KorAP: Find »[drukola/base=umbla & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...472 473 474 ...530 >

13,247 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

Mangopul, care se închinase Turcilor, taie pe Isac fratele al doilea. Ștefan propune Genovezilor să le dea sprijin împotriva Turcilor. Neguțătorii stau la îndoială, fricoși. Turci atacă Cafa și Mangopul. Sultanul se întoarce din pricina podagrei la Constantinopol, amânând războiul. Soli umblă la Țara Ungurească dela Ștefan și la Moldova dela Matiaș Craiu pentru încheierea unei alianțe împotriva Turcului. Regele și Vodă se înțeleg Vodă primește Ciceiul. Matiaș se hotărăște să coboare în Valahia. Eliberând din închisoare pe Vlad îl trimite în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
dela Ștefan și la Moldova dela Matiaș Craiu pentru încheierea unei alianțe împotriva Turcului. Regele și Vodă se înțeleg Vodă primește Ciceiul. Matiaș se hotărăște să coboare în Valahia. Eliberând din închisoare pe Vlad îl trimite în Boemia ca guvernator. Umblă și soli la Lehia și dela Lehia. Dela Veneția; dela Papa. Lui Cazimir Craiu îi naște regina al unsprezecelea prunc. Matiaș vra să se însoare a doua oară și să ia zestre. În primăvara anului 1476 Ștefan coboară în Țara

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
la Iași. Solie turcească pentru bir robii din războiul dela Racova, mai ales Piri-beg fiul lui Isac bei. Ștefan respinge solii. Mahomet vine asupra Moldovei. 22 Mai, Varna. Socoteli ale Venețienilor pentru niște cheltuieli ale oamenilor lui Ștefan (200). Cazimir umblă lela prin Lehia sub cuvânt că se gătește. Matiaș e cu gândul la nuntă. Domnul vine la Bârlad cu oastea și ....................... (Iunie) Turcii în Dobrogea. Noi Ștefan-Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, ne închinăm cu prietinie Domniilor Voastre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și a fost astrucat la Suceava. Stratonic devine un om mai cu minte decât alți cuminți; nebun al curții se impune slujitorul Doamnelor muntence Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă plăcere Domniței celei tinere

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
o bătălie între vulturi hoitari și pleșuvi, la malul Brateșului după ce au scăzut apele. Un popă cere o stamboală de mălaiu dela un creștin și-i binecuvintează roada: să-i iasă la anul cu dobândă; și-i binecuvintează turma să umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
creștin și-i binecuvintează roada: să-i iasă la anul cu dobândă; și-i binecuvintează turma să umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i face; căci lupul n-are credință, nici n-a fost față la rânduiala

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ieșit în sate călugări care dau scrisori pecetluite pe care oamenii le poartă la gât spânzurate cu ață de cânepă, ca să fie apărați de molimă. Brăilenii, cași Venețienii, sunt bărbați mai vrednici decât oricare alții din lume, căci fiind corăbieri umblă pe ape și lipsesc cu anii; iar nevestele urmează a naște prunci și în vremea cât soții lor sunt departe, așa vârtute au acești oameni. Cristea se duce la un cămătar creștin ca să împrumute parale. Duce amanet un inel de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ceas Și-a venit în ori A dat dos la față A tuns-o la fugă. A spălat putina Bătrânețe și slăbire Armadie Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg dumbrăvencile în șir de la fânațurile cosite la pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți mă bat Dator nu-s, că nimeni nu-mi dă pe datorie Vorba rea merge ca săgeata A lăsat toate în pământ Umblă cu vorba (boierii) Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) S-a săvârșit și s-a mutat întru veșnica viețuire. 1471 50 1421 14 Sept. 1472. Maria din Mangop Ioanichie dela Rădăuți Laiotă Mihai Vrânceanu a îmbrăcat Birtoc (cuscru) ( ) straiul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
bâtlan de Creta albe cu spic fumuriu. Akivgiii călărime ușoară și de pradă care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi și lei. Amestecați cu urdia umblau dervișii, cu comanace înalte de păr de cămilă. Spahii cu flamură roșie cavalerie regulată cu pavăză, arc și curasă. Tabere de care cu proviant. Steagul ienicerilor era alb, cu un verset din coran și un iatagan brodate cu aur; aga

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
coran și un iatagan brodate cu aur; aga ienicerilor avea semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei cazanele de ciorbă și polonice. Mai marii lor lor se chemau "ciorbagii" (coloneii), sacagii (căpitani); bucătarii cu șorțuri de piele neagră umblau la locurile de cinste. Ienicerii purtau măntăli vinete și calpace nalte albe împodobite cu pene de pasărea raiului. Urmași din osul Prorocului purtau turban verde. Ordine și disciplină. Liniște și curățenie. "Candelele noastre ard cu aer și oleu dela ghiauri

