11,855 matches
-
stârnind stupoare sau ilaritate la orice mișcare. Cui trebuie să lase locul actualii manageri care nu vor accepta să-și facă meseria la ceas de seară și nu vor mai participa la concursuri? Alo, Olanda, se aude?! 4. Spre deosebire de o uzină sau o bancă (domnule Voiculescu) ori un colhoz (domnule Cioloș) un spital nu are (sau, poftim, are în măsură infimă) griji privitoare la piețe de desfacere, marketing, know-how, strategie de piață, creșterea productivității muncii etc., iar contabilitatea sanitară este extrem de
Medic celebru face praf ordonanța lui Voiculescu by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102711_a_104003]
-
e vorba de o sufocare chimică. Apoi toxinele transportate deja la nivelul țesuturilor au distrus echilibrul electrolitic. E vorba de modificări moleculare, de deteriorări ireversibile la nivel celular. Rinichii, extrem de sensibili, care prin nefroni filtrează toxinele, sunt bombardați colosal. Ficatul, uzina care normal procesează sângele bogat în nutrienți, primește un tsunami de otrăvuri cărora nu le poate face față. Medicină, cu tot progresul ei fabulos, e neputincioasa la scurgerea vieții din acești oameni. Gândiți-vă cât de repede va irită fumul
Mesaj tranșant după tragedia de la Colectiv: Adevărul merită spus! by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101700_a_102992]
-
lucrează atât pentru universități cât și pentru amatori. Relativa simplitate a telescoapelor Dobson a permis industriilor să-și însușească un concept puțin costisitor de fabricat și putând astfel să fie propus clienților la tarife competitive. În preajma secolului al XXI-lea, uzine chineze și taiwaneze au trecut la propunerea unor telescoape Dobson (cu tub de metal) de 150, apoi 200, 250 și 300 mm. Nu se poate nega faptul că apariția acestor instrumente în comerț a contribuit la avântul astronomiei moderne de
Telescop Dobson () [Corola-website/Science/337562_a_338891]
-
Vltavou. Clădirea care a găzduit școala este astăzi Biroul Municipal. În anul 2010 a fost amplasată o placă de marmură pe zidul clădirii, amintind de faptul că Gabčík a studiat acolo. Jozef a lucrat la un moment dat la o uzină chimică din Žilina până în 1939. El a fugit din Cehoslovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Marea Britanie, unde a fost antrenat ca parașutist. El a fost avansat la gradul de "rotmistr" (un grad similar cu cel de sergent
Jozef Gabčík () [Corola-website/Science/336117_a_337446]
-
în Armata României. În prezent nu se exploatează. Prototipul radarului P-12 l-a constituit radarul P-10), realizat în anul 1953. Radarul P-12 a fost proiectat și realizat în anii 1954 - 1956 de către Biroul Special de Construcții al uzinei 197 (SKB-197) sub conducerea coordonatorului principal E. V. Bukvalov. A fost introdus în înzestrarea forțelor armate ale URSS în anul 1956 și a fost produs în serie de către uzina de televiziune V.I. Lenin din orașul Gorki (în prezent Nijnii Novgorod
P-12 (radar) () [Corola-website/Science/336142_a_337471]
-
realizat în anii 1954 - 1956 de către Biroul Special de Construcții al uzinei 197 (SKB-197) sub conducerea coordonatorului principal E. V. Bukvalov. A fost introdus în înzestrarea forțelor armate ale URSS în anul 1956 și a fost produs în serie de către uzina de televiziune V.I. Lenin din orașul Gorki (în prezent Nijnii Novgorod). Radarul P-12 a fost prima stație de radiolocație care s-a exportat (în afara statelor Tratatului de la Varșovia). Radarele P-12 au luat parte la acțiunile de luptă din
P-12 (radar) () [Corola-website/Science/336142_a_337471]
-
Artă colecția sa de pictură, grafică și artă decorativă italiană, flamandă, germană, austriacă, maghiară și bănățeană. Bustul său a fost realizat de Béla Szakáts și dezvelit la 9 mai 2014. Inginer, director al Societății de Tramvaie Comunale Electrice și al Uzinei Electrice Comunale. În 1938 a inventat instalația de sudat șinele de tramvai la locul de montaj. În 1942 a introdus primele troleibuze. A fost profesor la Politehnică (1947-1962), academician (din 1955), fondatorul școlii românești de sudură și formatorul personalului Institutului
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
actorii Andrei Codarcea și Corina Constantinescu. Este continuarea filmului "Nepoții gornistului" (1953). Filmul prezintă viața lui Cristea Dorobanțu în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Dorobanțu este un luptător comunist în clandestinitate care organizează sabotarea producției de armament la uzina Racoviceanu și a unui laborator pentru fabricarea explozibilului. Producția filmului a început la 12 ianuarie 1953; montajul fiind realizat în perioada mai-iunie 1954. Filmările exterioare au avut loc la Corbeanca, Secăria, Predeal, Câmpina și București; cele interioare au avut loc
