12,662 matches
-
la 12 iulie 2004 de către parlamentul muntenegrean. Acel pavilion regal era roșu cu un chenar argintiu, stemă argintie, și cu inițialele НІ, parțial în grafie chirilică (corespunzătoare NI în grafia latină), însemnând Regele Nikola I. Pe actualul drapel, chenarul și stema sunt aurii și monograma regală din centrul stemei a fost înlocuită cu un leu auriu. Ziua națională, 13 iulie marchează data semnării actului final al Congresului de la Berlin din 1878, care a recunoscut independența Muntenegrului, dar și ca data de
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
pavilion regal era roșu cu un chenar argintiu, stemă argintie, și cu inițialele НІ, parțial în grafie chirilică (corespunzătoare NI în grafia latină), însemnând Regele Nikola I. Pe actualul drapel, chenarul și stema sunt aurii și monograma regală din centrul stemei a fost înlocuită cu un leu auriu. Ziua națională, 13 iulie marchează data semnării actului final al Congresului de la Berlin din 1878, care a recunoscut independența Muntenegrului, dar și ca data de început a uneia dintre primele revolte populare din
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
este emblema de stat a țării insulare europene Malta. Malta nu a avut o stemă de stat până în 1975, după ce devenise stat suveran față de Marea Britanie la 21 septembrie 1964, sub numele de "Republica Malta". De atunci, a avut trei steme de stat, după cum urmează, aranjate invers cronologic, de la cea actuală la prima dintre ele. Actuala
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
este emblema de stat a țării insulare europene Malta. Malta nu a avut o stemă de stat până în 1975, după ce devenise stat suveran față de Marea Britanie la 21 septembrie 1964, sub numele de "Republica Malta". De atunci, a avut trei steme de stat, după cum urmează, aranjate invers cronologic, de la cea actuală la prima dintre ele. Actuala stemă de stat este descrisă de actul "Emblem and Public Seal of Malta Act" din anul 1975 ca fiind un scut pe care se găsește
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
de stat până în 1975, după ce devenise stat suveran față de Marea Britanie la 21 septembrie 1964, sub numele de "Republica Malta". De atunci, a avut trei steme de stat, după cum urmează, aranjate invers cronologic, de la cea actuală la prima dintre ele. Actuala stemă de stat este descrisă de actul "Emblem and Public Seal of Malta Act" din anul 1975 ca fiind un scut pe care se găsește o reprezentare heraldică a steagului de stat al Maltei. Deasupra scutului se găsește o coroană murală
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
ramuri sunt colorate în culorile lor naturale, fiind la bază legate cu o banderolă de culoare albă pe care scrie cu litere majuscule negre, separate fiind de zone circulare de culoare roșie, Repubblika ta' Malta, numele oficial al țării. Această stemă, considerată la vremea respectivă mai mult o emblemă, a fost adoptată la 11 iulie 1975, la un an după ce Malta a devenit republică (13 decembrie 1974). Reprezintă o scenă tipică unei insule, marea, un soare ascendent, o barcă de pescuit
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
de pescuit, un hârleț și un harpon tridental. Toate aceste elemente sunt, într-un fel sau altul, conectate cu Malta. Dedesubtul tuturor acestor simboluri se găsește scris cu litere galben-aurii noul nume al statului Republika Ta' Malta ("Republica Malta"). Această stemă a fost revocată și înlocuită la un an după ce guvernul naționalist a venit la putere în 1987 cu actuala stemă a Republicii Malta. Oricum, este încă prezentă pe un anumit număr de monezi, care se găsesc în circulație. Această stemă
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
Dedesubtul tuturor acestor simboluri se găsește scris cu litere galben-aurii noul nume al statului Republika Ta' Malta ("Republica Malta"). Această stemă a fost revocată și înlocuită la un an după ce guvernul naționalist a venit la putere în 1987 cu actuala stemă a Republicii Malta. Oricum, este încă prezentă pe un anumit număr de monezi, care se găsesc în circulație. Această stemă reprezintă doi delfini stilizați, reprezentați în postura lor specifică a literei S, care susțin, fiecare între cele două aripi pectorale
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