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de zugravi haraba cu coviltir, trasă de boi împodobiți cu care se călătorește în Balcani Cazangilar jianis căldărilor imafel cazovgilar Cali imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și cu straiele mârșave." Șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări Să nu intre acolo cu nimic femeiesc harbaz zamuz! smochin Se închină la panaghia portetisa (fecioara deasupra porții de intrare) "Atos pământul lui Dumnezeu" dedicat sfintei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
dați la păscut în câmpie. În drum au dat de fecioare cu flori în păr de la care au cumpărat prepeliți, lapte și ouă, de care aveau pline căruțele și le aveau așezate cu vârful în jos așa de bine, că umblau pe ele fără să le strice. II. Reichersdorf Chronographia Moldaviae publicată în Tesaur de Monumente istorice a lui Papiu Ilarian. Armele Moldovenilor sunt ca și ale Ungurilor, adică lănci militare (suliți) ceva mai scurte, și scuturi, și săbii de rezbel

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nu aprovizionează Germania cum se spune; România în schimb face acest lucru într-o mare măsură (acesta ar fi sensul, nu cuvintele). S-a mai vorbit de candidatura lui N. Șerban la catedra de franceză dela universitatea din București. A umblat (d. N. Ș.) cu geamandanul de cărți pe la toți profesorii facultății de litere. Nu va fi mutat la București (spre regretul meu, care ași fi dorit Iașului să scape de acest energumen). Când a candidat la Iași, d. N. Ș

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată asupra serbării sfântului Vasile ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul de pe Siret unde m-am născut erau în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
din tot sufletul, din toate puterile sale; și iubește pe aproapele tău ca însuți pe tine. Dumnezeu ți-a spus, omule, ce-i bun și ce se cere dela tine, anume: să lucrezi cu dreptate, să iubești binele, și să umbli smerit cu Dumnezeul tău." La șapte ani Evreii eliberau pe sclavi și servi și datoriile le anulau, și lăsau pământul să se odihnească. La patruzeci și nouă de ani se proclama libertatea tuturor locuitorilor și toți se puteau întoarce la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
acel care cară apă. Să sapi fântâna cu acul. Ziua s-o lauzi după ce a înserat. Nici n-a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
vorbește fără nevoie. Numai prostul se poate culca perfect mulțămit și se trezește perfect fericit, încredințat că asta va dura până la sfârșitul timpurilor și că echilibrul universal e în funcție de buna sa dispoziție. Bețivul nu face rău că bea ci că umblă; prostul nu face rău că tace ci că vorbește. Artiștii să fie atenți când îi laudă proștii. Este luptă și vor sta veșnic oameni deoparte și de alta a baricadei: deoparte cei mai puțini; de cealaltă proștii, care dela Adam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Aceștia nu sunt prietini, ci umbre: când e soare apar, când e nour nu se văd. A pus să se strămute soba mai înapoi, pentru că-l dogorea focul în fotoliul în care ședea. Cu pieptul înstelat ca un firmament. Aud umblând moara: dar nu văd curgând făină. Ca și Esop, am făcut dobitoacele să vorbească. Je demande pardon des maux que j'ai souffert. Valul care-l svârle la țărm se întoarce înapoi dezgustat. Valoarea morală a omului e în raport cu facultatea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
roș și indignat, cu pensionarul cel bătrân după el, disperat. Domnule Director, zice d. Dudescu, sunt nevoit să-i dresez acestui cetățean actele pentru ultraj. Mi-a dat cinci lei. Domnule director, fie-vă milă! strigă bătrânul. De trei ani umblu cu această nevoie. Am dat la serviciul de subsistență și la alte servicii bani buni și nu mi s-a făcut nimic. Acuma sunt însfârșit satisfăcut și am vrut să-mi arăt recunoștința; am dat tot ce am avut la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
la linia vânătorilor destui iepuri și destule vulpi. Mie nu mi-a ieșit nimic. Au fost pentru mine bătăi nule, când s-au rupt hăitașii din dreptul meu. Când mă aflam pe o aripă, hăitașii se strângeau spre centru. Când umblau hăitașii bine, se aflau în fața mea spinări nestrăbătute. La ultima bătaie, prin asfințitul fumuriu, a trecut un iepure pe departe, enorm și alb. Așa că ziua s-a isprăvit armonios. N-am tras nici un foc. N-ar fi avut haz să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ministru? Olandezii: Câți bani are? Englezii: Ce fel de om e? Muscalii: Câte moșii și câți servi? Moldo-Valahii: Ce slujbă și cât îi pică? *1 Când vicleanul izbândește toată lumea îl firitisește. *1 Bețivul nu face rău că bea, ci că umblă pe drumuri și printre oameni. *1 Pe scenă, amanții discută infinit, fel și chip, cheltuind vremea zadarnic. Bogăția este avantajul pe care îl are deseori un neghiob asupra unui om de talent. Probabil că la judecata de apoi noroadele ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
un neghiob asupra unui om de talent. Probabil că la judecata de apoi noroadele ce se vor scula din morminte vor striga la tronul lui Dumnezeu împotriva doctorilor, învinovățindu-i de asasinat prin imprudență. *1 Ești om de samă pentru că umbli în automobil, pe când eu umblu pe jos. La 1668, Cazimir Leskinski a fost condamnat să fie ars pe rug și, prin grație, să fie întâi decapitat și pe urmă ars, pentru că scrisese pe un petec de hârtie vorbele acestea: "Nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]