358/1948 a fost abrogat prin Decretul- Lege al FSN (Frontul Salvării Naționale) nr. 9/31 decembrie 1989, astfel că la recensământul din 1992 statistică consemnează existența în sat a cel puțin
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
identifica și unele cadre inutile care rup firul acțiunii ("„lungi secvențe florale și apusuri de soare la care regizorul nu s-a îndurat să renunțe la montaj vin să te îndepărteze însă de firul acțiunii; oricât ar fi de frumoși pomii în floare, oricât de magistral ar fi filmați și oricât ar vorbi despre dezlănțuiri romantice de sentimente sau despre artezienele speranței, ca tot ce este prea mult, dăunează”"). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]