19,447 matches
-
frigului. Romanul unui sentiment (1972); Epica Magna (1978); Opere imperfecte (1979); Noduri și semne (1982); Oase plângând (1982); Argotice. Cântece la drumul mare (1992); Cărțile Sibiline (1995); Opera poetică (1999). Cuvântul lui Nichita Stănescu te determină să vezi netrăitul. Cu simțurile dilatate până la absurd, ca să ajungă la esența fenomenelor, poetul aspiră la totalitate, la dubla ipostază (abstractă și concretă) a obiectelor și fenomenelor. S-a vorbit mereu de "obiectivarea liricii lui Nichita Stănescu", "expresia care tinde spre impersonal", "viziunea individuală a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prelungirea ființei în atemporalitate. Sentimentele și stările de spirit se fac vizibile; imaginea devine emblemă, iar sentimentele pot fi vizualizate prin "necuvinte", care au "o bază gnoseologică și antologică". "Lupta cu cinci elemente antiterestre" devine o luptă a celor cinci simțuri, în timp ce un lucru trece în opusul lui, prin trecerea cuvântului în necuvânt. În prima parte a creaței nichita-stănesciene remarcăm o stare de jubilație în fața spectacolului lumii. Poezia copilăriei, a timpului originar, a universului adamic se relevă simbolic (Cristian Moraru), are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și lumea din afară. Între "a privi" și "a ști" se stabilește o relație de sinonimie, încât mâna dusă la sprânceană, la tâmplă și la bărbie nu are nici o semnificație: "nu le mai știe". Cunoașterea ar putea reîncepe tot de la simțuri: Și alunecă-n neștire/ pe-un deșert de strălucire", unde "deșertul de strălucire" se identifică, într-un fel, cu absolutul. Unii exegeți au vorbit de un onirism al imaginii. Nichita Stănescu creează o nouă viziune asupra lumii, cu imagini șocante
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care semnifică desigur, cunoașterea de sine; adverbul "azi" indică actualitatea stării eului liric; formele pronomiale de persoana întâi exprimă relația dintre iubire și creație. La nivel lexical: succesiunea substantivelor concrete ("mână", "sprânceană", "tâmplă"); câmpul lexical este unul al materialității, sugerând simțurile afectate de iubire. La nivel stilistic: repetiții ("Înc-o vreme/ Și-ncă-o vreme") menite a reliefa intensitatea sentimentului; comparația "ca o strângere de ape" semnifică tensiunea lirică; metonimia se creează prin asocierea privirii cu spiritul, care tinde spre absolut ("Și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cai/ organul numit taur mi-a fost înjunghiat/ de fulgerul toreador și zigurat/ pe care tu, arenă-l ai,/ Organul numit Nor mi s-a topit/ în ploi torențiale". Drama umană își are explicația în caracterul limitat al cunoașterii. Cu simțurile obișnuite, poetul nu poate accede la înțelesul lumii ca Totalitate, ca manifestare a Unității divine. Condiția precară a omului este exprimată prin mărcile semantice ale frustrării, ale bolii și inexistentului ("mi-a dispărut", "mi s-a topit", "mă doare", "sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
realității în ficțiune. Structurată în două părți și având ca temă centrală limitarea cunoașterii umane, Elegia a zecea exprimă suferința poetului, în lipsa unui organ total care să-i asigure cunoașterea absolută. Eul contemplativ ajunge să se autocontemple și constată că simțurile sale deformează realitatea. Cunoașterea senzorială este incompletă deoarece simțurile acționează separat și nu pot oferi o cunoaștere totală: "vine vederea mai întâi, apoi pauză"; "vine mirosul, apoi liniște", " apoi gustul", "vibrația umedă, apoi iarăși lipsă". Poetul și-ar dori un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca temă centrală limitarea cunoașterii umane, Elegia a zecea exprimă suferința poetului, în lipsa unui organ total care să-i asigure cunoașterea absolută. Eul contemplativ ajunge să se autocontemple și constată că simțurile sale deformează realitatea. Cunoașterea senzorială este incompletă deoarece simțurile acționează separat și nu pot oferi o cunoaștere totală: "vine vederea mai întâi, apoi pauză"; "vine mirosul, apoi liniște", " apoi gustul", "vibrația umedă, apoi iarăși lipsă". Poetul și-ar dori un corp deosebit care să-i favorizeze accederea spre cunoașterea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