stemă a fost revocată și înlocuită la un an după ce guvernul naționalist a venit la putere în 1987 cu actuala stemă a Republicii Malta. Oricum, este încă prezentă pe un anumit număr de monezi, care se găsesc în circulație. Această stemă reprezintă doi delfini stilizați, reprezentați în postura lor specifică a literei S, care susțin, fiecare între cele două aripi pectorale, utilizate ca niște mâini, un scut având culorile steagului maltez, roșu și alb. De asemenea, delfinii au fiecare, între corpurile
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
de încoronare. Coroana a fost realizată în stil Art Nouveau, din aur transilvănean, având ca model coroana doamnei Despina-Milița, soția lui Neagoe Basarab. Simbolurile regalității apar pe cele două pandantive laterale, de inspirație bizantină: pe unul este gravată în aur stema mică României, iar pe celălalt stema Casei de Edinburgh, din care provenea regina Maria. Coroana a costat circa 65 000 de franci, asigurați de la bugetul de stat printr-o lege specială. Blazonul Ca descendentă în linie masculină a suveranului britanic
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
în stil Art Nouveau, din aur transilvănean, având ca model coroana doamnei Despina-Milița, soția lui Neagoe Basarab. Simbolurile regalității apar pe cele două pandantive laterale, de inspirație bizantină: pe unul este gravată în aur stema mică României, iar pe celălalt stema Casei de Edinburgh, din care provenea regina Maria. Coroana a costat circa 65 000 de franci, asigurați de la bugetul de stat printr-o lege specială. Blazonul Ca descendentă în linie masculină a suveranului britanic, Maria avea dreptul să poarte armele
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
de argint reprezentând Saxonia, având cinci compartimente: o pereche exterioară cu ancore albastre, o pereche interioară cu cercuri cu smalț roșu și cel central cu o cruce, de asemenea cu smalț roșu. În 1917, ecusonul Saxoniei a fost scos de pe stemă printr-un act al regelui George al V-lea. Steagul Steagul Reginei României avea culoarea roșu-purpuriu, cu o bordură din triunghiuri galbene și albastre, dispuse alternativ. Pe mijlocul steagului este amplasată acvila cruciată de aur, încoronată, similară cu cea de pe
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
printr-un act al regelui George al V-lea. Steagul Steagul Reginei României avea culoarea roșu-purpuriu, cu o bordură din triunghiuri galbene și albastre, dispuse alternativ. Pe mijlocul steagului este amplasată acvila cruciată de aur, încoronată, similară cu cea de pe stema României Mari. Distincții Regina Maria a primit de-a lungul vieții sale următoarele ordine naționale sau ale altor țări: Viața publică și privată a reginei Maria a fost una destul de tumultoasă, ceea ce avea să o facă în opinia unora dintre
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
Stema Federației Ruse își are originea în cea a Imperiului Rus, și a fost adoptată după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991. Această stemă are elemente care se regăsesc pe vremea domniei lui Ivan cel Mare (1462-1505). Culorile oficiale ale stemei Rusiei
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
Stema Federației Ruse își are originea în cea a Imperiului Rus, și a fost adoptată după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991. Această stemă are elemente care se regăsesc pe vremea domniei lui Ivan cel Mare (1462-1505). Culorile oficiale ale stemei Rusiei corespund standardului de la începutul secolului al XV-lea. Forma vulturului bicefal este aceeași de pe vremea împăratului Petru cel Mare. Cele mai importante
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
Stema Federației Ruse își are originea în cea a Imperiului Rus, și a fost adoptată după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991. Această stemă are elemente care se regăsesc pe vremea domniei lui Ivan cel Mare (1462-1505). Culorile oficiale ale stemei Rusiei corespund standardului de la începutul secolului al XV-lea. Forma vulturului bicefal este aceeași de pe vremea împăratului Petru cel Mare. Cele mai importante două simboluri ale stemei - vulturul bicefal și Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, sunt mai vechi decât domnia lui
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