Răsare soarele () [Corola-website/Science/336623_a_337952]
-
din China. De notat că cea de-a doua generație din 2009 este disponibil și în versiune DS, sub denumirea DS 3. Cea de-a treia generație C3 a fost lansată în 2016. Produs între anii 2002 și 2009 la Uzina PSA din Aulnay-sous-Bois, Citroen C3 este succesorul modelului Saxo. Prima generație C3 era disponibilă doar în versiunea cu 5 uși, fiind complementară modelului C2, cu 3 uși, în timp ce Saxo a fost disponibil în ambele configurații. Modelul este în concurență cu
Citroën C3 () [Corola-website/Science/336628_a_337957]
-
de Uscat, în parte mobilității (număr mare al unităților de transport și timp mare de desfășurare), a fost luată hotărârea pentru realizarea radioaltimetrului mult mai mobil (”Naklon-2”). Proiectarea a început,în anul 1958, la Biroul 588 de Proiectări Speciale al Uzinei Electromecanice din Lianozov (un orășel de lângă Moscova). Principalul constructor a fost Lev Isaevici Șulman. În anul 1960 radioaltimetrul a trecut testele de stat și apoi a fost întrodus în înzestrare. În anul 1960 Biroul 588 de Proiectări Speciale al Uzinei
PRV-9 () [Corola-website/Science/336621_a_337950]
-
Uzinei Electromecanice din Lianozov (un orășel de lângă Moscova). Principalul constructor a fost Lev Isaevici Șulman. În anul 1960 radioaltimetrul a trecut testele de stat și apoi a fost întrodus în înzestrare. În anul 1960 Biroul 588 de Proiectări Speciale al Uzinei Electromecanice din Lianozov, împreună cu Institutul 208 de Cercetări Stiițifice a început proiectarea variantei pe automobil a radarului PRV-9. Radioaltimetrul realizat (PRV-9A) de același constructor a fost ca parte componentă a radiotelemetrului mobil P-40 ”Bronia”, index GRAU - 1RL128. Radioaltimetrul PRV-9A
PRV-9 () [Corola-website/Science/336621_a_337950]
-
fost ca parte componentă a radiotelemetrului mobil P-40 ”Bronia”, index GRAU - 1RL128. Radioaltimetrul PRV-9A a trecut, în anul 1962, testele de stat în compunerea radiotelemetrului ”Bronia” în poligonul Donguz și fost introdus în înzestrare. Producția s-a realizat la Uzina Electromecanică din Lianozov. Radioaltimetrul PRV-9 este specializat pentru determinarea înălțimii în compunerea subunităților, în special, din Apărare Antiaeriană a Trupelor de Uscat. Totodată a fost și este folosit pentru determinarea înălțimii în compunerea subunităților, specializate pentru descoperirea mijloacelor aeriene ce
PRV-9 () [Corola-website/Science/336621_a_337950]
-
se află pe Valea Trotușului, la periferia nord-estică a orașului Onești. Este cea mai mare unitate industrială a Județului Bacău, fiind formată din trei mari uzine: uzina de petrol RAFO, uzina chimică Chimcomplex și uzina de cauciuc și polistiren Carom. Conturarea sa a început în anul 1952, odată cu semnarea actului de naștere al rafinăriei de petrol, la care primele instalații au fost puse în funcțiune în
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
se află pe Valea Trotușului, la periferia nord-estică a orașului Onești. Este cea mai mare unitate industrială a Județului Bacău, fiind formată din trei mari uzine: uzina de petrol RAFO, uzina chimică Chimcomplex și uzina de cauciuc și polistiren Carom. Conturarea sa a început în anul 1952, odată cu semnarea actului de naștere al rafinăriei de petrol, la care primele instalații au fost puse în funcțiune în anul
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
se află pe Valea Trotușului, la periferia nord-estică a orașului Onești. Este cea mai mare unitate industrială a Județului Bacău, fiind formată din trei mari uzine: uzina de petrol RAFO, uzina chimică Chimcomplex și uzina de cauciuc și polistiren Carom. Conturarea sa a început în anul 1952, odată cu semnarea actului de naștere al rafinăriei de petrol, la care primele instalații au fost puse în funcțiune în anul 1956, dată când de pe
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
se află pe Valea Trotușului, la periferia nord-estică a orașului Onești. Este cea mai mare unitate industrială a Județului Bacău, fiind formată din trei mari uzine: uzina de petrol RAFO, uzina chimică Chimcomplex și uzina de cauciuc și polistiren Carom. Conturarea sa a început în anul 1952, odată cu semnarea actului de naștere al rafinăriei de petrol, la care primele instalații au fost puse în funcțiune în anul 1956, dată când de pe aceste meleaguri pleacă primele
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
ei depășind-o pe cea a celorlalte zone ale orașului. Ca urmare a acestei Hotărâri, din anul 1952, încep să se construiască coloniile pentru muncitorii constructori și apoi s-au săpat temeliile primelor blocuri. Tot în acest timp începe construcția uzinei de sodă casutică electrolictică, devenită mai târziu Combinatul Chimic Borzești, ale cărei prime capacități s-au pus în funcțiune în anul 1960, când sarea adusă direct din mina din Târgu Ocna sau saramura transportată prin saleducte în cadrul unor instalații moderne