București, 1990. Papu, E., Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1971. Papu, E., Din clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1977. Papu, E., Existența romantică, Editura Minerva, București, 1980. Paleologu, Al., Spiritul și litera, Editura Eminescu, București, 1970. Paleologu, Al., Bunul simț ca paradox, Editura Cartea Românească, București, 1972. Paleologu, Al., Simțul practic, Editura Cartea Românească, București, 1974. Paleologu, Al., Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Editura Cartea Românească, București, 1978. Paleologu Al., Ipoteze de lucru, Editura Cartea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1971. Papu, E., Din clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1977. Papu, E., Existența romantică, Editura Minerva, București, 1980. Paleologu, Al., Spiritul și litera, Editura Eminescu, București, 1970. Paleologu, Al., Bunul simț ca paradox, Editura Cartea Românească, București, 1972. Paleologu, Al., Simțul practic, Editura Cartea Românească, București, 1974. Paleologu, Al., Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Editura Cartea Românească, București, 1978. Paleologu Al., Ipoteze de lucru, Editura Cartea Românească, București, 1980. Paleologu, Al., Alchimia existenței, Editura Cartea Românească
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
latura psihicului uman, care este și el profund angajat în efortul fizic. Calitățile psihice din sfera cognitivă (senzații, percepții, reprezentări, gândiri, imaginație, e.t.c.), volitivă (curaj, spirit de inițiativă, hotărâre, perseverență, e.t.c.), afectivă (sentimente, emoții) și estetică (simțul ritmului al armoniei, al coordonării mișcărilor, expresivitatea combinată cu exactitatea actului motric tot mai rafinată, precum și trăsăturile de personalitate (caracter, aptitudine, conștiință), sunt stimulate și educate în acest context, conturând o ființă umană echilibrată, cu o personalitate armonios dezvoltată. Menținerea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
loc când forțele de propulsie (portanța) și rezistența sunt combinate pentru a da o a treia forță, rezultanta, cu efect mai mare de propulsie decât componentele ei. Astfel înotătorul trebuie să rezolve următoarele probleme: - modul de pregătire a unei tracțiuni (simțul apei), care odată ce apa a fost pusă în mișcare, să permită îndepărtarea de acest curent de apă pentru a putea veni în contact cu apa mișcată. - modul de înclinare a mâinilor, care să permită acționarea acestora după modelul elicei și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
al cărei substrat biologic se găsește situat în aria motrică a scoarței cerebrale și a analizatorului kinestezic, care se maturizează la 1214 ani asigură realizarea performanțelor la înot. Este o calitate complexă care este rezultanta mai multor factori ca și simțul echilibrului, al orientării corpului în spațiu, a coordonării membrelor și marilor grupe musculare, a diferențierii și reproducerii direcției, a vitezei și amplitudinii mișcării, al diferenței și reproducerii intensității contracțiilor musculare. Dezvoltarea îndemânării trebuie să se facă timpuriu, pentru că efortul fizic
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
subiect mult prea generos pentru a fi menționat în treacăt. Ceea ce trebuie spus aici este că, pe parcursul dezvoltării sociale, oamenii au „reușit“ să asocieze expunerea zonei genitale cu vulnerabilitatea, au acoperit-o și astfel au uitat s-o exploreze cu simțurile de bază. La om, aparatele senzoriale de bază sunt văzul și auzul. În ceea ce privește propria zonă genitală, ea nu este explorată cu nici unul dintre ele (cu auzul e chiar greu, nu-i așa?). Singurul analizator pe care-l folosește frecvent omul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Dar să trecem la părți mai romantice! Drept în ochi „Îmi place că ai ochi frumoși!“ Aceasta este o frază la ordinea zilei printre cei care se caută pentru a se iubi sau măcar pentru a face dragoste. Dintre toate simțurile, văzul este cel mai important pentru om; atât de important, încât nervul optic și retina nu sunt organe separate, ci o prelungire directă a creierului către lumea exterioară. Încă dinainte de a învăța să vorbească, oamenii știu să se pri vească
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fi; insistența lui, ușurința cu care poate face lucruri inaccesibile unei fete conduc destul de repede la conturarea rolurilor: el e prădătorul, ea e victima. În tehnica hipnozei este important să-l determini pe pacient să perceapă doar printr-unul dintre simțurile de bază. Dacă induci hipnoza prin intermediul vocii, îi vei suge ra pacientului că îi obosește vederea, că nu mai simte bine greutatea corpului, că îi este indiferent totul, cu excepția vocii tale. De multe ori, fata care se confruntă cu bărbatul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sau să ejaculezi prea devreme. Nu este nimic mai penibil decât ca Ea să vrea și tu să nu poți, nu-i așa? De obicei, toate acestea se întâmplă pentru că partenera este foarte importantă pentru tine. Și-atunci vorbim despre „simțul găurii“ Tot amicii sunt aceia care, după ce le-ai mărturisit că „ai pus-o“, vor spune cu ironie: „Tu nu ești în stare s-o nimerești!“ Băieți, liniștiți-vă: „simțul găurii“ îl au mai ales fetele, nu voi; că doar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