se regăsesc pe vremea domniei lui Ivan cel Mare (1462-1505). Culorile oficiale ale stemei Rusiei corespund standardului de la începutul secolului al XV-lea. Forma vulturului bicefal este aceeași de pe vremea împăratului Petru cel Mare. Cele mai importante două simboluri ale stemei - vulturul bicefal și Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, sunt mai vechi decât domnia lui Petru cel Mare. Marele Sigiliu de Stat al Cneazului Moscovei Ivan cel Mare prezenta un călăreț ucigând (sau luptându-se) cu un balaur. Această imagine a fost
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
începând cu anul 1730, când a fost astfel descris într-un decret imperial. Vechea formă a călărețului ucigând balaurul, cunoscut ca Sfântul Gheorghe Purtătorul Victoriei ("Победоносец") a fost tot timpul imeaginea asociată cu Cnezatul Moscovei și a devenit mai târziu stema oficială a orașului Moscova. O reprezentare mai veche a unui călăreț înarmat cu o suliță apare pe un sigiliu din timpul cneazului Moscovei Vasili Dmitrievici. Șarpele (sau balaurul) a fost adăugat pe vremea lui Ivan cel Mare. Din acel moment
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
Moscovei Vasili Dmitrievici. Șarpele (sau balaurul) a fost adăugat pe vremea lui Ivan cel Mare. Din acel moment, Sfântul Ghoerghe a devenit patronul Moscovei și, prin extensie, al Rusiei. În zilele noastre, descrierea oficială a călărețului de pe scutul central al stemei nu se referă la Sfântul Gheorghe, în principal pentrun a sublinia caracterul secular al statului. Vulturul bicefal a fost adoptat de Ivan cel Mare după ce prințesa bizantină Sofia Paleologu i-a devenit soție. Prințesa era nepoata ultimului împărat bizantin, Constantin
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
urmașul Imperiului Roman. De aici și expresia "A treia Roamă", care desemna Moscova și, prin extensie, Rusia. Începând cu anul 1497, Rusia a fost proclamată egala Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În timpul primului țar din dinastia Romanov, Mihail Feodorovici, stema Rusiei s-a modificat prin adăugare în 1625 a trei coroane. În timp, semnificația celor trei coroane a variat de la cea a reprezentării cuceririi a trei regate - Kazan, Astrahan și Siberia - până la simbolizarea unității Marii Rusii - Rusia, Mica Rusie (Ucraina
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
Rusie (Ucraina) și Rusia Albă (Belarus). În zilele noastre, cele trei coroane sunt considerate simbolul unității și suveranității Fedrației Ruse. Globul cruciat și sceptrul sunt simbolurile heraldice tradiționale pentru puterii suverane și autocratice. S-a luat decizia păstrării lor în stema modernă a Rusiei în ciuda faptului că țara este o republică și nu o monarhie, ceea ce a dus la obiecțiuni din partea comuniștilor. După înlocuirea panglicii albastre a Ordinului Sfântului Andrei care susținea cele trei coroane (și a lanțului corespunzător care înconjura
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
Rusiei în ciuda faptului că țara este o republică și nu o monarhie, ceea ce a dus la obiecțiuni din partea comuniștilor. După înlocuirea panglicii albastre a Ordinului Sfântului Andrei care susținea cele trei coroane (și a lanțului corespunzător care înconjura scutul Moscovei), stema actuală a fost adoptată prin decret în 1993 și prin legea corespunzătoare promulgată de președintele Vladimir Putin pe 20 decembrie 2000.
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
literatura științifico-fantastică și este legat de cultura populară, fiind de asemenea un subiect de poezie. Dante și John Milton au făcut referire la stea, în timp ce poemul lui Tennyson "The Princess" (în română "Prințesa") descrie minunat scintilația stelei: Sirius este pe stema Universității Macquarie și este numele revistei absolvenților săi. Denumirea companiei nord-americane de radio prin satelit, Satellite CD Radio, Inc., a fost schimbată în Sirius Satellite Radio în noiembrie 1999, fiind numită după „cea mai luminoasă stea de pe cerul nocturn”. Compozitorul
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
aceeași medalie, dar cu o clasă superioară. Filantropia imprevizibilă a lui Leon Popescu îl făcuse pe acesta să acorde lui Vasile Toneanu, drept recompensă pentru efortul depus în realizarea filmului, un inel de aur masiv. Acesta avea gravată pe el stema țării și legenda „Film de Artă Român + Leon Popescu”. Constanța Demetriade primise în schimb un medalion de argint încrustat cu safir, ce avea scris pe o parte „Patria” (cu urmarea subînțeleasă „recunoscătoare”), iar pe cealaltă „Muma Răniților — Societatea Leon Popescu
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]