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
în 1980 au fost: electroliză cu diafragmă, evaporare-topire clor lichid, clorura de var, acid sulfuric, monoclorbenzen, detoxan și hexacloran - puneri în funcțiune continuate în 1961 cu instalațiile de clorurare și clorură de metilen. Dispunând de clor în mari cantități, această uzină devine una din marile producătoare de Insecticide clorurate din țara noastră, reușind să acopere în scurt timp nu numai nevoile agriculturii noastre, dar să asigure produse și pentru export. Intrarea în funcțiune a celei de a treia unități industriale pe
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
cracare catalitică nr. 1 și 2, absorbție-fracționare gaze, calcinare cocs, complexul de reformare catalitică și instalație de solventare a motorinei cu furfurol, instalații care au creat posibilități de valorificare a produselor la o treaptă superioară. În același ritm crește și uzina de soda caustica și electrolitică, devenită între timp Combinatul chimic Borzești. Vechilor instalații li se alătură altele noi: alooli grași, vinil, sodă caustică II. La uzina de cauciuc s-au pus în funcțiune noi instalații de cauciuc poliizoprenic. În anul
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
posibilități de valorificare a produselor la o treaptă superioară. În același ritm crește și uzina de soda caustica și electrolitică, devenită între timp Combinatul chimic Borzești. Vechilor instalații li se alătură altele noi: alooli grași, vinil, sodă caustică II. La uzina de cauciuc s-au pus în funcțiune noi instalații de cauciuc poliizoprenic. În anul 1969 cele trei uzine de pe platforma industrială de la Borzești s-au constituit în Grupul industrial de petrochimie Borzești, care în anul 1973 devine Combinatul petrochimic Borzești
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
și electrolitică, devenită între timp Combinatul chimic Borzești. Vechilor instalații li se alătură altele noi: alooli grași, vinil, sodă caustică II. La uzina de cauciuc s-au pus în funcțiune noi instalații de cauciuc poliizoprenic. În anul 1969 cele trei uzine de pe platforma industrială de la Borzești s-au constituit în Grupul industrial de petrochimie Borzești, care în anul 1973 devine Combinatul petrochimic Borzești. În cei peste 20 de ani care au trecut de la înființarea primei uzine, prin realizarea unei legături organice
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
În anul 1969 cele trei uzine de pe platforma industrială de la Borzești s-au constituit în Grupul industrial de petrochimie Borzești, care în anul 1973 devine Combinatul petrochimic Borzești. În cei peste 20 de ani care au trecut de la înființarea primei uzine, prin realizarea unei legături organice între procesele tehnologice și printr-o valorificare superioară a consolidat în mod continuu puterea economică, menținându-se ca cea mai importantă unitatea industrială a Județul Bacău. La sfârșitul anul 1979, valoarea fondurilor fixe în dotare
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
an. Termocentrala Borzești (CTE I) Aceasta, este prima mare centrală de termoficare din țară, ce putea alimenta, în condiții favorabile,cu abur și energie electrică, consumatorii. Termocentrala Borzești, situată în Borzești, județul Bacău, a fost una dintre cele mai mari uzine de producere a curentului electric din România. Construcția ei a început în 1951 și a fost terminată în 1955. În aproprierea ei se află stația de transformare Gutinaș, care este cea mai mare din Moldova și N-E României. Capacitatea
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
de 210 MW și constă dintr-un bloc de condensație pe hidrocarburi pus în funcțiune în anul 1969. Cazanul a fost fabricat la Taganrog, în Rusia, iar turbina cu abur și generatorul electric au fost fabricate tot în Rusia, la Uzina LMZ. Cazanul funcționează cu păcură, cu o putere calorifică inferioară de 38.720 kj/kg, și cu gaze naturale, cu o putere calorifică inferioară de 31.820 kj/mc. Sistemul de răcire este construit ca o combinație de circuit deschis
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
în funcțiune prima instalație, fabrica de Oxigen, care asigura oxigenul necesar lucrărilor de construcții de pe platforma industrială și de pe șantierele din oraș. Apoi s-au realizat instalațiile de detoxan și monoclorbenzen, după care în 1960 au fost puse în funcțiune uzina de sodă caustică cu instalațiile: electroliza cu diafragmă, clor lichid, acid clorhidric, evaporare-topire și instalațiile pentru fabricarea clorurii de var și a hexacloranului. wikimapia.org
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]