partenera este foarte importantă pentru tine. Și-atunci vorbim despre „simțul găurii“ Tot amicii sunt aceia care, după ce le-ai mărturisit că „ai pus-o“, vor spune cu ironie: „Tu nu ești în stare s-o nimerești!“ Băieți, liniștiți-vă: „simțul găurii“ îl au mai ales fetele, nu voi; că doar ele sunt acelea care dețin aceste zone... După cum v am mai spus, vaginul fetei are aspectul unui tub turtit, la intrarea căruia se află un vestibul cu două posibile piedici
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
goste. Nu degeaba, după ce o săruți sub un copac, ea îți trimite un bilet pe care scrie: „Îți mai amintești de copacul acela? Simt că este copacul meu, numai al meu...“ Și mai îngrijorător e faptul că fetele au un simț care le permite ca, pornind de la ambient, să-și imagineze prezența celui care l-a creat. Locul ideal Pentru a-și menține cuplul un timp cât mai îndelungat, partenerilor adulți li se recomandă să dea dovadă de creativitate. Și atunci
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
au himen și ciclu lunar. Oamenii nu se mulțumesc să se împerecheze într-o singură poziție, doar cu scopul de a procrea. Ei caută plăcerea cu orice chip, iar pentru asta sunt dispuși să se așeze în toate felurile. Intervenția simțurilor Când fac dragoste, pe lângă ceea ce simt în sfera genitală, cei doi vor să vadă, să audă, să guste, să pipăie, chiar să perceapă poziția diverselor părți ale corpului. Acesta este principalul motiv pentru care partenerii simt nevoia să se așeze
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mare lucru, senzațiile sunt puternice, pentru că sunt însoțite de efort și de inedit. Mișcări erotice Omul nu-și poate percepe cu exactitate propriile mișcări, deși are la dispoziție o schemă corporală - un fel de hartă a părților trupului - și un simț proprioceptiv, care îl infor mea ză în ce poziție se află diversele sale segmente corporale. Rămâne ca ceilalți să aprecieze dacă mișcările tale sunt armonioase, senzuale sau dacă degajă forță. În erotism, mișcarea este aceea care armonizează trupurile prin ritm
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de vedere al dinamicii sexuale, exersarea musculaturii perineale și vaginale îi permite partenerei să facă anumi te contracții care îi vor da ei și partenerului senzații de osebit de plăcute. Obiectele intravaginale Presupun că, din pudoare sau datorită unui exagerat simț al ridi colului, unele fete nici nu se gândesc să aplice ma ne vrele de tip Kegel vreodată. Altele se află însă la polul opus: după o oarecare peri oadă de masturbare cu mâna, ajung să introducă în vagin diverse
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Feromonii sunt substanțe secretate și eliminate în afara corpului pentru a facilita comunicarea între două animale care s-ar putea împerechea. La animale precum câinii, bo vinele, caii sau ovi nele, feromonii sunt masiv eliminați prin urină și, odată percepuți prin simțul mirosului, ei modifi că în bună măsură comportamentul animalului receptor. Cum omul este unul dintre cele mai slab dotate animale în materie de miros, am putea specula că ceea ce îi atrage pe ei către potențialul partener sunt „feromonii“ percepuți pe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
efectuării operațiilor și implică algoritmul de calcul cu și fără paranteze. Elevii urmăresc etapele de lucru, ajungând la rezultatul corect. Pe parcursul activității am urmărit dacă elevii parcurg corect etapelor de lucru (operațiile de gradul II și I), corectitudinea rezultatelor precum și simțul critic și autocritic. Fișele de lucru au fost analizate, conform descriptorilor de performanță propuși și s-au făcut constatări individuale atât asupra modului de lucru cât și asupra aspectului lucrării .Din cei 20 de elevi trei au fost notați cu
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
decât și-a imaginat însuși Caragiale. În studiul despre Numele proprii în opera comică a lui Caragiale, G. Ibrăileanu observă cu finețe puterea de sugestie a onomasticii caragialiene, relația dintre nume și caracter, ba chiar și unele întâmplări nelipsite de simțul realității. Criticul îi rezervă și lui Rică Venturiano câteva rânduri de substanțială analiză. Rică Venturiano evocă dezinvoltură (prin nume și prin pronume), juneță, parte aventuroasă (prin pronume) și, prin sonoritatea numelui și a pronumelui, ca și prin combinația lor, e
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
adică fiindcă din cauza zguduiturilor... și... idei subversive... (...) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun simț, pentru ca Europa cu un moment mai înainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă... (...) precum, - dați-mi voie - (...) precum la 21, dați-mi voie (...) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]